Tag: mall

  • “MALL-UL FANTOMĂ”: Cum arată cel mai mare centru comercial din lume la 10 ani de la deschidere – GALERIE FOTO

    Deşi mall-ul avea cea mai mare suprafaţă de închiriat din lume (peste 460.000 de metri pătraţi), iar în interior a fost construită o replică a Arcului de Triumf, acesta s-a confruntat de la început cu lipsa comercianţilor care să îşi deschidă magazine, ajungând în câţiva ani o ruină.

    GALERIE FOTO

     

    Centrul comercial, dotat cu un canal lung de doi kilometri pe care se găseau gondole şi un montagne-russe, a primit chiar denumirea de “Mall-ul fantomă”, imaginile surprinse fiind dezolante.

    Potrivit CNN, situaţia pare să se fi schimbat însă în ultima perioadă. Cel mai mare centru comercial din lume a devenit animat, spaţiile de închiriat fiind acum din ce în ce mai ocupate.

    “Este o mare schimbare. Este o modernizare. Acum venim aici cel puţin o dată pe lună”, a declarat David Carr, un profesor de engleză care locuieşte în Dongguan.

    Un manager din cadrul centrului comercial a declarat pentru CNN că există în plan organizarea unei ceremonii de redeschidere a mall-ului. “Toate renovările care se fac acum în mall sunt pentru deschiderea din luna mai. Ne aşteptăm ca din acel moment întreaga suprafaţă de închiriat să fie ocupată, cu magazine şi restaurante”, a declarat acesta.

    Mallul a fost conceput şi plătit de Alex Hu Guirong, un locuitor al oraşului Dongguan care a adevenit milionar vânzând tăiţei instant.

    Centrul comercial a fost conceput cu şapte zone, fiecare dintre ele reprezentând un oraş, o ţară sau o regiune: Amsterdam, Veneţia, Paris, Roma, Egipt, California şi Caraibe. Designerii complexului au călătorit în jurul lumii timp de doi ani pentru a se documenta referitor la locaţii şi zone.

  • Debenhams îşi încearcă norocul a doua oară în România. Cine i-a scos de pe piaţă în 2013

    “Am lucrat pentru Debenhams 22 de ani, de când aveam 4 ani“, glumeşte referitor la vârsta sa Chris Harper, britanicul care se ocupă de dezvoltarea francizei deţinute de grupul bulgar MRPI. „Evident, nu ştim exact care vor fi rezultatele acestui spaţiu, dar, ca să fiu conservator, voi spune că mă aştept ca vânzările să fie mai mari cu cel puţin 25% decât cele înregis-trate de Debenhams în trecut“, spune Harper. România nu este singura ţară în care Chris Harper se ocupă de dezvoltarea reţelei, merge oriunde este nevoie de el.

    Compania MRPI, cu activităţi în dezvoltarea de proiecte comerciale importante şi proprietăţi imobiliare, deţine franciza Debenhams pentru Bulgaria, România, Serbia şi Croaţia, „pentru moment, dar am vrea să ne extindem“. Iar ritmul în care vor face acest lucru este condiţionat, spune Harper, de găsirea spaţiilor potrivite, atât în ceea ce priveşte amplasarea lor cât şi dimensiunea. „Căutăm spaţii de peste 3.000 mp şi ne vom uita la orice oportunitate, în Bucureşti dar şi în oraşele mari din ţară.

    În acest context, retailerul britanic ar putea face primul pas în afara Bucureştiului anul viitor, estimează Chris Harper. Tot el spune că firma este în discuţii cu reprezentanţii ParkLake Plaza pentru a deschide un magazin de circa 6.000 mp, care ar fi cel mai mare din regiune; pentru comparaţie, spaţiul de care s-a ocupat Chris Harper înainte de a prelua funcţia actuală se află la Londra şi are 12.000 mp, adică este mai mare decât cele mai multe hipermarketuri din România.

    Harper nu a dorit să comenteze pe marginea motivelor care au dus la eşecul anterior al Debenhams pe piaţa locală, când franciza era operată de una din companiile controlate de Octavian Radu. Dar spune că are argumente care îl îndreptăţesc să creadă că de data aceasta afacerea va avea o evoluţie complet diferită, unul din motive fiind datele studiilor de piaţă pe care bulgarii le-au efectuat înainte de a investi. Una din armele folosite o constituie propriul raion de cosmetice, segment pe care retailerul este lider de piaţă în Marea Britanie. Speră astfel să câştige clienţi şi din această zonă, în care se va lupta cu Marionnaud, Sephora şi Douglas, o piaţă cu o valoare de circa 160 de milioane de euro anual.

    Raionul de cosmetice are 270 mp din suprafaţa totală de 2.800 mp a magazinului deschis în Mall Vitan. Chris Harper se aşteaptă ca această zonă să fie principala atracţie, aşa cum se întâmplă în alte pieţe, de pildă Bulgaria sau Marea Britanie. Pentru deschiderea spaţiului, MRPI a investit circa 1 milion de euro, iar în ofertă se găsesc peste 55.000 de produse în zona de fashion şi peste 100 de branduri internaţionale de cosmetice, make-up şi parfumerie. „Cel mai bine în Bulgaria şi alte pieţe se vând produsele cos-metice, urmate de hainele pentru femei, copii şi apoi bărbaţi. Pe poziţiile următoare, la egalitate, sunt lenjeria intimă şi ac-cesoriile. Ultimele sunt produsele pentru casă. Nu cred că situaţia va fi diferită în România“, spune britanicul care a lucrat chiar pentru Debenhams 22 de ani şi la un moment dat, pentru a urca în ierarhie, ar fi trebuit să se mute la Londra, dar nu a dorit acest lucru şi a acceptat propunerea grupului bulgar.

    În condiţiile în care mallul din Vitan are în jur de 26.000 de vizitatori zilnic, Chris Harper se aşteaptă ca în jur de 10% din-tre aceştia să intre şi în Debenhams, iar un sfert dintre ei (cam 26% conform estimărilor) să şi cumpere. Pe piaţa din Marea Britanie rata de conversie a vizitatorilor în cumpărători este de circa 17% iar în Bulgaria de circa 31%, în condiţiile în care media pe industrie se plasează la 18%.

    Astfel, magazinul ar putea avea în medie 650 de cumpărători pe zi, iar Harper se aşteaptă ca bonul mediu de cumpărături să se plaseze la o valoare apropiată de cea din Marea Britanie, adică peste 40 de euro (32 de lire sterline), chiar dacă veniturile medii pe plan local sunt de circa 5,5 ori mai mici decât în UK. Pe piaţa din Bul-garia bonul mediu de cumpărături la Debenhams este de circa 20 de euro, iar „în România mi-ar plăcea să se plaseze între cele două valori“. La o cheltuială medie de 30 de euro şi o medie de 650 de clienţi, magazinul din Mall Vitan ar urma să aibă încasări anuale de peste 
7 milioane de euro.

  • Proprietarul Osho îşi extinde afacerile cu încă două restaurante în mall

    Georgios Malideros, grecul care a cumpărat  afacerea cu restaurante Osho de la românul Florin Rădulescu, va deschide în luna aprilie încă două restaurate în cadrul lanţului Oro Toro by OSHO. Cele două noi locaţii vor fi inaugurate  în cadrul centrelor comerciale – Promenada Mall şi Mega Mall.

    Cele doua restaurante se alatură astfel  locatiilor Oro Toro din Centrul Vechi si AFI Palace Cotroceni, precum si OSHO din Cartierul Primaverii – primul restaurant cu macelarie proprie din Bucuresti. Situate in zona de Food Court, restaurantele se vor deschide la inceputul aprilie in Promenada Mall si la finalul lunii, in Mega Mall.

    Potrivit unui interviu anterior acordat ZF, Giorgios Malderios estima anul trecut pentru afacerile sale cu restaurante venituri de aproximativ trei milioane de euro, în creştere cu 30% faţă de 2013

  • Debenhams se întoarce şi deschide un magazin de 2.800 mp în Bucureşti

    Spaţiul va include o zonă dedicată galeriei “Designers at Debenhams”, în care se regăsesc colecţii exclusive semnate de creatori de modă faimoşi, ca Ben de Lisi, Jasper Conran, Jeff Banks, John Rocha, Julien Macdonald, Henry Holland, Matthew Williamson şi Patrick Grant.

    În premieră pentru un department store în România, Debenhams cuprinde o zonă întreagă dedicată frumuseţii, ce se întinde pe o suprafaţă de 270 mp. Spaţiile individualizate, cu amenajare personalizată, reunesc branduri precum Dior, Lancome, Givenchy, Bvlgari, Dolce&Gabbana, Estee Lauder, Calvin Klein, Paco Rabanne şi L’Oreal.

    În oferta de fashion, clienţii vor putea alege din gama de peste 55.000 produse, în timp ce în zona dedicată beauty vor fi prezentate peste 100 de branduri internaţionale de cosmetice, make up şi parfumerie.

    Magazinul, care va avea 70 de angajaţi, ca fi deschis pe 26 martie, numărul estimat de vizitatori în primul an de funcţionare depăşind 1.000.000 de persoane.

    Noul magazin Debenhams va fi operat în franciză de grupul bulgar MRPI, cu activităţi în dezvoltarea de proiecte comerciale importante şi proprietăţi imobiliare.

    “Aşteptăm cu interes deschiderea magazinului Debenhams din Bucureşti,” declară Chris Harper, director de Vânzări la MRPI, care are o experienţă de 22 ani în echipa Debenhams din Marea Britanie.

    Cu o istorie ce începe în 1785, Debenhams are 67 de magazine deschise în franciză (reţeaua având în total 248 de spaţii) în 28 ţări, din Iran până în Islanda şi din Malta până în Malaezia.

  • ANALIZĂ Mediafax Monitorizare: AFI Palace Cotroceni – cel mai citat mall în presa online în ianuarie – FOTO

    La 15 ani de la construcţia primului mall din Bucureşti, retailul bucureştean s-a îmbogăţit cu încă 12 mari centre comerciale. Între timp unul a dispărut (City Mall) şi altul urmează să fie inaugurat în luna aprilie a acestui an (Mega Mall), înregistrând o clasare foarte bună în topul apariţiilor în media online încă înaintea deschiderii.

    Luând în considerare interesul publicului şi al presei, Mediafax Monitorizare a realizat în luna ianuarie 2015 o analiză comparativă privind frecvenţa cu care mallurile din Bucureşti au fost menţionate în presa online. Studiul s-a bazat pe monitorizarea a peste 1.200 surse online, atât în luna ianuarie 2014, cât şi în luna ianuarie 2015.

    Topul ca număr de citări este în 2015: AFI Palace Cotroceni (295), Unirea Shopping Center (289), Băneasa Shopping City (201), Bucureşti Mall (171), Mega Mall (150), Sun Plaza (145), Plaza Romania (110), Promenada Mall (56), City Mall (51), Grand Arena (31), Liberty Center (13), Jollie Ville (7), Militari Shopping Center (5).

    În 2014, numărul unu ca citări în era Unirea Shopping Center (259). Pe locurile următoare au fost AFI Palace Cotroceni (237), Băneasa Shopping City (116), Sun Plaza (113), City Mall (82), Bucureşti Mall (78), Promenada Mall (55), Plaza Romania (17), Liberty Center (14), Mega Mall (13), Militari Shopping Center (8), Grand Arena (3) şi Jollie Ville (1).

    În total, în ianuarie 2014 s-au înregistrat 996 menţiuni referitoare la malluri, iar în ianuarie 2015 s-a înregistrat o creştere cu 53% a interesului faţă de acest subiect, numărul menţiunilor ajungând la 1.524, multe articole cu asrfel de menţiuni fiind preluate pe agregatoarele de ştiri.

    Mega Mall, Grand Arena, Jolie Ville, Plaza România, Bucureşti Mall au înregistrat creşteri din punct de vedere comunicării online şi al interesului presei, având în 2015 o evoluţie semnificativă (de peste 100%) faţă de 2014 a numărului de apariţii în online. În acelaşi timp Liberty Center, Militari Shopping Center şi City Mall au înregistrat o scădare a interesului (City Mall a dispărut ca mall).

    Principalele surse (top 15) care au furnizat informaţii despre acest subiect au fost în 2014: Ziare Live – 34 menţiuni, B365 – 30, Amos News – 25, Ziarul Financiar – 25, Ziarul Profit – 20, România Insider – 18, Gândul – 16, În oraş Bucureşti – 16, Jurnalul – 15, Mediafax – 15, Wall Street – 15, Economica – 14, Pro TV Magazin – 14, România TV – 14 şi Antidotul – 13.

    În 2015 top 15 surse care au înregistrat menţiuni referitoare la malluri au fost: Index Ştiri – 83 menţiuni, News Line – 73, DIACAF – 53, Actualităţi – 40, Eva – 33, Pe Scurt – 33, Ştiri Astăzi – 33, Ziare Realitatea – 33, B365 – 26, Ziarul Financiar – 26, Amos News – 24, România TV – 23, Ziare pe Net – 23, Retailers – 19 şi Ziua News – 19, observându-se multe citări pe agregatoarele de ştiri.

    Pentru detalii suplimentare referitoare la această analiză puteţi accesa: http://www.monitorizare.mediafax.biz/Site/Pages/Public/contact.aspx.

    Ne puteţi contacta şi prin: e-mail la monitorizare@mediafax.ro sau la numărul de telefon: 031/82.56.152

  • Peste 3.000 de braşoveni au participat la ziua dedicată angajărilor la Coresi

    Între acestea se numără: Inditex (Zara, Bershka, Massimo Dutti, Stradivarius, Pull&Bear, Oysho​), Douglas, Office Shoes, Auchan, Flanco, Sergiana, Belvedere, LC Waikiki, Decimas, YVES Rocher, Book City, ​P​eeraj Brands (​CCC, S​ix, G​eox, J​ack​&J​ones​, Spriengfield, ​K​azar, P​iaza Italia,  SWAROVSKI, W​oman’ Secret​), Come Back, Grup Kenvelo (​Brioche Doree, Time Out, Lee Cooper, Tom Tailor, Kenvelo​), ​iSTYLE​, KFC (​KFC, Pizza Hut​) si Cinema One​​.

    Angajatorii Coresi ​S​hopping Resort au strâns, în numai câteva ore, sute de CV-uri pentru cele 500 de slujbe disponibile.

    Cu un buget de investiţii de 60 de milioane de euro, Coresi Shopping Resort va deveni o destinaţie de shopping şi petrecere a timpului liber ce se adresează nu numai locuitorilor din Braşov, ci celor din întreaga regiune. Proiectul include un centru de distracţii indoor şi o zonă de cinema, cu o suprafaţă de 3.200 mp pentru opt săli digitale, în mare parte multifuncţionale, care vor putea fi transformate în săli de conferinţe, de teatru sau de recepţie. Galeria comercială are o suprafaţă de 32.000 mp şi o lungime de 650 metri, 10% din galerie fiind destinată zonei de food court. În exterior sunt construite 2.400 de locuri de parcare iar pe câteva hectare sunt amenajate spaţii verzi.

    Immochan România s-a înfiinţat în ianuarie 2012 iar în prezent administrează nouă galerii comerciale: trei în Bucureşti (Centrele Comerciale Auchan Titan, Vitan şi Crângaşi) şi şase în ţară – în Piteşti-Bradu, Craiova-Craioviţa, Sibiu, Braşov-Eliana Mall, Bacău şi Târgu Mureş-Sud. Cele nouă galerii reunesc 35.000 mp de suprafaţă închiriabilă.

    Immochan România are în dezvoltare două proiecte: Coresi Shopping Resort Braşov şi Centrul Comercial Auchan Drumul Taberei, în Bucureşti, valoarea totală a investiţiilor fiind de 120 de milioane de euro.

    Fondată în 1976, Immochan, filiala imobiliară a Grupului Auchan, este una dintre primele societăţi europene de dezvoltatori imobiliari, proprietari şi operatori de centre comerciale. În 2013, pe plan internaţional, Immochan a investit 617 milioane de euro în 235.000 mp de galerii comerciale; societatea gestionează 362 de centre comerciale în 12 ţări, cumulând 2,3 milioane de mp de galerie comercială (GLA).

  • Fondul de investiţii NEPI va deschide mallul de lângă stadionul naţional din Bucureşti în 23 aprilie

    Centrul comercial Mega Mall, dezvoltat de fondul sud-african de investiţii NEPI lângă stadionul naţional din Bucureşti, va fi deschis publicului în 23 aprilie, retailerii derulând în prezent operaţiuni de amenajare a magazinelor.

    Mega Mall se află în acest moment în ultima fază de construcţie, la ridicarea clădirii participând peste 2000 de muncitori. Dintr-o suprafaţă totală construită de 210.000 metri pătraţi, 72.000 reprezintă spaţiul închiriabil.

    “Suprafaţa este ocupată aproape în întregime, iar pentru cele câteva spaţii mici rămase disponibile, s-a creat o listă de aşteptare pentru potenţialii retaileri”, informează compania.

    Construcţia proiectului a fost demarată în februarie 2014.

    Mega Mall va găzdui peste 200 de magazine, printre care Peek&Cloppenburg, H&M, Zara, Mango, Marks & Spencer, C&A, LC Waikiki, Koton, New Yorker, Pull&Bear, Bershka, Stradivarius, Orsay, KENVELO, Lee Cooper, Tom Tailor, NEXT, Tommy Hilfiger şi Musette.

    În incinta Mega Mall vor funcţiona şi un multiplex Cinema City cu 14 săli, un centru World Class dotat cu o piscină semi-olimpică şi un loc de joacă pentru copii. Zona de entertainment cuprinde şi un sports bar, unde vizitatorii vor putea vedea în direct transmisiuni sportive şi asculta concerte live, susţinute pe o scenă.

    Mega Mall cuprinde şi un cazinou, deschis 24 de ore din 24. Zona de food court va ocupa un spaţiu de aproximativ 10.000 metri pătraţi şi va găzdui restaurante si fast food-uri variate cu specific internaţional precum Pizza Hut, KFC, Osho Steak, Wu-Xing, Salad Box şi Subway. Zona de cafenele include Paul, Brioche Dorée şi Manufaktura by Doncafé.

    Clienţii Mega Mall vor avea la dispoziţie un total de 3.000 de locuri de parcare, 1.000 dintre acestea aflându-se pe acoperişul complexului.

    Mega Mall este dezvoltat de fondul sud-african de investiţii NEPI, ce are în portfoliu centre comerciale din România precum Promenada Mall din Bucureşti, City Park Constanţa, Ploieşti Shopping City, Brăila Mall, Shopping City Târgu Jiu, dar şi o serie de clădiri de birouri din Capitală şi din Cluj.

  • Mario Sua Kay: ”Mall-urile se transformă din destinaţii de cumpărături în destinaţii de tipul place to be”

    Mall-urile se transformă din destinaţii de cumpărături în destinaţii de tipul ”place to be”, iar acest lucru este luat în considerare încă din momentul în care se stabileşte designul unui proiect, spune Mario Sua Kay, fondator al Sua Kay Architects. Portughezul este cel care a realizat proiectul centrului comercial Coresi, construit de Immochan Romania la Braşov; Coresi va fi inaugurat în luna martie a acestui an, conform dezvoltatorului. ”La mall se găsesc puncte de atracţie pentru familiile cu copii mici, pentru părinţi, dar şi pentru oamenii de vârsta a treiea. Sunt de pildă mall-uri care au spaţii de birouri sau zone în care funcţionează spitale. Există şi centre comerciale care au zone dedicate pentru hobby-uri, unde vizitatorii îşi pot petrece timpul. Iar felul în care se schimbă centrele comerciale are efect asupra felului în care este realizată încălzirea şi iluminarea lor. Cred că şi felul în care alegem culorile pentru decoraţiuni are improtanţă. De regulă arhitecţii preferă culorile neutre, care nu se demodează, dar eu sunt adeptul nuanţelor intense, puternice; am fost născut în Africa, aşa se explică pasiunea mea pentru culori”, declară Mario Sua Kay.

    Centrele comerciale capătă noi valenţe în viaţa comunităţii, fiind locul în care se desfăşoară spectacole, unde elevii pot merge în grupuri organizate de şcoală, de exemplu. Iar ”zonele de food-court devin din ce în ce mai importante, fiind locul în care vizitatorii se întâlnesc, socializează, fie că mănâncă sau beau o cafea. Trebuie mereu să ne gândim la diversificare, la ce altceva mai putem oferi în plus faţă de ceea ce există deja”.

    Astfel, diferenţele de proiectare între centrele comerciale ridicate în urmă cu 10-15 ani şi cele care se construiesc acum sunt vizibile cu ochiul liber. ”A existat tendinţa de a replica mall-urile americane, dar acum centrele comerciale nu mai pot fi doar nişte cutii gri de metal. La designul centrului comercial Coresi din Braşov, am realilizat şi zone exteriare clăririi, cum ar fi de pildă terasele care vor funcţiona în sezonul cald, iar priveliştea pe care o au, spre muntele Tâmpa, este cu totul altceva faţă de alte mall-uri, unde zonele de luat masa sunt la interior, cu lumină articială. Cred că e important să creem un spaţiu plăcut, în care oamenii să-şi poată petrece timpul împreună. Iar pentru că sunt un adept al coloristicii, la Coresi diferite zone vor putea fi uşor identificate cu ajutorul culorilor, iar zonele sunt largi, generoase”, arată Mario Sua Kay. Or în această zonă a continentului, adaugă tot el, cele mai multe mall-uri se aseamănă, nu ies cu nimic în evidenţă faţă de altele. ”Dacă ambientul este foarte tern, poate funcţiona, să spunem, zece ani. Dar dacă faci un mall care are un caracter puternic, creezi viaţă în cadrul centrului comercial. Pentru a rupe monotonia, în cadrul mall-ului Coresi, pentru a descoperi interiorul centrului comercial vizitatorii nu vor merge în linie dreaptă de la un capăt la celălalt, ci vor trebui să cotească, iar călătoria lor este astfel fragmentată. Aşa cum în sate sunt diferite zone de popas, în care oamenii pot sta la taifas când se întâlnesc, fie la piaţă, fie la biserică, la fel se va întâmpla şi în cadrul acestui mall de ultimă generaţie”, spune arhitectul portughez. El estimează că au trecut peste 15 ani de când au început să apară schimbări în felul în care sunt concepute mall-urile pe piaţa din Portugalia. ”Şi ca să vă faceţi o idee de diversificarea activităţilor din cadrul unui mall, într-un centru comercial Immochan din Portugalia există un birou de avocatură”.  

    Astfel, mall-ul devine mai degrabă un univers decât o destinaţie de cumpărături. ”Şi trebuie să ne gândim şi la noile obiceiuri ale tinerei generaţii, care petrece multe ore în faţa televizorului şi a calculatorului. Ori într-o oră se petrec foarte multe lucruri într-un joc pe calculator, activitatea care nu este legată de ecranul calculatorului devine plictisitoare, iar noi trebuie să găsim variante de entertainment care să ţină treaz interesul vizitatorului din centrul comercial. Eu vreau să fac mall-urile în aşa fel încât oamenii care lucrează în ele să fie mândri şi fericiţi că lucrează acolo. Pentru că un om de vânzări care lucrează într-un loc şi este nefericit nu va vinde nimic. Cred că asta poate face diferenţa dintre online şi offline, experienţa cumpărătorului care este legată de entuziasmul vânzătorului. Dacă aveţi un vânzător care îşi urăşte locul de muncă, daţi-l afară, nu va fi în stare să vândă numic”, mai spune Mario Sua Kay.

     

  • Tatian Diaconu, Immochan România: „Trebuie să fim creatori de experienţe. Astfel riscăm să auzim şi în România despre malluri care sunt goale”.

    El adaugă că “realitatea dovedeşte că este de preferat să investim în clădiri nu neapărat din considerente legate de LEAD sau BREAM, ci pur şi simplu de motivaţii care ţin strict de domeniul financiar şi de protecţia mediului. Se merită să investeşti în materiale de calitate de la bun început şi în primii zece ani de funcţionare să-ţi recuperezi investiţia”.

    Compania pe care o conduce dezvoltă centrul comercial Coresi din Braşov, care va fi deschis în luna martie a acestui an. ”Coresi este primul proiect comercial de anvergură care va deservi un oraş cu o populaţie de 370.000 de locuitori, dar care nu dispune în prezent de nicio astfel de facilitate”, afirmă Diaconu. Dezvoltat pe fosta platformă industrială Tractorul, anterior abandonată, Coresi este cel mai amplu proiect de regenerare urbană din România, readucând la viaţă 8% din suprafaţa oraşului. Coresi va găzdui un hipermarket Auchan cu o suprafaţă de vânzare de 13.300 mp şi o galerie comercială cu o suprafaţă închiriabilă de 32.000 de metri pătraţi şi o lungime de 650 de metri. Complexul va fi deservit de un spaţiu de parcare ce include 3.000 de locuri. Bugetul alocat pentru Coresi este de 60 de milioane de euro, din care până acum au fost cheltuiţi deja 35 de milioane de euro, confrorm planurilor, afirmă Diaconu. Tot el explică în detaliu de ce investiţia nu trebuie să depăşească un anumit prag, peste care recuperarea banilor ar deveni imposibilă. Calculele care se fac vizează nu numai preţul terenului, al construcţiei, dar şi încasările aşteptate de-a lungul anilor. Iar studiile derulate pentru Coresi arată că traficul estimat se plasează la 10 milioane de vizitatori pe an, vizând deopotrivă locuitorii oraşului, pe cei din vecinătate, dar şi turiştii străini şi români. La baza acestei estimări, adaugă directorul Immochan România, se află amploarea zonei de atracţie şi potenţialul ei turistic, accesul facilitat de mijloacele de transport în comun şi infrastructura rutieră. Conform estimărilor Immochan, Coresi va atrage zilnic 25.000 de vizitatori iar venitul mediu pe cap de locuitor în Braşov este de 575 de euro, în vreme ce turiştii declară că au veniri medii de aproape două ori mai mari. Dealtfel, Immochan este singurul dezvoltator care s-a încumetat să demareze contrucţia unui centru comercial la Braşov, deşi îşi declaraseră anterior interesul şi NEPI, compania poloneză Echo Investments şi Cora. În vreme ce concurenţa a preferat să mai aştepte, Immochan a demarat un proiect a cărui construcţie este realizată în proporţie de două treimi şi care ar urma să fie inaugurat în primăvara anului viitor. Francezii vor beneficia de avantajul primului venit, chiar dacă vreunul dintre concurenţii său va decide să-şi pună în aplicare planurile în privinţa oraşului de la poalele Tâmpei. De regulă, retailerii îşi fac calcule în ce priveşte numărul de clienţi pe care îi pot atrage într-un oraş, şi cel mai probabil majoritatea vor prefera să fie prezenţi în Coresi. În plus, Tatian Diaconu mizează în privinţa proiectului de la Braşov pe dezvoltarea lui ca un centru de atracţie pentru întreaga familie, pentru a genera astfel trafic; după cum punctează chiar el, cumpărăturile pot fi făcute şi de acasă, din faţa calculatorului, dar odată ajunşi într-un astfel de centru comercial pot cheltui sub îndemnul impusului.

    ”Din punctul meu de vedere, aş propune să răspundem cu toţii la întrebarea de ce facem să evolueze centrele comerciale? Consumatorul nu este cel al lui Immochan, al dezvoltatorului sau al unui anumit retailer. Suntem fiecare dintre noi şi încercăm să intuim ce-şi doreşte consumatorul. Din punct de vedere al dezvoltatorului am înţeles foarte clar că nu mai suntem în poziţia în care vindem metri pătraţi. Suntem conştienţi de faptul că suntem creatori de experienţe. Plecând de la faza de idee, urmând cea de planşă, apoi faza de construcţii şi ajungând în cele din urmă la partenerii noştri din retail care au o responsabilitate fantastică de a contribui la bunul mers al centrelor comerciale, atunci cred că la fiecare dintre aceste etape trebuie să avem în minte că singurul care decide succesul unui proiect este consumatorul. Iar ideea <de la shopping place la place to be> cred că subliniază această schimbare. S-a terminat cu ideea de a merge într-un centru comercial pentru că este promoţie la un anumit produs. Mergem acum în centrul comercial pentru că ne dorim să petrecem în familie sau cu prietenii două ore sau o după-amiază cu experienţe inedite. Şi rolul nostru acum este, şi insist asupra faptului că este un rol comun, să creem aceste experienţe. Astfel riscăm să auzim şi în România despre malluri care sunt goale”.

  • Club BM: Mallurile se transforma si devin mai mult decât destinaţie de shopping

    BM: Comportamentul de consum al clienţilor s-a schimbat drastic. Cum se reflectă acest lucru în planurile de dezvoltare, construcţie, administrare şi operare ale unui centru comercial nou?

    Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: Mallurile se transformă din destinaţii de cumpărături în destinaţii de tipul „place to be“, iar acest lucru este luat în considerare încă din momentul în care se stabileşte designul unui proiect. La mall se găsesc puncte de atracţie pentru familiile cu copii mici, pentru părinţi, dar şi pentru oamenii de vârsta a treiea. Sunt de pildă malluri care au spaţii de birouri sau zone în care funcţionează spitale. Există şi centre comerciale care au zone dedicate pentru hobby-uri, unde vizitatorii îşi pot petrece timpul. Iar felul în care se schimbă centrele comerciale are efect asupra felului în care este realizată încălzirea şi iluminarea lor. Cred că şi felul în care alegem culorile pentru decoraţiuni are importanţă. De regulă arhitecţii preferă culorile neutre, care nu se demodează, dar eu sunt adeptul nuanţelor intense, puternice; am fost născut în Africa, aşa se explică pasiunea mea pentru culori.

    Centrele comerciale capătă noi valenţe în viaţa comunităţii, fiind locul în care se desfăşoară spectacole, unde elevii pot merge în grupuri organizate de şcoală, de exemplu. Zonele de food-court devin din ce în ce mai importante, fiind locul în care vizitatorii se întâlnesc, socializează, fie că mănâncă sau beau o cafea. Trebuie mereu să ne gândim la diversificare, la ce altceva mai putem oferi în plus faţă de ceea ce există deja.

    BM: Sunt diferenţe mari între centrele comerciale ridicate în urmă cu 10-15 ani şi cele care se construiesc acum?

    Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: A existat tendinţa de a replica mallurile americane, dar acum centrele comerciale nu mai pot fi doar nişte cutii gri de metal. La designul centrului comercial Coresi din Braşov am realizat şi zone exterioare clădirii, cum ar fi de pildă terasele care vor funcţiona în sezonul cald, iar priveliştea pe care o au, spre muntele Tâmpa, este cu totul altceva faţă de alte malluri, unde zonele de luat masa sunt la interior, cu lumină articială. Cred că e important să creăm un spaţiu plăcut, în care oamenii să-şi poată petrece timpul împreună. Iar pentru că sunt un adept al coloristicii, la Coresi diferite zone vor putea fi uşor identificate cu ajutorul culorilor, iar zonele sunt largi, generoase.

    În această zonă a continentului, cele mai multe malluri se aseamănă, nu ies cu nimic în evidenţă faţă de altele. Dacă ambientul este foarte tern, poate funcţiona, să spunem, zece ani. Dar dacă faci un mall care are un caracter puternic, creezi viaţă în cadrul centrului comercial. Pentru a rupe monotonia, în cadrul mallului Coresi, pentru a descoperi interiorul centrului comercial vizitatorii nu vor merge în linie dreaptă de la un capăt la celălalt, ci va trebui să cotească, iar călătoria lor este astfel fragmentată. Aşa cum în sate sunt diferite zone de popas, în care oamenii pot sta la taifas când se întâlnesc, fie la piaţă, fie la biserică, la fel se va întâmpla şi în cadrul acestui mall de ultimă generaţie.

    BM: Când aţi început să faceţi schimbări în felul în care realizaţi designul mallurilor?

    Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: Cred că au trecut peste 15 ani de când au început să apară schimbări în felul în care sunt concepute mallurile pe piaţa din Portugalia. Şi ca să vă faceţi o idee de diversificarea activităţilor din cadrul unui mall, într-un centru comercial Immochan din Portugalia există un birou de avocatură.

    BM: Mallul devine mai degrabă un univers decât o destinaţie de cumpărături.

    Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: Da, şi trebuie să ne gândim şi la noile obiceiuri ale tinerei generaţii, care petrece multe ore în faţa televizorului şi a calculatorului. Or într-o oră se petrec foarte multe lucruri într-un joc pe calculator, activitatea care nu este legată de ecranul calculatorului devine plictisitoare, iar noi trebuie să găsim variante de entertainment care să ţină treaz interesul vizitatorului din centrul comercial.

    BM: Sunt şi pe plan local tendinţele similare cu ce se întâmplă pe plan mondial?

    Ali Ergün Ergen, TBE Solutions: Am avut ocazia să lucrez pe parcursul ultimilor zece ani cu oameni care au lucrat în diferite locuri din lume, iar unul dintre ei mi-a tot repetat că „orice centru comercial este un organism viu“, adică se schimbă permanent. Dar apoi am înţeles bine ce voia să spună pentru că a crescut competiţia dintre centrele comerciale, care acum se confruntă cu o presiune imensă. În urmă cu zece ani, mallul era văzut pe piaţa românească în principal ca o destinaţie de shopping şi trebuia să căutăm câteva ancore care să atragă vizitatorii. Iar pe atunci, ideea era ca la interior construcţia să fie cât mai complexă, sofisticată, astfel încât vizitatorii să nu aibă timp de răgaz, să intre în cât mai multe magazine şi să cheltuiască. Această reţetă a funcţionat la acea vreme, însă acum lucrurile se schimbă. Acum competiţia este acerbă, iar centrele comerciale trebuie să se asigure că vizitatorii le vor trece din nou pragul şi, mai important decât atât, trebuie să convingă oamenii să petreacă mai mult timp în cadrul mallului. Iar asta se poate face doar dacă mallurile găsesc variante de petrecere a timpului liber, iar ancorele nu mai sunt suficiente. Şi anumite tradiţii se schimbă. Sunt, la origine, turc, şi am remarcat o schimbare în obiceiurile turcilor. Ei obişnuiau să se întâlnească acasă, să se viziteze; acum însă, preferă să se întâlnească în oraş, adeseori la malluri, care sunt deschise o perioadă lungă din zi şi au câte ceva de interes pentru orice segment demografic. E o schimbare importantă cea pe care am remarcat-o în Turcia. Şi trebuie să luăm în considerare acest lucru atunci când vrem să construim un nou centru comercial.