BusinessMagazin

Tag: marea britanie

  • Boris Johnson călătoreşte în Europa de Est: Putin trebuie să eşueze

    Boris Johnson va zbura marţi la graniţa NATO cu Rusia, după ce a promis că Vladimir Putin va „simţi consecinţele” pentru invazia sa în Ucraina, potrivit Sky News.

    Premierul se va întâlni cu omologii din Polonia şi Estonia şi va vizita trupele britanice.

    Johnson face presiuni pentru unitatea occidentală în vederea pedepsirii preşedintelui rus pentru declanşarea unui conflict care s-au pierdut deja sute de vieţi.

    Înainte de călătoria sa în Europa de Est, premierul i-a îndemnat pe aliaţi să „vorbească pe o singură voce” pentru a se asigura că „Putin trebuie să eşueze”.

    Şi ministrul de Externe, Liz Truss, va pleca, de asemenea, într-o misiune diplomatică. Ea se pregăteşte să se adreseze Consiliului pentru Drepturile Omului al Naţiunilor Unite de la Geneva.

    Se aşteaptă ca Truss să spună în faţa consiliului că Putin are „sânge pe mâini” şi că „a ucis ucraineni”.

    „Putin încalcă dreptul internaţional… el încalcă drepturile omului la scară industrială şi lumea nu va tolera acest lucru”, va spune Liz Truss să spună într-un discurs în care va îndemna Occidentul să „izoleze” Rusia ca urmare a războiului pe care l-a instigat.

    Comentariile vin la doar 24 de ore după ce Moscova a sugerat că a pus forţa de descurajare nucleară a Rusiei în stare de alertă maximă ca răspuns la comentariile nespecificate ale ministrului de Externe Liz Truss.

     

  • Pandemia afectează sever piaţa muncii din Marea Britanie: Persoanele între 50 şi 64 fie refuză să lucreze, fie sunt refuzate de angajatori

    De la începutul pandemiei, numărul persoanelor între 50 şi 64 de ani care nu lucrează şi nici nu îşi caută un loc de muncă a crescut în Marea Britanie cu aproape 250.000. „Fără Covid, aş lucra în continuare”, a declarat Caroline pentru Financial Times.

    Schimbarea conduce la o creştere bruscă a inactivităţii economice, care este o îngrijorare din ce în ce mai mare pentru oficiali, pe fondul penuriei persistente de forţă de muncă. Este o inversare izbitoare a tendinţei de dinaintea pandemiei ca oamenii să rămână vreme îndelungată la locurile lor de muncă – fie prin alegere, fie din cauza presiunilor financiale ale înaintării în vârstă.

    Organizaţiile care sprijină lucrătorii în vârstă au spus că, în timp ce unele persoane, cum este Caroline, alegeau de bună voie să-şi părăsească locurile de muncă, altele s-au simţit forţate să iasă de pe piaţa muncii din cauza lipsei de flexibilitate faţă de cei cu boli cronice.

    Stuart Lewis, directorul executiv al Rest Less, o comunitate online pentru cei peste 50 de ani, a declarat că unii pensionari anticipaţi sunt „fericiţi să trăiască o viaţă frugală”, în timp ce alţii părăseau piaţa muncii din cauza „refuzurilor constante în procesul de recrutare”.

    Emily Andrews, director adjunct de probe la Center for Aging Better, a declarat că există un spectru larg de oameni în vârstă care nu lucrează, de la cei care au ales să demisioneze, la cei care şi-au pierdut locurile de muncă şi sunt „disperaţi să revină”.

    Între cele două extreme, mulţi oameni în vârstă renunţă la locul de muncă pentru că „echilibrul dintre remuneraţie şi efort este mai mic decât ar trebui să fie”, potrivit lui Helen Barnard, director de cercetare la organizaţia de caritate Pro Bono Economics. Ea a spus că în special pentru femeile în vârstă, locurile de muncă disponibile erau adesea „prost plătite, cu un nivel scăzut de securitate şi sub nivelul lor de calificare”. 

    Andrews este de părere că, în timp ce pandemia a înrăutăţit  lucrurile pentru persoanele care se confruntă cu probleme de sănătate mintală sau cu afecţiuni musculoscheletice, adevărata problemă a fost eşecul angajatorilor de a oferi roluri flexibile, cu normă parţială, pentru a se potrivi persoanelor cu condiţii de sănătate fluctuante.

    Analiştii spun că inactivitatea în creştere în rândul celor peste 50 de ani a fost deosebit de îngrijorătoare într-un moment în care mulţi angajatori erau disperaţi să recruteze.

    Cu toate acestea, mare parte din sprijinul oferit persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă este orientat către tineri. Andrews e de părere că angajatorilor le revine sarcina să remodeleze munca în jurul oamenilor disponibili, indiferent de vârsta lor. „Este timpul ca angajatorii să reconsidere modul în care repartizează locurile de muncă”.

     

  • Marea Britanie bate un nou record: cel mai mare număr de morţi COVID de un an încoace

    Marea Britanie a raportat 534 de decese asociate COVID-19, cea mai mare cifră zilnică de la sfârşitul lunii februarie 2021, scrie Reuters.

    Cifrele nu includ cazurile, testele şi decesele din Scoţia din cauza unei „probleme tehnice” a Public Health Scotland, iar acestea vor fi „adăugate la o actualizare viitoare”, conform Sky News.

    Datele de miercuri sugerează că virusul face ravagii printre copiii de vârstă şcolară primară.

    Cifra zilnică este cea mai mare de la 23 februarie anul trecut, când numărul deceselor era de 548.

    88.085 de cazuri noi au fost, de asemenea, înregistrate în ultimele 24 de ore, faţă de 112.458 raportate marţi.

  • Ministerul britanic de Externe afirmă că Kremlinul plănuieşte instalarea unui lider pro-rus la Kiev

    Ministerul britanic de Externe a declarat, într-un comunicat, că deţine informaţii potrivit cărora guvernul rus plănuieşte “instalarea unui lider pro-rus la Kiev, în timp ce se gândeşte dacă să invadeze şi să ocupe Ucraina”, relatează CNN.

    “Fostul deputat ucrainean Evhen Murayev este considerat un potenţial candidat”, a precizat Biroul britanic pentru Afaceri Externe, Commonwealth şi Dezvoltare. Murayev a declarat sâmbătă pentru CNN că “nu există nimic de comentat” în legătură cu acuzaţiile, întrucât este cetăţean ucrainean şi se confruntă încă cu sancţiuni ruseşti.

    Declaraţia a continuat cu numele altor patru foşti oficiali ucraineni, afirmând: “Avem informaţii că serviciile de informaţii ruseşti menţin legături cu numeroşi foşti politicieni ucraineni”, inclusiv Serhiy Arbuzov, prim-viceprim-ministru al Ucrainei din 2012 până în 2014 şi prim-ministru interimar în 2014, Andriy Kluyev, prim-viceprim-ministru din 2010 până în 2012 şi şef de cabinet al fostului preşedinte ucrainean Ianukovici, Vladimir Sivkovici, fost şef adjunct al Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare (RNBO) şi Mykola Azarov, prim-ministru al Ucrainei în perioada 2010-2014, se arată în comunicat.

    “Unii dintre aceştia au contacte cu ofiţeri de informaţii ruşi implicaţi în prezent în planificarea unui atac asupra Ucrainei”, a adăugat comunicatul Ministerului britanic de Externe. Rusia a negat acuzaţiile potrivit cărora ar plănui să atace Ucraina.

    Duminică dimineaţă, Ministerul de Externe al Rusiei a cerut Ministerului de Externe al Marii Britanii să “înceteze să se mai implice în provocări”, a relatat agenţia de ştiri de stat TASS.

    “Dezinformarea răspândită de Ministerul britanic de Externe este încă o dovadă că acestea sunt ţările NATO, conduse de anglo-saxoni, care escaladează tensiunile în jurul Ucrainei. Facem apel la Ministerul britanic de Externe să înceteze activităţile provocatoare, să nu mai răspândească prostii şi să se concentreze pe studierea istoriei jugului tătaro-mongol”, a declarat pentru TASS un reprezentant al Ministerului rus de Externe.

  • Veşti proaste pentru economia Marii Britanii: Inflaţia a atins nivelul maxim din ultimii 30 de ani

    Inflaţia din Regatul Unit a urcat în decembrie până la 5,4%, maximul ultimilor 30 de ani, au arătat datele publicate miercuri, ceea ce a condus la creşterea costului vieţii şi a mărit posibilitatea ca Banca Angliei să crească din nou ratele dobânzilor, scrie Business Insider.

    Mulţi economişti sunt de părere că preţurile vor continua să crească în lunile următoare, Banca Angliei aşteptând ca inflaţia să urce la 6% în primăvară.

    Cifra de 5,4% a indicelui preţurilor de consum pentru decembrie marchează maximul ultimilor 30 de ani, potrivit Oficiului Naţional de Statistică. Acesta a indicat că preţurile bunurilor şi serviciilor din Regatul Unit au fost în medie cu 5,4% mai scumpe în decembrie decât au fost cu un an mai devreme.

    Inflaţia a surprins analiştii, care se aşteptau la o creştere la 5,2%. Creşterea reală reprezintă un salt semnificativ faţă de cifra de 5,1% din noiembrie.

    Lira sterlină a rămas constantă în raport cu dolarul, la 1,34 USD, la scurt timp după publicarea datelor. Indicele bursier FTSE 100 din Londra a scăzut cu 0,18%.

    „Este probabil ca inflaţia să rămână aproape de ratele actuale în T1 2022, înainte de a creşte din nou în aprilie”, a declarat Martin Beck, consilier economic şef al EY Item Club.

    Beck şi alţi economişti au spus că o creştere bruscă a plafonului preţului energiei din Marea Britanie în aprilie va duce probabil la creşterea bruscă a inflaţiei.

    „Este probabil ca inflaţia să ajungă undeva la 6%, cu posibilitatea de a creşte în continuare”, a spus Beck, conform sursei citate.

    Cu toate acestea, analistul este de părere că inflaţia ar trebui să se modereze în a doua jumătate a anului 2022 şi în 2023, odată cu estomparea crizei coronavirusului şi cu posibilele ieftiniri ale petrolului şi gazelor.

    Banca Angliei a majorat ratele dobânzilor de la un minim record de 0,1% la 0,25% în decembrie, iar comercianţii se aşteaptă la noi creşteri în 2022.

    Ambrose Crofton, strateg de piaţă globală la JP Morgan Asset Management, a declarat:

    „Credem că Banca Angliei va creşte ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază în februarie. Anticipăm că, pe viitor, aceste rate vor continua să crească”.

     

  • Autoritatea de supraveghere financiară din Marea Britanie vrea ca reclamele crypto să ajungă doar la bogaţi şi la investitorii cu experienţă

    Autoritatea de supraveghere financiară din Marea Britanie (FCA) propune ca reclamele de promovare din industria crypto să se adreseze doar cetăţenilor înstăriţi şi investitorilor cu experienţă, în contextul în care britanicii încearcă să creeze un cadru pentru a proteja consumatorii în faţa investiţiilor cu grad de risc ridicat, potrivit Bloomberg.

    FCA a transmis miercuri că plănuieşte să încadreze criptomonedele drept „investiţii cu acces restricţionat”. Asta înseamnă că un client „poate acţiona în urma unei reclame care promovează active crypto doar dacă se încadrează în rândul investitorilor sofisticaţi sau a celor cu averi ridicate”.

    Propunerea a venit după ce autorităţile britanie au anunţat marţi că plănuieşte să aducă reguli mai stricte în ceea ce priveşte campaniile de promovare pentru criptomonede, pentru a se asigura că acestea sunt „corecte, clare şi nu induc în eroare”.

    Piaţa crypto atrage atenţia autorităţilor de reglemetare la nivel global, ca urmare a volatilităţii ridicate din piaţă. Totodată, produsele din piaţă devin din ce în ce mai complexe, iar între acestea şi consumatori nu există niciun strat de protecţie.

    FCA aşteaptă recomandări şi opinii referitoare la propunerile sale până în data de 23 martie şi intenţionează să implementeze noile reguli în timpul verii.

  • Care este ţara europeană care a câştigat lupta cu COVID. Potrivit OMS, „se pare că sfârşitul pandemiei nu este prea departe”

    Numărul de infectări şi de spitalizări este în scădere în Regatul Unit. „Semne încurajatoare”, susţine guvernul de la Londra. „Se pare că se vede lumina de la capătul tunelului”, confirmă Nabarro, oficial OMS. Datorită vaccinurilor, dar şi circulaţiei mari a virusului, 95% dintre cetăţeni ar putea avea anticorpi.

    Marea Britanie s-ar putea îndrepta către sfârşitul pandemiei. Teoria este susţinută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. „Privind din punctul de vedere al Regatului Unit – a spus David Nabarro, şeful Covid la OMS – se pare că există lumină la capătul tunelului”.
    Prin urmare, „este posibil să ne imaginăm că sfârşitul pandemiei nu este prea departe”, a adăugat Nabarro.
    Este un optimism susţinut de guvernul britanic: „Există semne încurajatoare că infecţiile scad în toată ţara”, a spus purtătorul de cuvânt de la Downing Street, adăugând că şi internările în spitale sunt în scădere sau cel puţin s-au stabilizat.
     
    Noile cazuri de Covid au scăzut cu peste 40 la sută într-o săptămână: ieri au fost 84.000, faţă de un vârf de 190.000 în noaptea de Revelion. De la începutul anului, internările pe zi au scăzut, de asemenea, cu 6%, iar acum sunt doar 623 de persoane la Terapie Intensivă în toată Marea Britanie.
     

  • Marea Britanie: importurile de alimente, ameninţate din cauza sistemului IT „medieval“ al guvernului

    Aprovizionarea cu alimente va continua să fie problematică în Marea Britanie din cauza sistemului IT „medieval“ al guvernului care nu este încă pregătit să proceseze documente post-Brexit, relatează The Independent. Companiile care importă alimente din Uniunea Europeană trebuie să respecte nenumărate noi cerinţe din 1 ianuarie, însă unora le este imposibil să depună detalii vitale din cauza software-ului guvernului britanic.

  • Marea Britanie, schimbare majoră în lupta cu virusul: fără restricţii, trebuie să trăim cu COVID

    Britanicii au schimbat strategia în mod radical în ceea ce priveşte lupta cu virusul SARS CoV-2. În loc de restricţii, oficialii au anunţat relaxarea măsurilor în 2022. Pare mai degrabă o recunoaştere a neputinţei autorităţilor de a stopa complet pandemia, susţin specialiştii.

    Englezii s-au predat în lupta cu COVID. Au renunţat să mai creadă că vor stârpi pandemia, aşa că şi-au propus să înveţele să trăiască împreună cu virusul.

    „Trebuie să ne resemnăm cu ideea că va trebui să trăim cu COVID şi, din acest motiv, guvernul britanic va face totul pentru a evita alte măsuri restrictive împotriva răspândirii variantei Omicron”, este opinia ministrului Sănătăţii, Sajid Javid, expusă în publicaţia „Daily Mail”.

    Concetăţenii săi parcă îi citiseră gânduri, sărbătorind liber Revelionul pe malul Tamisei, în Piccadilly Circus şi în pub-urile din Liverpool şi din alte oraşe.

  • Brexit în Marea Britanie: s-a meritat?

    Un britanic care locuieşte în Belgia şi-a alarmat concetăţenii povestind pe reţelele de socializare că a fost împiedicat să treacă prin Eurotunnel pentru a ajunge acasă prin Franţa. Eurotunnel, sau Tunelul Canalului Mânecii, este singura legătură feroviară şi rutieră între Franţa şi Marea Britanie. Acum, în condiţiile restricţiilor de circulaţie impuse pentru a limita răspândirea pandemiei de Covid, britanicii sunt consideraţi cetăţeni din stat terţ de către Franţa şi le este interzis să tranziteze ţara pentru a ajunge în statul de reşedinţă din UE. Este unul din efectele Brexitului.

    La un an de la încheierea noului pact comercial al Marii Britanii cu UE, exporturile britanice către bloc au scăzut. Cu chestiuni neterminate legate de pescuit, Irlanda de Nord şi servicii financiare, ce surprize va mai aduce Brexitul? se întreabă Deutsche Welle. Penurii de alimente, muncitorii străini care pleacă pentru a nu se mai întoarne şi benzinării fără carburanţi. Marea Britanie a avut cu siguranţă parte de o porţie mare de eşecuri de când perioada de tranziţie de la stat membru al UE la ţară fără obligaţii şi drepturi comunitare – menită să uşureze ieşirea Marii Britanii din UE – s-a încheiat cu un an în urmă.

    O criză a lanţurilor de aprovizionare, exacerbată de o penurie de şoferi de camion şi de lucrători în magazine şi abatoare, a avut ca efect rafturi goale în supermarketuri, cozi interminabile la benzinării timp de câteva săptămâni în septembrie şi sacrificarea şi chiar distrugerea a mii de porci.

    Noile reguli care guvernează comerţul dintre UE şi Marea Britanie au intrat în vigoare în ianuarie 2021, cerând formulare vamale de 4 pagini pentru toate mărfurile şi certificate de sănătate pentru carne şi produse lactate. Drept urmare, exporturile britanice către UE au scăzut cu aproape 15% în primele 10 luni ale anului, potrivit Eurostat, în timp ce exporturile agroalimentare din Marea Britanie s-au redus cu mai bine de un sfert.

    Toate acestea s-au întâmplat în timp ce ţara se luptă cu noua variantă Delta a coronavirusului care produce Covid. Noul val a trimis Regatul Unit în al treilea lockdown naţional. În timp ce guvernul insistă că este imposibil de spus care sunt efectele Brexit şi care ale Covid, mulţi economişti spun că nu este chiar aşa.

    „Ceea ce putem spune este că pierderea notabilă din comerţul Marii Britanii cu Europa continentală… nu se reflectă şi în comerţul Regatului Unit cu restul lumii”, spune Iain Begg, profesor la Institutul European al London School of Economics (LSE).

    Brexit ar fi trebuit să elimine birocraţia UE, dar în loc să permită arderea până la dispariţie a piedicilor birocratice comerciale, ieşirea din UE a făcut ca documentele suplimentare să crească costurile de export, ceea ce a lovit puternic multe afaceri britanice şi din UE.

    În special micile firme britanice şi-au văzut vânzările către UE prăbuşindu-se. Simon Spurrell, cofondatorul Cheshire Cheese Company, a declarat recent pentru The Guardian că acordul comercial post-Brexit a fost „cel mai mare dezastru pe care l-a negociat vreodată un guvern”. Unii retaileri din UE au încetat să mai primească comenzi din Marea Britanie.

    „Micile întreprinderi sunt cele care suferă de pe urma birocraţiei excesive, nu giganţi precum Nissan”, a spus Begg, referindu-se la producătorul auto japonez care şi-a reînnoit angajamentul pentru producţia din Marea Britanie, în ciuda incertitudinilor legate de Brexit.

    Povara birocratică va deveni mai grea din ianuarie, deoarece Marea Britanie introduce noi documente pentru importurile din UE care trebuie depuse la autorităţi înainte ca mărfurile să fie încărcate în trenuri sau camioane către Marea Britanie. Planurile au fost amânate de trei ori în ultimul an pentru a se evita chinuială suplimentară pentru companii.

    Adăugând insultă la vătămare pentru premierul britanic Boris Johnson, negociatorul şef pentru Brexit, Lord David Frost, a demisionat recent. Unii analişti au speculat că plecarea a fost grăbită de presiunea exercitată asupra lui Johnson pentru o abordare mai blândă a negocierilor cu Bruxellesul în condiţiile în care există posibilitatea izbucnirii unui război comercial total din cauza mai multor probleme spinoase.

    Acordul comercial post-Brexit a lăsat multe „afaceri neterminate”, spune Begg, inclusiv în ceea ce priveşte Irlanda de Nord, pescuitul marin şi serviciile financiare. Centrul financiar londonez contribuie semnificativ la economia britanică şi a fost „aproape neglijat” în negocierile pentru Brexit, a explicat el pentru DW.

    City of London încearcă să obţină ceea ce se numeşte echivalenţă cu UE, unde ambele părţi îşi acceptă reciproc reglementările. Dar think tank-ul Institute of Government consideră că în prezent este puţin probabilă o înţelegere permanentă. Jake Green, de la firma de avocatură londoneză Ashurst, a declarat pentru săptămânalul Financial News că Brexitul „va deveni realitate” pentru bănci şi alte firme financiare în 2022, adăugând că ultimele 12 luni „au fost un pic de trecere pentru toată lumea.”

    Conflictul dintre Marea Britanie şi Franţa cu privire la drepturile de pescuit în apele Regatul Unit şi UE va persista, în timp ce protocolul Irlandei de Nord – o măsură pentru a evita o graniţă dură între teritoriul britanic al Irlandei de Nord şi Republica Irlanda, membru al UE – va să fie soluţionat atunci când Londra acceptă că Curtea Europeană de Justiţie ar trebui să se pronunţe asupra disputelor comerciale.

    „Rezultatul optim pentru Irlanda de Nord ar fi ca graniţa să devină aproape invizibilă”, a spus Begg. „Există o mişcare în acest sens, dar nu va fi niciodată 100% în această direcţie pentru că logica spune că trebuie să ai o graniţă undeva”.

    Secretarul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a preluat negocierile privind Brexit din partea Marii Britanii. Truss este însărcinat să-i ţină pe euroscepticii din cadrul Partidului Conservator al Regatului Unit, aflat la guvernare, hotărâţi în privinţa Brexitului, dar fără a mai antagoniza cu Bruxellesul.

    Begg a spus că britanicii au „înţeles greşit poziţia Germaniei cu privire la Brexit”, crezând că Berlinul va interveni în timpul conflictului dintre Londra şi UE pentru a evita compromiterea unei pieţe cheie de export pentru constructorii auto germani. „Angela Merkel nu a venit în salvarea guvernului britanic şi mă îndoiesc foarte mult că noul cancelar Olaf Scholz va face altceva.”

    Şi conceptul de „Marea Britanie globală” a dezamăgit. Au apărut puţine aspecte pozitive cu privire la această promisiune – că Brexit-ul va permite ţării să-şi intensifice comerţul cu restul lumii. Un acord de liber schimb cu Statele Unite rămâne evaziv, mai ales după înfrângerea electorală a lui Donald Trump. Iar legăturile comerciale mai strânse cu China nu s-au materializat deocamdată din cauza tensiunilor politice din Hong Kong.

    În timp ce Marea Britanie a încheiat noi acorduri cu Japonia, Australia şi Noua Zeelandă, „este mai degrabă o chestiune de: <<Cui îi pasă?>>”, crede Begg, deoarece cele trei ţări reprezintă o mică parte din exporturile Marii Britanii. „Chiar dacă dublăm această cotă, ele vor fi tot mici”.

    Acordul comercial post-Brexit nu a dus, totuşi, la materializarea unora dintre cele mai apocaliptice previziuni. În loc de o jumătate de milion de locuri de muncă pierdute, Marea Britanie duce o lipsă majoră de muncitori din UE – aceasta după ce Marea Britanie a pus capăt libertăţii de circulaţie pentru cetăţenii UE. Preţurile imobiliarelor nu s-au prăbuşit cu 18%, cu au atins un maxim istoric în acest an, urcând cu peste 20% de la referendumul din 2016.

    Locuitorii Regatului Unit trebuie să aştepte încă opt ani pentru a vedea dacă fiecare dintre ei este cu 4.300 de lire sterline (5.117 euro) mai sărac până în 2030, aşa cum se prevedea, dar Oficiul britanic pentru responsabilitatea bugetară (OBR) a calculat că Produsul Intern Brut a primit o lovitură de 1,4% de la referendumul din 2016, iar pe termen lung, PIB-ul Regatului Unit va fi cu 4% mai mic decât dacă nu ar fi existat divorţul. Mulţi cred că Brexitul poate fi inversat. În ciuda titlurilor sumbre, a campaniei politice şi a unui sondaj recent care arată că 60% dintre britanici cred acum că Brexitul a mers „prost” sau „mai rău decât se aştepta”, şansele ca Marea Britanie să reintre la UE rămân la fel de improbabile ca niciodată, a spus Begg. Economistul de la LSE a spus că Brexit a „cauzat dificultăţi enorme şi a consumat o cantitate incredibilă din timpul statelor UE când au existat şi alte probleme  presante”.