BusinessMagazin

Tag: masuri

  • Opinie Cristian Bichi, consilier BNR: Care sunt ţările care au amânat plata creditelor şi sub ce formă

    Pentru reducerea efectelor economice negative produse de urgenţa sanitară declanşată de apariţia noului coronavirus, o serie de ţări au adoptat moratorii oficiale privind plăţile aferente creditelor bancare. Ideea câştigă progresiv teren, noi ţări luând recent măsura respectivă, adaptată la contextul naţional, sau intenţionând să faca aceasta în viitorul apropiat. Există însă şi state care nu au inclus un moratoriu oficial de plăţi în cadrul priorităţilor lor imediate. Articolul de faţă prezintă situaţia actuală din domeniu în ţările aflate în vecinătatea apropiată a României şi care, în general, au economii cu caracteristici apropiate acesteia. Abordarea comparativă va permite cititorilor să evalueze măsurile relevante din ţara noastră în context regional.

    Austria

    În data de 4 aprilie 2020, Austria a adoptat o lege federală prin care a fost introdus un moratoriu oficial privind împrumuturile şi alte instrumente similare. Moratoriul este valabil pentru o perioadă de 3 luni. El permite o amânare a plăţilor aferente ratelor de capital şi dobânzilor, la contractele de împrumut incheiate cu consumatorii şi microîntreprinderile înainte de 15 martie 2020, daca acestea ajung la scadenţă în intervalul 1 aprilie – 30 iunie 2020. Moratoriul este opţional pentru debitori si obligatoriu pentru banci. Un debitor are dreptul de a cere aplicarea moratoriului dacă în circumstanţele extraordinare cauzate de raspândirea pandemiei de COVID-19 a pierdut venituri, ceea ce i-a afectat capacitatea de a face faţă serviciului datoriei (legea arată cum trebuie interpretat acest criteriu de eligibilitate). Debitorul nu va fi considerat în întârziere pentru durata amânării plăţilor, prin urmare nu se vor percepe dobânzi penalizatoare. Părţile contractante pot încheia înţelegeri care să devieze de la prevederile moratoriului, în special privind posibile plăţi partiale, ajustări de dobânda şi rate de capital sau reeşalonări.

    Noua lege mai stabileşte limitarea dobânzii moratorii la nivelul dobânzii legale în contractele încheiate înainte de 1 aprilie 2020, dacă debitorii nu efectuează plăţile datorate în intervalul 1 aprilie – 30 iunie 2020 sau fac aceasta în mod parţial, ca urmare a afectării semnificative a performanţei lor economice din cauza crizei sanitare generate de COVID-19. De asemenea, debitorii nu vor fi obligaţi să ramburseze costurile executării extrajudiciare a datoriei sau ale măsurilor de recuperare. Legea mai stabileşte condiţiile în care nu vor exista obligaţii de plată a penalităţilor contractuale dacă debitorul este în întârziere.

    Bulgaria

    În domeniul moratoriilor de plăţi la credite, Bulgaria a acţionat etapizat. Într-o primă fază, guvernul a adoptat un moratoriu privind dobânzile penalizatoare la împrumuturile bancare, ce va intra în vigoare din 13 aprilie 2020. Măsura nu a avut în vedere reglementarea plăţii altor obligaţii ale debitorilor faţă de instituţiile creditoare, aceste aspecte urmând a fi rezolvate în etapa a doua, după clarificarea şi implementarea de măsuri de reglementare bancară care să permită băncilor flexibilitate sporită în a veni în sprijinul clienţilor lor, pentru a reduce efectele negative asupra acestora ale crizei sanitare.

    Un pas important în adoptarea unui moratoriu temporar şi selectiv pentru suspendarea plăţilor la împrumuturile bancare a fost făcut în data de 3 aprilie 2020, când Banca Naţională a Bulgariei a anunţat, printr-un comunicat oficial, că a adoptat decizia de a respecta Orientările referitoare la moratoriile legislative şi private asupra plăţilor la credite legate de COVID-19, emise de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

    După cum se precizează în comunicat, moratoriile asupra plăţilor aferente împrumuturilor bancare pot fi un instrument eficace pentru uşurarea dificultăţilor de lichiditate ale clienţilor bancari în contextul crizei COVID-19. Ele pot avea însă efecte adverse asupra instituţiilor de credit, întrucât în conformitate cu cadrul de reglementare existent (n.n. – în mare măsura derivat din reglementări europene), plăţile amânate sau suspendate în legatură cu împrumuturile bancare conduc la costuri şi cerinţe de capital adiţionale pentru entităţile creditoare.

    Totodată, comunicatul sublineză că orientările ABE introduc un principiu temporar în conformitate cu care moratoriile bancare în privinţa plăţilor la împrumuturile bancare nu au ca rezultat o reclasificare a expunerilor sub formă de active restructurate sau în default, dacă măsurile se bazează pe legea naţionala şi sunt agreate şi implementate la nivelul sistemului bancar.

    Pe baza orientărilor ABE, banca centrala bulgară a solicitat băncilor comerciale să propună, în cinci zile lucratoare, o reglementare unică privind un moratoriu privat referitor la plăţile aferente împrumuturilor bancare în relaţie cu criza COVID-19.

    Regulile elaborate de bănci, agreate cu banca centrală, vor oferi instituţiilor creditoare flexibilitate în oferirea de facilităţi la împrumuturile bancare pentru clienţii lor. Detalii privind benficiile pentru persoanele fizice şi firme vor fi cunoscute odată cu publicarea reglementării privind moratoriul privat.

    Republica Cehă

    În perioada imediat următoare declanşării crizei Covid-19, unele bănci din Republica Cehă au suspendat în mod voluntar ratele la împrumuturile clienţilor lor. Ca şi în situaţia Poloniei, măsurile au fost luate ca urmare a recomandărilor asociaţiei bancare naţionale, care nu au însă forţă obligatorie. Pentru a ajuta băncile să reduca impactul suspendărilor de plaţi asupra situaţiei lor financiare, banca centrală a Cehiei a relaxat regulile sale de clasificare a activelor bancare.

    Un proiect de lege privind introducerea unui moratoriu la plata creditelor şi a altor măsuri extraordinare a fost aprobat de guvern în data de 1 aprilie 2020. În prezent, proiectul este dezbătut în Parlamentul ceh, în baza unei proceduri de aprobare rapidă, asfel încât se aşteaptă ca legea să intre în vigoare în următoarele zile.

    În absenţa unor modificări aduse de leguitorii cehi, legea privind moratoriul la plata creditelor va avea prevederile prezentate în continuare. Beneficiarii moratoriului vor fi persoanele fizice, persoanele fizice cu activităţi de afaceri cât şi persoanele juridice, care vor putea să-şi amâne plăţile pentru trei (până la 31 iulie) sau şase luni (până la 31 decembrie) pe baza unei notificări transmise instituţiei lor creditoare. În notificarea sa, debitorul va trebui doar să specifice că doreşte să beneficieze de prevederile moratoriului din cauza problemelor economice pe care le întâmpină în contextul pandemiei de COVID-19. Situaţia de dificultate economică nu trebuie demonstrată. Moratoriul va fi obligatoriu pentru bănci şi se va aplica automat pe baza notificării mai sus amintite.

    Apelul la moratoriu este posibil cu condiţia ca împrumuturile pentru care se solicită amânarea să fi fost trase înainte de 26 martie 2020. Pentru împrumuturile cu garanţii reale este suficient ca împrumutul să fi fost contractat înainte de data anterior indicată. Moratoriul nu se aplică anumitor instrumente financiare, cum ar fi: carduri de credit, împrumuturi reînoibile, leasing operaţional sau împrumuturi legate de tranzacţii pe piaţa de capital. Împrumuturile care înregistreaza restanţe de mai mult de 30 de zile la data de 26 martie nu pot beneficia de amânare.

    Pe perioada de suspendare, nu se vor plati ratele de capital scadente şi scadenţa finală va fi prelungită în mod corespunzator cu acestea. De asemenea, firmele vor continua să plătească dobânda şi comisioane în conformitate cu prevederile contractuale iniţiale. În cazul persoanelor fizice, dobânda se va calcula pe durata suspendării, urmând a fi platită după încetarea moratoriului.

    O prevedere interesantă din proiectul de lege este acea că persoanele juridice care beneficiază de moratoriu trebuie pe perioada suspendarii plăţilor să se abţină de la înstrăinarea activelor care ar putea fi folosite pentru satisfacerea creditorului.

    Croaţia

    Nu există încă un moratoriu oficial care să amâne plata ratelor la credite. Măsuri de acest gen se pot aplica numai pe o bază voluntară, autorităţile încurajând instituţiile de credit în acest sens.

    Polonia

    În prezent, nu există vreun plan oficial al guvernului polonez de a introduce un moratoriu de plăţi prin măsuri legislative. Recomandări în legatură cu suspendarea plăţilor la împrumuturi au fost făcute de asociaţia băncilor poloneze, dar acestea nu au un caracter obligatoriu.

    Serbia

    Reglementările privind moratoriul la plăţile la credite au fost publicate în Gazeta Oficiala în data de 17 martie 2020 şi au intrat în vigoare în ziua următoare. Băncile şi firmele de leasing au fost obligate să ofere un moratoriu clientilor în privinţa plăţii obligaţiilor lor aferente creditelor în termen de trei zile (până la 21 martie) prin publicarea unor astfel de oferte pe site-urile lor web. În termen de 10 zile de la notificare, clienţii pot refuza oferta, în absenţa unei reactii a acestora urmând a se considera ca ei au fost de acord cu aceasta. Moratoriul produce efecte juridice la momentul expirării perioadei de zece zile.

    Moratoriul înseamnă o suspendare a rambursării împrumuturilor, cât şi a altor obligaţii către bănci. Debitorii care au beneficiat de mai multe împrumuturi au dreptul la un moratoriu în legătură cu plata ratelor la toate aceste împrumuturi. Daca debitorii continuă să-şi îndeplinească obligaţiile la timp după publicarea ofertei, aceasta nu îi împiedică să solicite oricând moratoriul pe durata stării de urgenţă.

    Pe durata stării de urgenţă, băncile nu vor calcula dobandă penalizatoare la creditele restante. Moratoriul dureaza cel puţin 90 de zile (aceasta este perioada stării de urgenţă). La încetarea moratoriului, debitorii vor continua să-şi plătească ratele, ceea ce înseamnă că termenii lor contractuali sunt practic extinşi cu trei luni. Dacă debitorii vor cere o metodă diferită de plată, mai potrivită necesităţilor acestora, băncile au libertatea de a găsi cele mai potrivite soluţii. În ceea ce priveşte dobânda contractuaăa calculata şi acumulată pe durata moratoriului, ea va fi adaugată la datorie şi distribuită uniform pe durata scadenţei rămase.

    Slovacia

    În data de 7 aprilie 2020, în Slovacia a intrat în vigoare o lege privind impunerea unui moratoriu la plata creditelor şi a altor măsuri extraordinare în sectorul financiar. În conformitate cu noua lege, persoanele fizice, persoanele fizice cu activităţi de afaceri şi întreprinderile mici şi mijlocii pot cere amânarea cu până la nouă luni în cazul băncilor şi cu până la trei luni (cu posibilitatea prelungirii cu încă trei luni) în cazul alor instituţii financiare ce acordă credite.

    Moratoriul are caracter obligatoriu pentru bănci, dacă debitorul solicită să beneficieze de acesta şi îndeplineşte următoarele condiţii: (1) nu are întârzieri la plata împrumutului mai mari de 30 de zile calendaristice, la data primirii solicitării; (2) nu trebuie să fie în default cu cel puţin 100 de euro în cazul altui împrumut cu acelaşi creditor; (3) banca nu a apreciat că debitorul este în default (în înţelesul art. 178 din regulamentul european privind cerinţele de capital) la data primirii solicitării. Debitorul are dreptul să ceară să intre sub incidenţa moratoriului numai o singură dată. Banca creditoare este obligată să informeze clientul dacă este de acord cu solicitarea în termen de 30 de zile. Clienţii trebuie să primesca informatii de la institutiile creditoare despre consecintele amanarii platilor, un obiectiv acestei prevederi fiind acela ca debitorii sa inteleaga ca o astfel de masura nu inseamna iertarea de datorie. Obligatia de rambursare a ratelor este amna ta pentru mai tarziu. Dobanzile la imprumut se calculeaza in continuare pe perioada de suspendare si ele vor fi allocate de institutiile creditoare ratelor ramase de plata dup ace perioada de suspendare a expirat, daca nu se va conveni altfel cu clientul.

    Slovenia

    Un moratoriu oficial in privinta platilor imprumuturilor a fost implementat in Slovenia pe baza unui act normativ adoptat de guvern. Potrivit acestuia, băncile vor acorda o suspendare privind rambursarea împrumuturilor pe o durata de 12 luni, în situaţia în care obligaţiile contractuale nu au devenit scadente înainte de data declarării urgenţei epidemiologice. Moratoriul este aplicabil, la cerere, următoarelor persoane: companiilor slovene, persoanelor fizice cu cetăţenie slovenă, persoanelor fizice ce acţioneaza în calitate de angajatori în conformitate cu legislaţia slovenă, întreprinderilor individuale, agricultorilor, cooperativelor, asociaţiilor şi instituţiilor.

    Condiţiile de acces la moratoriu diferă în funcţie de categoria debitorului şi de unele aspecte specifice. De exemplu, cu excepţia persoanelor fizice, celelalte categorii de debitori trebuie să arate că şi-au plătit impozitele şi contribuţiile sociale şi că înregistrează dificultăţi economice din cauza crizei declanşate de epidemia cu noul coronavirus. Firmele mari trebuie să demonstreze că în absenţa suspendării obligatiilor ar intra în faliment.

    Moratoriul se aplică la toate obligaţiile de plată stabilite prin contract, cu precizarea că dobânzile se calculează pe durata moratoriului. Data scadenţei finale va fi prelungită cu durata suspendării.

    Beneficiarii moratoriului trebuie să raporteze periodic băncii creditoare cum evolueaza situaţia lor financiară. Creditorul poate să suspende sau să reducă durata moratoriului dacă aceasta se justifică în lumina raportărilor primite şi evaluărilor proprii sau ca răspuns la neîndeplinirea obligaţiilor de raportare sau la raportarea de informaţii false din partea debitorilor.

    Ungaria

    Pentru moratoriul din această ţară a se vedea analiza detaliată din articolul “Coronavirusul şi moratoriul privind plăţile la credite în Ungaria” de pe acest blog.

    În loc de concluzii

    Autorul a decis să nu tragă concluzii privind modul cum ţări apropiate geografic au implementat moratorii la plata creditelor, lăsând aceasta întreprindere în seama cititorilor interesaţi. Urmează ca aceştia să decidă dacă măsurile adoptate oficial în Romania în domeniul analizat se compară favorabil sau nu cu cele introduse de statele vecine.

    PS: Articolul de faţă are caracter documentar. El surprinde situaţia existentă la data de 10 aprilie 2020, pe baza informaţiilor disponibile autorului.

  • Polonia extinde carantina pentru încă 10 zile: Graniţele ţării urmează să se deschidă în data de 3 mai, iar businessurile non-esenţiale rămân închise până pe 19 aprilie

    Guvernul din Polonia a decis prelungirea stării de urgenţă, care a închis graniţele, businessurile non-esenţiale şi locurile publice, pentru încă 10 zile, în contextul măsurilor impuse pentru a opri răspândirea pandemiei de coronavirus, potrivit FT.

    Premierul Mateusz Morawiecki a spus într-o conferinţă de presă că graniţele ţării vor rămâne închise până în data de 3 mai, businessurile non-esenţiale până în data de 19 aprilie şi şcolile până în data de 26 aprilie.

    Cu toate acestea, el spune că ar vrea ca după Paşte să relaxeze măsurile extraordinare implementate de guvern pentru a controla răspândirea pandemiei de COVID-19, în contextul în care Polonia are peste 5.300 de oameni infectaţi şi 164 de morţi.

    „Nu ştim cum va evolua epidemia, de aceea încercăm cu atenţie să adaptăm restricţiile specifice statului în care trăim”, a spus Morawiecki, adăugând că relaxarea măsurilor este necesară pentru a permite anumitor părţi din economie să repornească.

    Polonia le va cere cetăţenilor să îşi acopere gura şi nasul când ies din casă, începând cu data de 16 aprilie.

  • Care sunt măsurile excepţionale luate de băncile centrale ale lumii în contextul pandemiei de COVID-19?

    Pentru o experienţă interactivă a citirii acestui articol, click aici!

    Băncile centrale, antrenate deja pe tărâmuri economice neprietenoase în marea recesiune izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, au fost puse de criza coronavirusului în situaţia de a lua măsuri chiar mai „neortodoxe” decât în criza precedentă pentru prevenirea unei crize financiare, în condiţiile în care pandemia dată de coronavirus a perturbat puternic pieţele financiare globale.

    Rezerva Federală a SUA (FED)
    ➜ La jumătatea lunii martie, banca centrală americană, Fed, a decis să ofere 1.500 de miliarde de dolari băncilor sub formă de credite pe termen scurt.
    ➜ Apoi, Fed a redus şi dobânda de politică monetară.
    A făcut reducerea în doi paşi, cu
    150 de puncte de bază, intervalul ţintă al federal funds rate coborând până la 0-0,25%.
    ➜ A redus la zero rata rezervelor minime obligatorii.
    ➜ Fed a reiniţiat cumpărări de active financiare şi a sporit volumul lichidităţii injectate în sistemul financiar prin operaţiuni reversibile. Fed a lansat un program, deja clasic, de stimulare, de
    700 mld. dolari, care constă în achiziţii de active, obligaţiuni şi titluri garantate prin ipoteci.

    Banca Centrală Europeană (BCE)
    ➜ A adoptat în cadrul a două şedinţe măsuri vizând majorarea considerabilă a volumului achiziţiilor de active financiare, suplimentarea operaţiunilor de refinanţare pe termen mai lung şi derularea operaţiunilor ţintite de refinanţare în condiţii mai avantajoase.

    ➜ Având dobânda de politică monetară deja la minimul record de 0% şi cea pentru depozite la -0,5%, de asemenea cel mai scăzut nivel din istorie, BCE a optat să menţină neschimbate dobânzile şi a decis să extindă până la sfârşitul acestui an programul de achiziţii de active cu 120 mld. euro.
    ➜ Ulterior, BCE, redevenită gardianul zonei euro, a anunţat un nou program suplimentar prin care va cumpăra obligaţiuni în valoare totală de 750 mld. euro, după o şedinţă desfăşurată noaptea în regim de urgenţă, ca răspuns la condiţiile economice şi financiare deteriorate din cauza pandemiei de COVID-19.
    ➜ BCE a mai decis şi să renunţe la limitele privind achiziţiile de obligaţiuni pentru programul său de urgenţă de 750 mld. euro.
    ➜ Tot BCE a hotărât să permită băncilor să funcţioneze cu un nivel de capital mai scăzut decât era permis din cauza şocului pe care l-a creat coronavirusul, pentru a putea menţine creditarea.
    ➜ BCE a recomandat băncilor din zona euro să amâne plata dividendelor şi răscumpărările de acţiuni cel puţin până în octombrie 2020.

    Banca centrală a Angliei
    ➜ A lansat un program de achiziţii de active de
    200 miliarde de lire sterline.
    ➜ A redus dobânda de referinţă de două ori într-o săptămână, de la 0,75% la 0,25% şi, ulterior, până la 0,1%, cea mai scăzută din istoria de 325 de ani a băncii.
    ➜ Ulterior, Comitetul pentru Politică Monetară a decis să majoreze dimensiunea programului său de achiziţie de obligaţiuni cu 200 miliarde de lire, la un total de 645 miliarde de lire sterline.

    Banca Naţională a României (BNR)

    ➜ Reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,0%, începând cu data de 23 martie 2020.
    ➜ BNR a decis şi îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual. Astfel, începând cu 23 martie 2020, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1,50%, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 2,50%, de la 3,50%. Pe acest fond, este de aşteptat ca principalele cotaţii ROBOR să cunoască o ajustare descendentă semnificativă.
    ➜ Furnizarea de lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni reversibile cu titluri de stat) în vederea asigurării funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare.
    ➜ Cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în vederea consolidării lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.
    ➜ În funcţie de evoluţia situaţiei, Consiliul de Administraţie al BNR este pregătit să decidă şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi a celei aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit.
    ➜ BNR a flexibilizat regulile prudenţiale, astfel că amânarea la plată a creditelor (urmare a unei măsuri generale sau prin negocieri directe cu clienţii), determinată de situaţia actuală, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului. În consecinţă, creditul nu trebuie reclasificat, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării.
    ➜ Ulterior, BNR a mai decis amânarea cu 3 luni, cu posibilitate de prelungire până la 6 luni, a termenului de colectare a contribuţiilor anuale la fondul de rezoluţie bancară pentru anul 2020, precum şi amânarea termenelor de raportare a unor informaţii aferente planificării rezoluţiei, în linie cu abordarea comunicată de Autoritatea Bancară Europeană. Banca centrală a mai decis şi corelarea termenelor şi condiţiilor privind cerinţele de fonduri proprii şi datorii eligibile (MREL) cu deciziile Comitetului de Supraveghere din 20 martie 2020.

    Banca Naţională a Cehiei
    ➜ A redus la jumătatea lunii martie, într-o şedinţă extraordinară, rata dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 1,75%, inversând o majorare din februarie, în condiţiile în care băncile centrale din regiune au pregătit măsuri de relaxare monetară.
    ➜ Ulterior, banca centrală a Cehiei a redus din nou spre sfârşitul lunii martie dobânda de referinţă cu 0,75%, până la 1%.
    ➜ Totodată, banca centrală a Cehiei a decis creşterea preventivă a frecvenţei operaţiunilor repo destinate furnizării de lichiditate introduse şi utilizate activ în criza financiară din 2008.

    Băncile centrale au decis să folosească rapid muniţia rămasă pentru a reduce puternic temerile privind lichiditatea, pentru a calma turbulenţele de pe bursele de acţiuni, marcate de unele dintre cele mai proaste şedinţe bursiere din istorie, atât pe bursa americană, cât şi pe cele europene, dar şi pentru a ajuta economiile cuprinse de nesiguranţă să nu se rostogolească puternic pe panta recesiunii, care pândeşte peste tot.
    Intervenţiile băncilor centrale au fost însoţite şi de acţiuni ale guvernelor de sprijin pentru mediul de business. Guvernele au început să-şi deschidă vistieriile pentru a injecta bani care să contracareze încetinirea economiei în condiţiile în care companiile sunt sub efectul măsurilor de carantină la nivel internaţional.
    Şi, în mod excepţional, criza coronavirusului a făcut ca unele guverne din Europa de Est să înceapă să ia şi măsuri pentru a face mai uşor de suportat pentru clienţii băncilor povara creditelor, de exemplu prin amânarea ratelor cu mai multe luni. Astfel, cu toată opoziţia băncilor, moratoriile cu măsuri universale tind să devină regula în regiune.
    Băncile centrale au fost puse în situaţia de a experimenta şi alte strategii de politică monetară, în condiţiile în care scăderile de dobânzi operate nu par să fie suficiente pentru a repune economiile în mişcare.
    Rezerva Federală a SUA (Fed), Banca Centrală Europeană (BCE), Banca Angliei şi alte bănci centrale din Europa şi din lume au anunţat pachete de stimuli care implică achiziţii de titluri de stat, linii de swap sau reduceri masive de dobânzi, pachete ample de măsuri care ar trebui să amelioreze impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei globale.
    La jumătatea lunii martie, banca centrală americană, Fed, a decis să ofere 1.500 de miliarde de dolari băncilor sub formă de credite pe termen scurt. Apoi, Fed a redus şi dobânda de politică monetară, până aproape de zero. Fed a tăiat dobânda pentru fondurile federale până la un nivel cuprins între 0% şi 0,25%, dobânzile ajungând astfel la un minim istoric care a fost stabilit prima dată în timpul crizei financiare globale. Şi, în continuare, Fed a lansat şi un program, deja clasic, de stimulare, de 700 miliarde de dolari, constând în achiziţii de active, obligaţiuni şi titluri garantate prin ipoteci. Concret, Fed a anunţat că va cumpără titluri de trezorerie în valoare de 500 miliarde de dolari şi că va mai pompa încă
    200 miliarde de dolari în pieţele financiare în următoarele luni.
    Mişcarea a fost o componentă a unui plan coordonat cu băncile centrale din Marea Britanie, Japonia, zona euro, Canada şi Elveţia pentru a îmbunătăţi lichiditatea pe dolari în sistemul financiar global.
    Având dobânda de politică monetară deja la minimul record de 0% şi pe cea pentru depozite la -0,5%, de asemenea cel mai scăzut nivel din istorie, Banca Centrală Europeană (BCE) a optat să nu împingă limitele menţinând neschimbate dobânzile şi a decis să extindă până la sfârşitul acestui an programul de achiziţii de active cu 120 de miliarde de euro.
    BCE a adoptat măsuri pentru majorarea considerabilă a volumului achiziţiilor de active financiare, suplimentarea operaţiunilor de refinanţare pe termen mai lung şi derularea operaţiunilor ţintite de refinanţare în condiţii mai avantajoase.
    Astfel, BCE, redevenită gardianul zonei euro, a anunţat un nou program suplimentar prin care va cumpăra obligaţiuni în valoare totală de 750 miliarde euro, după o şedinţă desfăşurată noaptea în regim de urgenţă, ca răspuns la condiţiile economice şi financiare deteriorate din cauza pandemiei. Programul BCE, numit Programul de Achiziţii Urgente în Pandemie (Pandemic Emergency Purchase Programme – PEPP), ce se va desfăşura anul acesta, va acoperi atât datoriile suverane, cât şi datoriile corporate.
    „Vremurile extraordinare cer măsuri extraordinare. Angajamentul nostru faţă de euro nu are limite. Suntem determinaţi să folosim întregul potenţial al instrumentelor noastre, în cadrul mandatului nostru”, a declarat Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene.
    BCE a mai decis şi să renunţe la limitele privind achiziţiile de obligaţiuni pentru programul său de urgenţă de 750 miliarde de euro, o decizie majoră care-i poate da o putere de reacţie aproape nelimitată pentru limitarea impactului economic al pandemiei, potrivit Bloomberg. Oficialii BCE au anunţat că limitele care restricţionau achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale la o treime din titlurile fiecărui stat membru nu se vor aplica pentru noul program de urgenţă.
    Tot BCE a hotărât să permită băncilor să funcţioneze cu un nivel de capital mai scăzut decât era permis din cauza şocului pe care l-a creat coronavirusul, pentru a putea menţine creditarea. Astfel, băncile vor putea folosi la capacitate maximă marea majoritate a capitalului şi a lichidităţii, iar modalităţile prin care vor  decide să acţioneze vor fi mai permisive pentru a putea ţine pasul cu cererea.
    Banca Centrală Europeană a mai recomandat băncilor din zona euro şi să amâne plata dividendelor şi răscumpărările de acţiuni cel puţin până în octombrie 2020 şi să-şi folosească capitalurile pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de a acorda împrumuturi şi pentru a sprijini economia afectată de pandemie, potrivit FT.
    Şi Banca Angliei a lansat un program de achiziţii de active de 200 miliarde de lire sterline şi a redus dobânda de referinţă de două ori într-o săptămână, de la 0,75% la 0,25% şi, ulterior, până la 0,1%, cea mai scăzută din istoria de 325 de ani a băncii. Ulterior, Banca Angliei a decis să majoreze dimensiunea programului său de achiziţii de obligaţiuni cu 200 miliarde de lire, la un total de 645 miliarde de lire sterline.
    Dacă în criza economică izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, marile bănci centrale ale lumii au lansat programe de relaxare cantitativă, criza coronavirusului a determinat şi băncile centrale mai mici, inclusiv din regiunea Europei Centrale şi de Est, să treacă în premieră la măsuri de relaxare cantitativă. Băncile centrale au intervenit prin măsuri excepţionale de politică monetară şi de finanţare pentru a proteja economiile, băncile şi firmele de impactul pandemiei datorate coronavirusului.
    Astfel, băncile centrale din România, Polonia şi Croaţia au introdus în premieră variante proprii de relaxare cantitativă, respectiv programe de achiziţii de obligaţiuni de stat, care până acum au fost folosite de cele mai puternice bănci centrale ale lumii ca ultimă armă de atac în caz de criză.
    În ton cu procedurile excepţionale de politică monetară şi de finanţare adoptate şi de alte bănci centrale din regiune în contextul pandemiei, Banca Naţională a României a decis în 20 martie, într-o şedinţă de urgenţă, să ia o măsură istorică de relaxare cantitativă, hotărând să cumpere în premieră titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, pentru a facilita finanţarea bugetului. Măsura urmăreşte consolidarea lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.
    Spre surprinderea unor analişti, BNR a mai decis şi să reducă şi rata dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5%, la 2,0%, încurajând băncile să scadă ratele la credite.

    Banca centrală din Ungaria

    ➜ A lărgit varietatea de garanţii pe care le acceptă de la bănci pentru a include credite corporate performante astfel încât creditorii să aibă acces la mai multă finanţare pentru sprijinirea economiei reale. Banca Centrală a anunţat că acceptă ca 70% din valoarea portofoliului de credite performante ale băncilor din Ungaria să fie folosit drept colateral pentru furnizarea de lichidităţi băncilor, care vor fi date mai departe în economie.
    ➜ De asemenea, banca centrală a cerut băncilor să amâne rambursările ratelor la credite pentru populaţie şi companiile afectate de criza provocată de coronavirus până la sfârşitul anului 2020.
    ➜ Banca centrală a Ungariei are un arsenal limitat de armament de politică monetară, în condiţiile în care are dobânzile deja prea jos. Dobânda de politică monetară din Ungaria este cea mai scăzută din regiune, de 0,9%.
    ➜ O altă măsură pe care banca centrală din Ungaria o va lua este injectarea de lichiditate în sistemul bancar prin intermediul operaţiunilor de swap valutar.


    Banca centrală a Poloniei
    ➜ A redus dobânda de politică monetară pentru prima dată în ultimii cinci ani, de la 1,5% la 1%, până la un minim record, şi a îngustat complementar amplitudinea coridorului ratelor dobânzilor la facilităţile permanente.
    ➜ De asemenea, pachetul de măsuri adoptat de banca centrală a Poloniei a vizat diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii, derularea de operaţiuni repo destinate furnizării de lichiditate instituţiilor de credit, efectuarea de cumpărări de obligaţiuni de stat pe piaţa secundară, precum şi refinanţarea creditelor noi acordate de instituţiile de credit sectorului nefinanciar.
    ➜ Banca centrală a Poloniei a introdus, astfel, primul său program de ajustare cantitativă (quantitative easing) alături de operaţiuni de refinanţare pe termen lung pentru bănci, deschizând drumul pentru un răspuns fiscal de amploare la actuala criză.

     

    Banca centrală a Croaţiei
    ➜ A anunţat că va cumpăra în premieră obligaţiuni guvernamentale ca răspuns la impactul economic al coronavirusului, însă nu a dat detalii despre amploarea achiziţiilor.
    ➜ Instituţia a intervenit şi pe piaţa valutară pentru prima dată în ultimii patru ani şi jumătate pentru a stabiliza moneda locală faţă de euro.

    În funcţie de evoluţia situaţiei, boardul BNR susţine că este pregătit să decidă şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei şi în valută ale băncilor, dar şi să ofere lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni reversibile cu titluri de stat) pentru asigurarea funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare.
    După ce băncile au venit cu soluţii individuale de păsuire a ratelor clienţilor persoane fizice cu 1, 2 sau 3 luni, BNR a flexibilizat cadrul prudenţial astfel ca împrumuturile amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni să nu fie considerate problematice/neperformante şi băncile să nu fie nevoite să pună bani deoparte provizionându-le.
    După anunţarea măsurilor de politică monetară hotărâte de Consiliul de Administraţie al BNR, fluxurile de lichiditate s-au fluidizat semnificativ, inclusiv datorită operaţiunilor pe baze bilaterale efectuate de BNR, finanţarea cheltuielilor statului s-a derulat fără sincope, iar ratele de dobândă s-au redus considerabil. Cursul de schimb al leului s-a stabilizat într-un interval de 1%, cu uşoară tendinţă de apreciere în ultimele zile, ceea ce a prevenit creşterea cheltuielilor statului cu finanţarea datoriei publice în valută şi a importurilor necesare în această perioadă, iar, pe de altă parte, a calmat anticipaţiile de deteriorare a situaţiei macroeconomice, a declarat la sfârşitul lunii martie guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în prima sa ieşire publică de la izbucnirea crizei coronavirus.
    În perioada 11-20 martie 2020 retragerile de numerar, de la BNR, ale instituţiilor de credit, pentru a acoperi cererea populaţiei şi a întreprinderilor, au atins nivelul record de 4,4 mld. lei, de două ori mai mult decât în decembrie 2019,  perioada sărbătorilor de iarnă, a spus Isărescu. Şi guvernul de la Bucureşti a intervenit printr-o decizie fără precedent, stabilind printr-o ordonanţă ce măsuri trebuie să ia băncile comerciale când amână ratele la creditele clienţilor persoane fizice şi companii, perioada de păsuire fiind extinsă la până la 9 luni.
    Banca centrală a Poloniei, care este cea mai mare economie din Europa de Est, a redus dobânda de politică monetară pentru prima dată în ultimii cinci ani, de la 1,5% la 1%, până la un minim record, şi a îngustat complementar amplitudinea coridorului ratelor dobânzilor la facilităţile permanente. De asemenea, pachetul de măsuri a vizat diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii, derularea de operaţiuni repo destinate furnizării de lichiditate instituţiilor de credit, efectuarea de cumpărări de obligaţiuni de stat pe piaţa secundară, precum şi refinanţarea creditelor noi acordate de instituţiile de credit sectorului nefinanciar.
    Banca centrală a Poloniei a introdus, astfel, primul său program de ajustare cantitativă (quantitative easing) alături de operaţiuni de refinanţare pe termen lung pentru bănci, deschizând drumul pentru un răspuns fiscal de amploare la actuala criză. Banca centrală va cumpăra de la băncile comerciale obligaţiuni de stat, operaţiune despre care instituţia nu a oferit mai multe date, şi a lansat o versiune poloneză a schemelor de tipul „finanţare pentru creştere“. Băncile locale vor putea refinanţa la rate favorabile noi credite acordate firmelor şi gospodăriilor poloneze.
    La rândul ei, Banca Naţională a Cehiei a redus la jumătatea lunii martie, într-o şedinţă extraordinară, rata dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 1,75%, inversând o majorare din februarie, în condiţiile în care băncile centrale din regiune au pregătit măsuri de relaxare monetară. Astfel, mişcarea de tăiere a dobânzii a venit după ce banca centrală din Cehia încercase să iasă anul acesta din clubul băncilor centrale fidele politicii monetare relaxate, adică a dobânzilor mici şi banilor ieftini, printr-o majorare de dobândă. În plus, banca centrală a Cehiei a  anunţat că este pregătită să se ducă şi mai jos cu dobânda dacă situaţia economică o cere. Ceea ce s-a şi întâmplat, destul de repede, banca reducând din nou spre sfârşitul lunii martie dobânda de referinţă cu încă 0,75%, până la 1%. Totodată, banca centrală a Cehiei a decis creşterea preventivă a frecvenţei operaţiunilor repo destinate furnizării de lichiditate introduse şi utilizate activ în criza financiară din 2008.
    La rândul ei, banca centrală a Croaţiei a anunţat că va cumpăra în premieră obligaţiuni guvernamentale ca răspuns la impactul economic al coronavirusului, însă nu a dat detalii despre amploarea achiziţiilor. De asemenea, instituţia a intervenit pe piaţa valutară pentru prima dată în ultimii patru ani şi jumătate pentru a stabiliza moneda locală faţă de euro.
    Banca centrală din Ungaria are un arsenal limitat de armament de politică monetară, în condiţiile în care are dobânzile deja prea jos, rata de politică monetară fiind cea mai scăzută din regiune, de 0,9%. Dar tot a venit cu măsuri radicale de politică monetară. A lărgit varietatea de garanţii pe care le acceptă de la bănci pentru a include credite corporate performante astfel încât creditorii să aibă acces la mai multă finanţare pentru sprijinirea economiei reale. Banca Centrală a anunţat că acceptă ca 70% din valoarea portofoliului de credite performante ale băncilor din Ungaria să fie folosit drept colateral pentru furnizarea de lichidităţi băncilor, care vor fi date mai departe în economie.
    De asemenea, banca centrală din Ungaria a cerut băncilor să aplice un moratoriu de amânare la plată a ratelor la credite pentru populaţie şi companiile afectate de criza provocată de coronavirus până la sfârşitul anului 2020. Vom vedea dacă pachetele consistente de măsuri de politică monetară luate de băncile centrale, unele excepţionale, vor reuşi să contribuie la redresarea rapidă a economiei ulterior contracţiei
    provocate de pandemia de COVID-19, alături de măsurile guvernamentale fiscal-bugetare. Sau vor exista şi alte măsuri…

  • Ministrul Economiei promite relansarea economiei: “Venim cu un al doilea val de măsuri”

    Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a anunţat, marţi, într-un mesaj publicat pe contul de Facebook, că se gândeşte la relansarea economiei ţării şi asigură că ministerul de resort va veni cu un al doilea val de măsuri pentru a stimula economia.

    “Ne gândim şi la relansarea României. În momentul în care vom trece de acest vârf, vom veni cu al doilea val de măsuri care vor stimula economia. La asta lucrăm, avem grupul interministerial de lucru, discutăm şi la nivelul preşedinţiei şi cu mediul de afaceri”, a declarat Virgil Popescu.

    Potrivit acestuia, ministerul Economiei va lua măsuri combinate, fiscale, de infuzie de capital, măsuri de granturi.

    “Vor fi măsuri fiscale, de infuzie de capital, vor fi măsuri de granturi, nu neapărat de credite, vor fi măsuri combinate. Să le finalizăm şi vom veni cu acest pachet pentru companiile româneşti. Împreună facem România bine”, a mai scris ministrul.

     

     

  • Surpriză totală: Primul mare oraş care iese din carantină. A fost un focar gigant de coronavirus, iar autorităţile au dat liber la tot

    Wuhan, oraşul chinez în care a izbucnit epidemia de coronavirus devenită pandemie globală, va elimina miercuri măsurile de carantină naţională, după 76 de zile, potrivit FT, care citează presa locală.

    Capitala provinciei Hubei iese din această carantină naţională fără precedent care a îngheţat a doua cea mai mare economie a lumii – întrucât producţia industrială a scăzut cu 13,5% în primele două luni ale anului.

    Relaxarea restricţiilor de călătorie vine după ce numărul de cazuri raportate a scăzut semnificativ.

    Marţi, numărul deceselor provocate de COVID-19 în Wuhan a scăzut la zero pentru prima dată.

    Circa 55.000 de oameni sunt pregătiţi să se urce în trenuri şi să părăsească miercuri oraşul, potrivit The Global Times, ceea ce va pune o presiune enormă pe infrastructura de cale ferată – neutilizată în ultimele luni.

    Peste 80 de trenuri ultra-rapide sunt în aşteptare în cele trei gări din Wuhan, potrivit Peopleăs Daily, o entitate controlată de Partidul Comunist din China.

  • Prima veste buna venită de la mai multe guverne din Europa. Cetăţenii mai multor ţari ar putea beneficia de măsuri de izolare mai relaxate

    Guvernele din Europa au început pregătirile pentru o reducere treptată a măsurilor de izolare, iar autorităţile sunt în căutarea unei strategii sigure pentru ca ţările să se întoarcă la normalitate, potrivit Financial Times.
    Franţa, Spania, Belgia şi Finlanda se numără printre ţările care au întrunit comisii de experţi pentru a găsi căile prin care angajaţii a câteva companii şi unele şcoli să se întoarcă la programul normal de funcţionare.

    Aceste comisii au misiunea de a aduce economia înapoi în acţiune fără pericolul de a crea un nou val de infecţii care să depăşească puternile serviciilor de sănătate.

    Premierul spaniol, Pedro Sacnhez, a extins măsurile de izolare cu 15 zile, până pe 26 aprilie, spunnd că anumite restricţii economice vor fi ridicate după Paşte. Se aşteaptă ca Italia, în care există de asemenea un declin al numărului de decese cauzate de coronavirus, să îşi extindă măsurile de izolare. Ministrul sănătăţii italian, Roberto Speranza, a spus însă că guvernul plănuieşte o fază a doua a crizei, când măsurile de izolare ar putea fi relaxate, înainte de o întoarcere la condiţii normale.

  • Ţara europeană care nu vrea să izoleze locuitorii. Cum justifică măsurile relaxate aplicate de autorităţi în timpul pandemiei

    În timp ce restul Europei impune restricţii severe asupra vieţii publice şi continuă să închidă graniţele, Suedia preferă o abordare mult mai relaxată faţă de pandemia de coronavirus, scrie CNBC.

    Spre deosebire de ţările vecine (Danemarca, Finlanda şi Norvegia), Suedia încă nu a închis graniţele şi şcolile. În plus, nici nu a închis afacerile neesenţiale şi nu a interzis adunările de mai multe de două persoane. Ideea pe care merg autorităţile suedeze implică faptul că oamenii vor adopta în mod voluntar o măsurile menite să întârzie răspândirea virusului.

    Mişcarea a fost aspru criticată atât de epidemiologii din interiorul ţării cât şi de  ţările care au oprit aproape în totalitate circulaţia în spaţiile publice.

    „Părerea mea este că, în principiu, toate ţările europene încearcă să facă acelaşi lucru – încercăm să încetinim răspândirea cât de mult posibil pentru a menţine societatea şi spaţiul medical în condiţii optime… şi am dat dovadă de metode diferite pentru a încetini răspândirea”, a declarat Andres Tegnell, principalul epidemiolog din cadrul Agenţiei de Sănătate Publică din Suedia.

    În prezent, Suedia înregistrează 4.435 de cazuri şi 180 de decese datorate noului coronavirus.

    Totuşi, Tegnell nu exclude posibilitatea abordării unor măsuri mai severe în Suedia, declarând că, dacă numărul de cazuri se va înrăutăţi. Weekend-ul trecut, prim-ministrul Stefan Löfven a spus că izolarea capitalei reprezintă un scenariu probabil în cazul în care cazurile de COVID-19 vor creşte semnificativ. Premierul a declarat anterior că încetinirea virusului depinde în mare măsură de comportamentul individual al populaţiei.

    Suedia nu s-a distanţat în totalitate de restul Europei. În mod similar cu ţările vecine, guvernul suedez a încurajat lucratul de acasă, evitarea călătoriilor neesenţiale şi le-a recomandat cetăţenilor vârstnici să evite contactul social. Bineînţeles, spălatul mâinilor a fost promovat în mod constant.

    Adunările publice de peste 50 de persoane au fost interzise, după ce iniţial ţara a suspendat adunările de peste 500 de oameni. Universităţile şi colegiile au fost închise, însă şcolile cu elevi de sub 16 ani vor rămâne în continuare deschise.

    Comparativ cu restul Europei, spun rezidenţii capitalei Stockholm, viaţa pare relativ normală în Suedia.

    „Este doar o gripă, sunt mult mai îngrijorat în legătură cu începutul sezonului alergiilor”, spune un locuitor din Stockholm, adăugând că suedezii au „mare încredere” în instituţiile publice.

    „Pe lângă influenţele evidente ale reţelelor de social media, cred că autorităţile ar fi implementat măsuri severe precum restul ţărilor dacă s-ar fi instaurat mai multă panică”, a declarat pentru CNBC un englez stabilit în Stockholm.

    Cu restricţii sau fără, economia Suediei nu va scăpa neşifonată odată ce se va termina criza. Săptămâna trecută, grupul bancar Swedbank estima că economia ţării se va contracta cu 4% în 2020, iar rata şomajului va atinge 10% în timpul verii, în ciuda stimulentelor fiscale lansate de stat.

    „Majoritatea sectoarelor din economia suedeză sângerează. În sectorul serviciilor, câteva companii nu mai au nicio cerere… Producţia se chinuie în condiţiile în care lanţurile de aprovizionare s-au rupt şi cerere continuă să scadă”, a adăugat Swedbank.

  • Economia americană se cutremură: 6,6 milioane de americani au aplicat pentru şomaj în criza COVID-19

    Numărul americanilor care au depus actele pentru ajutor de şomaj a atins un nivel record pentru a doua săptămână consecutivă, întrucât măsurile luate pentru a opri răspândirea coronavirusului au îngheţat mai multe sectoare economice, potrivit unui raport lansat de Departamentul pentru Muncă.

    Astfel, numărul celor aflaţi în şomaj se ridica la 6,6 milioane oameni în data de 28 martie, potrivit datelor oficiale, citate de FT – depăşind simţitor estimările analiştilor, de 3,7 milioane persoane.

    Raportul a revizuit şi cifrele pentru săptămâna anterioară la 3,31 milioane persoane, faţă de cifrele provizorii care arătau 3,28 milioane persoane.

    Statele americane şi oraşele au închis businessurile non-esenţiale, ceea ce a dus la un colaps al veniturilor retailerilor şi restaurantelor, iar aceastea au concediat oameni – temporar, sau nu.

    Cele mai afectate state până acum sunt California, Pennsylvania, New York şi Florida, înturcât aceastea au luat cele mai dure măsuri pentru a opri răspândirea virusului.

    Statele americane au transmis că măsurile de carantină generală au afectat şi sectorul de servicii, dar şi cele de sănătate, asistenţă socială, producţie, construcţii şi comerţ cu amănuntul.

  • De ce nu a reuşit statul român să fie prevăzător în legătură cu nevoile sistemului de sănătate al ţării, iar mai mulţi şefi de companii au putut ?

    Aud din ce în ce mai des de lipsa de echipamente în spitale – recent Preşedintele Iohannis a revenit cu promisiuni referitoare la echipamentele de protecţie pentru medicii speriaţi că în loc să oprească boala, ar putea contribui la răspândirea ei.

    Un ordin al Ministerului Sănătăţii precizează chiar că „măştile trebuie folosite raţional şi corect” de către cadrele medicale (cred totuşi că sunt şi ei conştienţi de acest lucru!).

    Chiar dacă ştiu că problema echipamentelor medicale este mai gravă (nu este nevoie doar de măşti de protecţie, ci şi de combinezoane medicale, izolete, ventilatoare etc.), nu pot să nu remarc discursul diferit al oamenilor din mediul privat, care se desfăşoară în paralel cu cele ale politicienilor.

    La o discuţie (video – mai nou aşa se desfăşoară chiar şi conferinţele de presă) cu Lucian Băltaru, CEO-ul firmei de curierat Sameday Courier, aflu că ei au o rezervă de 250.000 de materiale unice de protecţie (măşti şi mănuşi) pentru curierii care livrează acum pe bandă rulantă, ca în perioada de Black Friday.

    CEO-ul Sameday Courier mi-a spus că au urmărit evoluţia evenimentelor din China, Coreea de Sud şi Italia, iar la momentul în care criza coronavirusului a ajuns în România, erau deja pregătiţi. „Încă de pe 10 martie am echipat  curierii cu măşti sanitare şi cu mănuşi. Întâmplarea a făcut ca eu să fiu atent la ce s-a întâmplat acolo şi să începem să ne facem stocuri –  avem stocuri pentru următoarele două săptămâni; avem 250.000 de produse unice şi am făcut comenzi şi pentru alte materiale noi”, a spus Lucian Băltaru.

    Exemplul Sameday Courier nu este singular. Într-o altă conferinţă video organizată recent, Miroslav Majoros, CEO-ul Telekom România, a spus că pentru cei aproximativ 2000 de angajaţi ai companiei care nu pot lucra de acasă, fiind tehniceni şi oameni din magazine, au reuşit să obţină măşti şi mănuşi. „Dacă vrei cu adevărat, poţi să obţii aceste materiale”, a spus el. Câteva sute de mii de astfel de echipamente stau la dispoziţia angajaţilor şi, mai mult decât atât, potrivit declaraţiilor lui Miroslav Majoros, de cel puţin două ori echipamentele lor au fost redirecţionate către spitale de autorităţi.

    Dacă Sameday Courier a putut să prevadă ce se va întâmpla, iar Telekom are resursele necesare, cunoştinţe în toată Europa şi chiar şi în China prin care să obţină astfel de materiale, autorităţile de ce nu au putut face acest lucru?

    Şi când vine vorba de fonduri mediul privat s-a mobilizat rapid pentru a dota spitalele, de la mic la mare – după primele zile de la începutul epidemiei de la noi am primit mesaje de la antreprenori care au anunţat donaţii, au urmat apoi multinaţionalele, iar acum nu trece zi în care să nu primesc informaţii despre astfel de iniţiative.

    Apoi, îmi vine în minte o altă discuţie, pe care am avut-o cu Lavinia Ţânculescu, doctor în psihologie, axat pe psihologia muncii şi organizaţională. Ea spunea că la noi lipseşte cu desăvârşire „profilaxia” – adică prevenţia, de la nivelul pacientului – persoană fizică – până la organizaţiile mai mari (în mod metaforic, nu în sensul prevenţiei bolii care se răspândeşte acum în toată lumea).

    Cred că pentru noi, oamenii simpli, prevenţia lipsea fiindcă eram prea ancoraţi în activităţile de zi cu zi, în planificarea momentelor de relaxare scurte, fiindcă muncim mult; voiam ca în timpul nostru liber să mergem la restaurant, la munte, în city break-uri sau să ne planificăm poate achiziţia unei locuinţe.

    În ceea ce priveşte mediul de afaceri, cred că acolo profilaxia lipsea fiindcă economia mergea bine, clienţii veneau, proiectele mergeau pe bandă rulantă, angajaţii erau puţini.  

    Pare însă că prevenţia lipsea şi din mediul public, or cred că acolo există oameni care ar trebui să aibă în „fişa postului” „profilaxia ţării” pentru situaţii de urgenţă. Noi toţi, oameni obişnuiţi, mici antreprenori sau multinaţionale care au investit în România, trebuie să fim protejaţi la urma urmei printr-o strategie coerentă. Poate eu, persoană fizică sau eu, antreprenor – mă uitam cu scepticism la evenimentele ce păreau atât de departe de noi la începutul anului, când a izbucnit epidemia de COVID-19 din Wuhan – dar nu ar trebui ca în cadrul unor organizaţii ale statului să existe oameni care să analizeze aceste evenimente internaţionale şi să stabilească un set de măsuri coerente pentru a minimiza daunele?

    Fiindcă nu a prea fost zăpadă, am uitat puţin de clasicul „autorităţile au fost luate pe nepregătite”. Acum autorităţile au fost luate pe nepregătite de ceva care chiar era greu de anticipat – şi la „case mai mari”, în economii puternice. Acum, cred că suntem puşi într-o altă ipostază clasică a românilor – „aceea de a ne descurca”. Autorităţile par a se fi mobilizat acum (când aţi mai văzut şedinţe de Guvern organizate noaptea – în scopul protejării cetăţenilor, şi nu invers?) şi cred (sper) că vor reuşi să ia măsurile necesare ca să ieşim cu bine din această criză.  

    Totuşi, mi-ar plăcea ca una dintre lecţiile acesteia să fie că e nevoie de oameni deştepţi,  conectaţi la ce se întâmplă în lume, la fel ca în unele organizaţii private – şi în organizaţiile statului. Persoane capabile să stabilească relaţii internaţionale cu cei care ne pot ajuta în astfel de situaţii – furnizori de echipamente şi, mai ales, furnizori de cunoştinţe, de acel know-how despre care vorbesc companiile.

    Şi mi-ar plăcea să şi cunosc aceste personaje – să nu vorbesc generic despre „autorităţi” – să văd oameni capabili care ies în faţă şi vorbesc despre ce se întâmplă la nivel internaţional clar, ca un şef de companie. Şi mi-ar plăcea să vorbească  pe înţelesul tuturor, fără să trebuiască să ne chinuim cu toţii să descifrăm ordonanţele ore întregi  după publicarea lor, până apare încă una. Cred că dacă cer şi puţină emoţie în discurs, exagerez.

    Dacă un CEO poate să citească despre ce se întâmplă în lume, să interpreteze potenţialele pericole şi să ia nişte măsuri minime de prevenţie – cu siguranţă pot şi autorităţile. Trebuie doar să vrea.

     


     

  • Încă un retailer anunţă măsuri legate de preţurile produselor. Compania spune că reduce preţurile la peste 1000 de articole şi opreşte majorările la raft pentru tot portofoliul

    „Ca urmare a măsurilor critice în contextul COVID-19, care au dus la creşteri de preţuri la unele produse pe întreg lanţul de producţie şi de distribuţie, Mega Image anunţă noi acţiuni pentru a reduce preţurile la raft în această perioadă”, spun reprezentanţii lanţului de magazine de proximitate Mega Image într-un comunicat de presă.

    Astfel, potrivit reprezentanţilor companiei, au fost aplicate reduceri semnificative de preţuri la peste 1.000 de produse de bază, alimentare şi nealimentare, din cele mai solicitate categorii în această perioadă, precum: lactate, ulei, zahăr, orez, paste, mălai, făină de grâu, băuturi, produse de igienă şi de curăţenie. În acelaşi timp, au fost reduse preţurile şi la peste 150 de legume şi fructe, care reprezintă 75% din întreaga categorie.

    Reducerile sunt deja în toate magazinele Mega Image şi în online, pe www.mega-image.ro , unde pot fi verificate direct toate preţurile.

    Mai mult, Mega Image se angajează ca în perioada următoare să nu opereze niciun fel de creşteri de preţ la raft pentru toate produsele din portofoliul său, cel putin până la finalul lunii aprilie 2020.

    „Trecem printr-o perioadă cu numeroase provocări, în care întreg lanţul de producţie şi de aprovizionare a fost dezechilibrat din cauza măsurilor critice adoptate de către autorităţile relevante în contextul COVID-19. Toate acestea influenţează dinamica preţurilor, prin urmare am decis să intervenim cu măsuri de urgenţă pentru a limita creşterea preţurilor produselor la raft, comercializate în magazinele noastre şi pentru a echilibra preţurile în această perioadă. Toate aceste măsuri presupun un efort uriaş şi investiţii pe care le facem în acest context dificil, pentru a reduce cât mai mult impactul situaţiei economice asupra clienţilor noştri. Vom urmări în continuare îndeaproape evoluţia evenimentelor şi vom lua măsuri atunci când va fi necesar pentru a rămâne un loc sigur pentru cumpărături şi parte activă din comunitate,” afirmă Mircea Moga, CEO Mega Image.

    Fondat în 1995, Mega Image este unul dintre cele mai mari lanţuri de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde în prezent 780 de magazine în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Târgovişte, Timişoara, Bacău, Focşani şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image, Shop&Go, Gusturi Româneşti. Mega Image face parte din Ahold Delhaize Group, retailer internaţional ce operează în prezent pe trei continente.