BusinessMagazin

Tag: magazin

  • A început afacerea cu un site, un depozit mic şi doi angajaţi mizând pe o nişă neexplorată. Anul trecut afacerea a depăşit 1 milion de euro

    Doi tineri finanţişti, Anca şi Lucian Leibovici, au constatat în urmă cu opt ani că nişa jucăriilor educative era neacoperită, aşa că au pornit o afacere: un magazin online de profil. Educlass a depăşit anul trecut cifra de afaceri de 1 milion de euro, iar pentru anul în curs previziunile se referă la un plus de 30%, mai cu seamă că afacerea face şi pasul în offline, prin deschiderea, la jumătatea acestei luni, a unui magazin fizic, în apropierea Pieţei Unirii din Capitală.

    Într-o economie în care durata medie de viaţă a unei afaceri este de şapte ani, afacerea antreprenorilor Anca şi Lucian Leibovici a trecut testul timpului. Cei doi au depăşit şi pragul încasărilor de un milion de euro. ”Piaţa este în creştere şi, în ciuda penetrării tot mai mari a dispozitivelor electronice şi mobile, jucăriile educative sunt în continuare apreciate şi, cumva, devin soluţiile la care se întorc mulţi părinţi când vor să ajute dezvoltarea unor abilităţi specifice ale celor mici“, spune Anca Leibovici, oferind astfel şi o posibilă explicaţie a evoluţiei afacerii, înfiinţată în 2010.

    Anca Leibovici (35 ani) a lucrat şapte ani în domeniul financiar bancar, ca analist financiar şi apoi în rolul de coordonator al echipei de analişti în cadrul BCR. Ea are studii în finanţe la ASE, completate de o experienţă Erasmus în Franţa şi alte cursuri de finanţe susţinute local în parteneriat cu profesorii de la Universitatea din Orleans, Franţa.

    Şi Lucian Leibovici (38 ani) are studii în finanţe, el fiind atras încă de la început de antreprenoriat, unde a tatonat terenul până a găsit terenul perfect de ”joacă“, în afacerea EduClass. Ideea a prins contur după ce Lucian Leibovici a participat la un târg de soluţii didactice de la Basel, în Elveţia. Acolo a văzut diferite jucării educative, un concept care în România nu exista la momentul respectiv. S-a gândit că aceasta este o nişă neexplorată şi ar putea reprezenta o oportunitate de afaceri, iar până la finalul anului 2010 a început să importe astfel de jucării şi a pus bazele site-ului www.educlass.ro.

    Afacerea a început cu un site, un sediu cu un depozit mic şi doi angajaţi. Pe atunci, îşi aminteşte Anca Leibovici, comerţul online era la început, nu era foarte scump să creezi un site şi să ai în spate o platformă simplă de comerţ electronic. ”Vânzările online erau abia la început; cu excepţia câtorva site-uri mari care erau cunoscute şi aveau putere, majoritatea comercianţilor abia reuşeau să genereze câteva comenzi pe săptămână“, rememorează Anca Leibovici începuturile afacerii.

    Investiţia iniţială a fost ”destul de mică“, afirmă reprezentanta companiei, care dă şi detalii: 500 de euro pentru realizarea site-ului, 2.000 euro pentru stocuri, chirie şi banii de salarii. Sunt sume cu care astăzi nu reuşeşti să mai faci mare lucru. ”Treptat, am reinvestit profit şi am făcut investiţii importante când dinamica businessului ne-a permis acest lucru“, adaugă directorul de vânzări al EduClass.

    Site-ul a crescut treptat şi businessul odată cu el; în timp a fost diversificată gama de jucării, au adus mereu branduri noi, iar antreprenorii au investit în site şi în marketing online. ”Din 2014 am început să facem şi distribuţie în magazine fizice pentru brandurile pe care le importăm şi asta ne-a ajutat să creştem mult cifra de afaceri.“

    Cea mai mare dificultate, povesteşte tânăra antreprenoare, a fost găsirea unei platforme de comerţ electronic care să le permită să extindă afacerea. ”Am trecut prin trei furnizori de site-uri până să ajungem să găsim o platformă care să ne ajute să facem atât vânzare B2B (distribuţie), cât şi vânzare B2C (online), să ţinem o evidenţă a stocurilor şi să procesăm sute de comenzi zilnic.“

    Un aspect important a fost şi să ţină pasul cu dinamica pieţei, mai spune Anca Leibovici. Dacă în 2010 comerţul electronic era la nivel de pionerat, acum piaţa a explodat, sunt mulţi jucători, clienţii au cerinţe din ce în ce mai mari, costul de achiziţie pentru un client nou este mult mai mare.

    Un alt pas însemnat în dezvoltarea afacerii a fost externalizarea depozitului. La început, firma celor doi antreprenori avea un mic depozit în care ţineau jucăriile şi un angajat propriu opera comenzile. Odată ce volumul a crescut, a devenit imposibil să facă faţă cu un singur angajat, iar costurile cu chiria creşteau exponenţial. ”La acel moment, externalizarea depozitului şi pregătirea comenzilor pentru livrare de catre personal calificat au reprezentat un pas uriaş pentru noi.“

    În 2015, EduClass a lărgit şi mai mult portofoliul, începând cu importul produselor de puericultură (pompe de sân şi accesorii pentru alăptare) sub brandul Spectra din Coreea de Sud. ”Din 2016 am început să lucrăm direct cu fabrici care produc jucăriile“, spune tânăra antreprenoare.

    Tot ea creionează şi profilul clienţilor: ”De la noi cumpără cel mai des părinţii care sunt interesaţi să le ofere copiilor jocuri educative şi distractive care să îi ajute să înveţe sau să aprofundeze noţiuni de bază sau chiar concepte mai complexe pe care copiii le studiază la şcoală“. Mulţi părinţi vor să găsească soluţii pentru a-i desprinde pe cei mici de tabletă sau de televizor şi aleg să cumpere jocuri care să îi stimuleze şi să îi încânte pe cei mici, fie că este vorba de jocuri creative pentru timpul liber, vacanţe, fie de jocuri cu scop didactic. ”Practic, clienţii noştri vor să rezolve două provocări. Să completeze educaţia copiilor într-un mod interactiv şi distractiv, să le ofere o experienţă de învăţare plăcută, iar pe de altă parte, vor să le stimuleze abilităţi psiho-sociale, precum imaginaţia, creativitatea, răbdarea, lucrul în echipă“. Valoarea medie a comenzii variază în funcţie de lună, fiind undeva în jurul a 200 de lei.

    Cât priveşte tendinţele de consum, Anca Leibovici spune că în domeniul jucăriilor educative nu există trenduri. ”Noi vindem jucării clasice, care sunt în continuare apreciate de părinţi. Cele mai bune exemple sunt jucăriile de lemn şi puzzle-urile.“ Tot ea completează însă că există însă tendinţe legate de fenomenul parenting (domeniu legat de creşterea şi educarea copiilor), în sensul că tot mai mulţi părinţi încep să înţeleagă că dispozitivele electronice, chiar dacă ocupă timpul celor mici şi îi captivează, nu au tot timpul un efect pozitiv. ”De exemplu, un copil care urmăreşte foarte multe clipuri pe YouTube învaţă să cânte, să fredoneze. Ceea ce este bine. Dar în schimb nu are răbdare să îşi aştepte rândul la un joc cu mai mulţi jucători sau nu ştie să colaboreze cu un coechipier. Iar exemplele pot continua. Sunt părinţi care observă astfel de lucruri şi folosesc jocurile noastre pentru a-i face pe cei mici să descopere şi alte forme de distracţie.“

    Din punctul de vedere al sezonalităţii, vara şi primăvara se vând foarte bine biciclete cu licenţe, ceea ce, în opinia Ancăi Leibovici, este un indiciu că joaca în aer liber va fi mereu apreciată. ”Moş Crăciun este cel mai bun client al nostru şi an de an lista lui creşte, la fel şi vânzările noastre în perioada sărbătorilor. Vânzările aferente sărbătorilor de iarnă reprezintă cam 30% din cifra de afaceri. Paştele este al doilea moment important din an, însă are o pondere de până la 10 % în vânzări.“

    Cel mai vândut produs, spune tânăra antreprenoare, este Caleidoscopul, o jucărie clasică cu care s-au jucat şi generaţiile de părinţi care acum le cumpără pentru copiii lor; anual, EduClass vinde câteva mii de astfel de jucării. Firma are în portofoliu peste 2.000 de produse, majoritatea jucării importate de la producători din Marea Britanie, Belgia, India, Germania, Italia; antreprenoarea enumeră şi categoriile de jucării: puzzle-uri, jocuri matematice, lingvistice, de ştiinţă, creative, costume de carnaval, jucării pentru bebeluşi, jucării din lemn, jocuri de strategie, biciclete, jucării pentru exterior. ”Avem în plan ca anul acesta să lărgim portofoliul cu cinci branduri noi de jucării.“ Pe primul loc în vânzări se plasează jucăriile din lemn, urmate de jucăriile de creativitate şi jocurile educative (matematice, lingvistice, ştiinţă); şi produsele de puericultură reprezintă o parte importantă din totalul vânzărilor, completează reprezentanta EduClass.

    ”Filosofia noastră este să încurajăm joaca în sensul clasic. Atât noi, adulţii, cât şi cei mici avem parte zilnic de un bombardament de informaţii, vedem peste tot ecrane, devine obositor. Jocurile clasice au o capacitate pe care o aştepţi de la un joc: să relaxeze, să dezvolte mintea, gândirea, creativitatea, imaginaţia sau să uşureze acumularea de cunoştinţe. Dar mai ales pentru că joaca este mai distractivă, cu minimum două persoane, să dezvolte interacţiuni, relaţii, empatia, răbdarea, asertivitatea“, argumentează antreprenoarea.

    2018 este un an important pentru EduClass, pentru că acum pregătesc pasul spre un magazin fizic, pe care îl vor deschide în apropierea zonei Unirii din Bucureşti, în urma unei investiţii de 100.000 de euro. ”Deşi zona de online creşte foarte mult, sunt în continuare mulţi cumpărători care doresc să vadă produsul, care preferă să analizeze în tihnă, cu o cutie în mână şi uneori chiar jucându-se.“ Din acest motiv, la vechiul sediu aveau o cameră care servea drept showroom; însă aceasta devenise prea mică, neîncăpătoare. În perioadele aglomerate (de exemplu înainte de Crăciun), se întâmpla să fie 4-5 clienţi în showroom şi deja era foarte aglomerat.

    ”Am început să simţim nevoia unui spaţiu mare în care clienţii să poată vedea toate produsele, în linişte, şi unde să poată reveni ori de câte ori au nevoie de un cadou pentru copii sau atunci când vor să se simtă ei din nou copii. Jucăriile educative nu se vând singure“, afirmă Anca Leibovici, argumentând că de cele mai multe ori trebuie să le explice clienţilor regulile jocurilor sau ce abilităţi vor dezvolta copiii prin jocul respectiv. ”Asta este ceva ce online nu putem face asa cum ne-am dori. Până la urmă, e vorba de a-l face pe compărător să îşi imagineze o sesiune serioasă de joacă a copilului, iar asta cu siguranţă poate face mai bine într-un spaţiu care te invită la joc.“

    Antreprenorii au constatat că şi clienţii vechi, cu multe comenzi plasate online, se hotărăsc la un moment dat să le facă o vizită. ”Cred că interacţiunea umană este cu atât mai importantă cu cât totul se automatizează şi se tehnologizează tot mai mult. Ne-am dorit un spaţiu care să fie puţin mai mult decât un magazin. Scopul nu a fost să găsim un spaţiu comercial pe care să îl umplem cu rafturi şi marfă iar la finalul zilei să vedem câţi clienţi ne-au trecut pragul. Ne-am dorit un spaţiu frumos, în care clienţii şi copiii lor să se simtă bine şi în care să revină cu drag“, spune antreprenoarea, care completează că scopul este ca acest showroom să devină o destinaţie de shopping pentru părinţi şi bunici. În acest moment online-ul este cel care aduce clienţii în showroom, pentru că unii doresc să ridice personal comenzile, dar antreprenorii speră ca în timp procentul să se echilibreze.

  • Inditex a avut o creştere a afacerilor de 7% pe fondul majorării cu 41% a vânzărilor online ale Zara

    Reprezentanţii grupului Inditex au declarat că, în 2017, 10% din vânzările totale au fost online, înregistrând un profit net de 3,37 miliarde de euro şi venituri de 25,34 miliarde de euro.

    Cifra de 10% pentru vânzările online nu este cu mult sub cea de 12% înregistrată de rivalul grupului, H&M, dar este mult mai scăzută decât cea de 40% consemnată de compania britanică Next.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie: Alex Bordei, director of product and development, Bigstep Cloud: Big data pentru big business

    A ”face big data“ se referă la a face lucruri la scară mare, dar şi lucruri mai dificile, cum ar fi să determini automat tipare sau corelaţii, trenduri şi predicţii şi, eventual, a lua automat decizii în locul unui om.

    Aceste tehnici sunt departe de a fi un panaceu. Tehnologic, suntem încă departe de a avea roboţi complet autonomi, dar, relativ uşor, se poate elimina multă muncă manuală. La fel cum informatizarea a adus creşteri de eficienţă semnificative şi a transformat businessuri, aceste tehnologii adaugă inteligenţă în procesele automate şi revoluţionează deja industrii întregi cum ar fi taximetria (vezi Uber, Lyft) sau advertisingul.

    Cel puţin printre clienţii noştri, vedem trei tipuri de utilizări ale acestor tehnici:

    1. CORELAREA MAI MULTOR SURSE DE DATE

    Aproape toţi directorii cu care vorbim au nevoie de o analiză mai bună a datelor pe care le au. Datele există în ERP-uri sau CRM-uri, dar capacitatea de explorare a acestora este limitată la acele sisteme. Corelaţiile între două sau mai multe sisteme sunt, în general, foarte reduse.

    Se vorbeşte despre aşa-zisele ”silozuri de date“. Multe date, dar separate unele de altele în sisteme diferite, cu politici de securitate diferite şi, eventual, formate diferite.

    Cea mai crudă utilizare a big data permite aducerea acestor date la un loc pentru a putea face un tip de analize mai avansate, pe date mai diverse, care nu au fost posibile până acum. Un astfel de sistem se cheamă un ”data lake“ şi în el se pot stoca şi procesa nu doar date structurate cum ar fi tabele, ci şi date nestructurate, cum ar fi feedback adunat de la clienţi, sub formă de text.

    2. ACCELERAREA DECIZIILOR

    A doua mare utilizare a big data este pentru aducerea unei interactivităţi în analiză şi, implicit, viteză în luarea deciziilor. ”|n timp real“, respectiv cu o frecvenţă similară cu viteza cu care datele sunt produse la sursă, se pot aduce date din teren, coroporate şi agregate, în faţa directorilor, pentru decizii foarte rapide.

    Deciziile pot fi luate de oameni, dar şi automat, de către sisteme expert care mimează într-o oarecare măsură un om. De exemplu, într-un magazin se poate determina automat ce produse şi din ce varietate sunt insuficiente la raft pentru consumul estimat din următoarele două ore şi poate fi automat coordonat un merchendiser să ducă noi produse la raft exact când trebuie.

    3. MARKETING PERSONALIZAT

    O mare utilizare a big data este pentru a personaliza mesajele de marketing pentru un individ anume sau pentru un grup sau regiune. De exemplu, un magazin cash&carry poate determina automat tipologia unui client şi îi poate face discount-uri la exact acel grup de produse pe care îl cumpără frecvent, alături de trimiterea de notificări către client exact atunci când acesta este aproape de reaprovizionare. Acest gen de particularizare automată a ofertelor este extrem de eficientă în a-i fideliza pe clienţi şi a le apropia experienţa din magazin de cea din online.

    4. SIMULĂRI ŞI EXPERIMENTARE AUTOMATĂ

    Multe companii au probleme în stabilirea preţurilor. Trebuie luate în calcul nu doar costurile de producţie, dar şi preţurile concurenţei. Dacă aceste două aspecte se pot automatiza relativ uşor, o a treia dimensiune, mai greu de luat în calcul, este profilul clientelei unui magazin anume. Big data poate determina automat tipologia consumatorilor, construind un fel de model al clientului, care poate estima cu destul de mare precizie dacă clienţii vor fi sensibili sau nu la o variaţie de preţ şi cu cât. Dacă creştem preţul la kg de pui cu 3%, cu cât ne vor scădea vânzările?

    Răspunsul e diferit de la magazin la magazin. Operând cu margini foarte mici, orice eficientizare poate face diferenţa. Automat, se pot şi testa ipoteze. Se rulează un experiment timp de o lună şi, pe baza reacţiei, se ajustează modelul care ulterior va prezice mai bine clientul. Nu vorbim despre un client anume, individualizat, în acest caz, ci de un client ipotetic, dar foarte relevant din punct de vedere statistic.

    Acestea sunt doar câteva exemple de ce pot face aceste tehnologii în mâinile unor profesionişti. Tehnologiile sunt universale, dar pot rezolva doar probleme specifice bine definite şi, prin urmare, implicarea cuiva care are experienţă în domeniu este crucială pentru succesul unei astfel de iniţiative.

    Spre deosebire de un ERP sau un CRM, o soluţie de big data nu este implementată o dată şi apoi ţinută la zi. Algoritmii trebuie să fie constant ajustaţi şi îmbunătăţiţi pentru a rămâne sau a trece în faţa concurenţei care, cu certitudine, va implementa aceleaşi practici mai devreme sau mai târziu. Cele mai multe organizaţii, chiar şi cele eminamente non-tehnice, cu care lucrăm, îşi construiesc echipe interne de big data. Infrastructura hardware şi software sunt externalizate, dar cunoştintele din industrie sunt cele care fac diferenţa.

    Este, desigur, nevoie şi de o deontologie profesională în acest domeniu şi GDPR defineşte o serie de reguli, însă, este clar că big data a depăşit de mult nivelul de tehnologie nouă despre care doar se vorbeşte. Este cât se poate de productivă şi, în curând, indispensabilă în societatea modernă.

  • Moldoveanul de 24 de ani care a transformat un magazin de 32 de mp într-o afacere de un milion de euro

    La 16 ani, Vlad Tofan devenea deja antreprenor prin deschiderea unui magazin pentru bărbaţi în oraşul natal, Huşi. A continuat să dezvolte afacerea în paralel cu studiile. Fără să cocheteze vreodată cu stabilitatea unui loc de muncă într-o multinaţională, a transformat micul magazin de 32 de metri pătraţi într-o afacere formată din atelier de producţie, showroom şi magazin online, care aduc venituri anuale de 1 milion de euro.

    Afacerea BMan este condusă însă în prezent de Vlad Tofan şi de colaboratorul său, Vlad Mustiaţă, care a ajutat la extinderea businessului cu haine dedicat exclusiv bărbaţilor în mediul online. Vânzările magazinului BMan, care au ajuns anul trecut la circa 1 milion de euro (în creştere cu aproximativ 60% faţă de anul anterior), se împart între online şi offline: 70% sunt generate de cei peste 1.500 de clienţi care vizitează magazinul lunar online, iar restul vânzărilor provin din showroom, unde ajung în fiecare lună aproximativ 700 de persoane.

    Vlad Tofan povesteşte că a fost atras de antreprenoriat încă de la 16 ani, când tatăl său l-a încurajat să îşi deschidă propriul business. Astfel a apărut magazinul de haine bărbăteşti pe care l-a deschis în Huşi. Magazinul de fashion pentru bărbaţi al tânărului a reuşit în scurt timp să depăşească nivelul altor spaţii comerciale locale şi astfel a considerat că este oportun să se concentreze doar pe dezvoltarea acestui business, fără să îşi caute alte locuri de muncă. |n paralel cu afacerea, a urmat însă şi cursurile unei facultăţi cu profil economic din Iaşi.

    Businessul lor este unul atipic, în condiţiile în care dacă majoritatea afacerilor se extind din online, în spaţii fizice, la ei traiectoria a fost inversă: au dezvoltat businessul în online după ce au crescut în offline. Au început în 2010, cu un magazin de 32 de metri pătraţi, iar în 2014 s-au mutat într-un spaţiu central mai mare, de 183 de metri pătraţi. |n online, lucrurile au evoluat mai rapid: în 2015 au lansat BMan.ro, iar cu primii bani câştigaţi au înfiinţat un atelier de croitorie şi au investit în dezvoltarea produsului finit. |n prezent, deţin şi o fabrică în care fac designul produselor comercializate.

    Pe Vlad Mustiaţă, cofondatorul BMan, l-a cunoscut încă din copilărie. ”Suntem de aceeaşi vârstă, din acelaşi oraş, suntem prieteni de 16 ani, însă traiectoria lui profesională a fost diferită“, descrie Tofan colaborarea cu asociatul său de afaceri.

    Mustiaţă s-a specializat pe zona de e-commerce şi a urmat o facultate de profil în Bucureşti, portofoliul său de clienţi în acest domeniu trecând de 10.000. |n prezent, se ocupă de dezvoltarea zonei digitale a businessului BMan. Vlad Mustiaţă a lansat această divizie în urmă cu trei ani cu ideea de a vinde produsele din magazinul de haine din Huşi pentru bărbaţi pe care Vlad Tofan îl avea pe o platformă specializată.

    ”Provocarea a constat în faptul că ne-am propus că dacă vom vinde un singur produs într-o oră, vom crea unul dintre cele mai bune site-uri de fashion pentru bărbaţi din România. |n 20 de minute, am primit prima comandă. Am început să vând zilnic pe acea platformă, iar în urmă cu doi ani am pus împreună pe picioare BMan.ro“, descrie Tofan extinderea în online. Pe platforma online se găsesc peste 1.000 de obiecte vestimentare din mai multe categorii de îmbrăcăminte (casual, smart casual, elegant, clasic, urban sau sport).

    Investiţia iniţială în afacere a ajuns la 80.000 de euro, din surse proprii, bani pe care i-au investit într-un stoc nou de produse şi în închirierea a două spaţii, unul dedicat departamentului de marketing şi un altul depozitării produselor. Potrivit lui Vlad Tofan, investiţia s-a amortizat într-un an.

    Clienţii cărora li se adresează au între 19 şi 48 de ani, adoptă un stil elegant sau smart casual şi lucrează în corporaţii. ”Vor să iasă în evidenţă într-un mod plăcut, vor să-şi definească stilul vestimentar şi să poarte ţinuta potrivită, indiferent de momentul zilei şi de locul în care merg. |n general, bărbaţii nu alocă destul de mult timp atunci când îşi aleg vestimentaţia şi preferă să aibă o ţinută gata gândită de către specialiştii în domeniu. Este motivul pentru care noi oferim clienţilor noştri consiliere vestimentară gratuită, tocmai pentru a veni în ajutorul lor“, descrie Tofan profilul clienţilor cărora se adresează.

    Vlad Tofan spune că şi-au impus, încă de la lansarea afacerii, să ofere consiliere clienţilor – spre exemplu, prin oferirea ţinutei zilei, precum şi printr-un serviciu de call center. Preţurile produselor variază în funcţie de categoria acestora: pentru cămăşi, de pildă, sunt cuprinse între 125 şi 175 lei, pentru sacouri între 295 şi 455 lei, pentru costume între 595 la 895 lei, pentru paltoane preţurile sunt cuprinse între 495 şi 655 lei.

    Din rândul provocărilor, tânărul antreprenor menţionează necesitatea diversificării gamei de produse. ”O provocare care se repetă este diversificarea gamei de produse. |n fiecare sezon, vrem să le oferim clienţilor produse diferite faţă de tot ceea ce găsesc pe piaţa de profil. Participăm mereu la târgurile internaţionale de modă pentru a fi în pas cu tendinţele şi pentru a crea produse în nuanţe diferite, cu un design diferit, adaptat tendinţelor europene.“

    Planurile de dezvoltare a businessului constau în extinderea cu showroomuri în Cluj, Bucureşti şi Iaşi, iar în ceea ce priveşte partea de online, vor să extindă site-ul la nivel internaţional.

    Pe piaţa hainelor dedicate exclusiv pentru bărbaţi activează firme precum Sarto, Sir Ludovic, Marsay, Tudor Personal Tailor – formate în general din magazine fizice sau ateliere made to measure în Capitală; acestea se poziţionează pe segmentul luxury, cu preţuri medii pentru un costum, de pildă, care depăşesc 1.000 de euro.

  • Moldoveanul de 24 de ani care a transformat un magazin de 32 de mp într-o afacere de un milion de euro

    La 16 ani, Vlad Tofan devenea deja antreprenor prin deschiderea unui magazin pentru bărbaţi în oraşul natal, Huşi. A continuat să dezvolte afacerea în paralel cu studiile. Fără să cocheteze vreodată cu stabilitatea unui loc de muncă într-o multinaţională, a transformat micul magazin de 32 de metri pătraţi într-o afacere formată din atelier de producţie, showroom şi magazin online, care aduc venituri anuale de 1 milion de euro.

    Afacerea BMan este condusă însă în prezent de Vlad Tofan şi de colaboratorul său, Vlad Mustiaţă, care a ajutat la extinderea businessului cu haine dedicat exclusiv bărbaţilor în mediul online. Vânzările magazinului BMan, care au ajuns anul trecut la circa 1 milion de euro (în creştere cu aproximativ 60% faţă de anul anterior), se împart între online şi offline: 70% sunt generate de cei peste 1.500 de clienţi care vizitează magazinul lunar online, iar restul vânzărilor provin din showroom, unde ajung în fiecare lună aproximativ 700 de persoane.

    Vlad Tofan povesteşte că a fost atras de antreprenoriat încă de la 16 ani, când tatăl său l-a încurajat să îşi deschidă propriul business. Astfel a apărut magazinul de haine bărbăteşti pe care l-a deschis în Huşi. Magazinul de fashion pentru bărbaţi al tânărului a reuşit în scurt timp să depăşească nivelul altor spaţii comerciale locale şi astfel a considerat că este oportun să se concentreze doar pe dezvoltarea acestui business, fără să îşi caute alte locuri de muncă. |n paralel cu afacerea, a urmat însă şi cursurile unei facultăţi cu profil economic din Iaşi.

    Businessul lor este unul atipic, în condiţiile în care dacă majoritatea afacerilor se extind din online, în spaţii fizice, la ei traiectoria a fost inversă: au dezvoltat businessul în online după ce au crescut în offline. Au început în 2010, cu un magazin de 32 de metri pătraţi, iar în 2014 s-au mutat într-un spaţiu central mai mare, de 183 de metri pătraţi. |n online, lucrurile au evoluat mai rapid: în 2015 au lansat BMan.ro, iar cu primii bani câştigaţi au înfiinţat un atelier de croitorie şi au investit în dezvoltarea produsului finit. |n prezent, deţin şi o fabrică în care fac designul produselor comercializate.

    Pe Vlad Mustiaţă, cofondatorul BMan, l-a cunoscut încă din copilărie. ”Suntem de aceeaşi vârstă, din acelaşi oraş, suntem prieteni de 16 ani, însă traiectoria lui profesională a fost diferită“, descrie Tofan colaborarea cu asociatul său de afaceri.

    Mustiaţă s-a specializat pe zona de e-commerce şi a urmat o facultate de profil în Bucureşti, portofoliul său de clienţi în acest domeniu trecând de 10.000. |n prezent, se ocupă de dezvoltarea zonei digitale a businessului BMan. Vlad Mustiaţă a lansat această divizie în urmă cu trei ani cu ideea de a vinde produsele din magazinul de haine din Huşi pentru bărbaţi pe care Vlad Tofan îl avea pe o platformă specializată.

    ”Provocarea a constat în faptul că ne-am propus că dacă vom vinde un singur produs într-o oră, vom crea unul dintre cele mai bune site-uri de fashion pentru bărbaţi din România. |n 20 de minute, am primit prima comandă. Am început să vând zilnic pe acea platformă, iar în urmă cu doi ani am pus împreună pe picioare BMan.ro“, descrie Tofan extinderea în online. Pe platforma online se găsesc peste 1.000 de obiecte vestimentare din mai multe categorii de îmbrăcăminte (casual, smart casual, elegant, clasic, urban sau sport).

    Investiţia iniţială în afacere a ajuns la 80.000 de euro, din surse proprii, bani pe care i-au investit într-un stoc nou de produse şi în închirierea a două spaţii, unul dedicat departamentului de marketing şi un altul depozitării produselor. Potrivit lui Vlad Tofan, investiţia s-a amortizat într-un an.

    Clienţii cărora li se adresează au între 19 şi 48 de ani, adoptă un stil elegant sau smart casual şi lucrează în corporaţii. ”Vor să iasă în evidenţă într-un mod plăcut, vor să-şi definească stilul vestimentar şi să poarte ţinuta potrivită, indiferent de momentul zilei şi de locul în care merg. |n general, bărbaţii nu alocă destul de mult timp atunci când îşi aleg vestimentaţia şi preferă să aibă o ţinută gata gândită de către specialiştii în domeniu. Este motivul pentru care noi oferim clienţilor noştri consiliere vestimentară gratuită, tocmai pentru a veni în ajutorul lor“, descrie Tofan profilul clienţilor cărora se adresează.

    Vlad Tofan spune că şi-au impus, încă de la lansarea afacerii, să ofere consiliere clienţilor – spre exemplu, prin oferirea ţinutei zilei, precum şi printr-un serviciu de call center. Preţurile produselor variază în funcţie de categoria acestora: pentru cămăşi, de pildă, sunt cuprinse între 125 şi 175 lei, pentru sacouri între 295 şi 455 lei, pentru costume între 595 la 895 lei, pentru paltoane preţurile sunt cuprinse între 495 şi 655 lei.

    Din rândul provocărilor, tânărul antreprenor menţionează necesitatea diversificării gamei de produse. ”O provocare care se repetă este diversificarea gamei de produse. |n fiecare sezon, vrem să le oferim clienţilor produse diferite faţă de tot ceea ce găsesc pe piaţa de profil. Participăm mereu la târgurile internaţionale de modă pentru a fi în pas cu tendinţele şi pentru a crea produse în nuanţe diferite, cu un design diferit, adaptat tendinţelor europene.“

    Planurile de dezvoltare a businessului constau în extinderea cu showroomuri în Cluj, Bucureşti şi Iaşi, iar în ceea ce priveşte partea de online, vor să extindă site-ul la nivel internaţional.

    Pe piaţa hainelor dedicate exclusiv pentru bărbaţi activează firme precum Sarto, Sir Ludovic, Marsay, Tudor Personal Tailor – formate în general din magazine fizice sau ateliere made to measure în Capitală; acestea se poziţionează pe segmentul luxury, cu preţuri medii pentru un costum, de pildă, care depăşesc 1.000 de euro.

  • Un nou lanţ de magazine în România. Un sfert din angajaţi sunt pensionari

    Magazinul de mobilă şi accesorii Mömax va fi deschis pentru public joi, 8 martie, la Timişoara, pe Calea Aradului, suprafaţa acestuia fiind de aproximativ 4.200 de metri pătraţi. De asemenea, Mömax a realizat la Timişoara şi două depozite: unul lângă magazin, care are în jur de 1.000 metri pătraţi, şi unul localizat într-un parc logistic, cu o suprafaţă de 3.200 metri pătraţi.

    Potrivit reprezentanţilor magazinului Mömax din Timişoara, în total, au fost angajate 104 persoane, dintre care 64 vor lucra full-time şi 40 part-time. 25% dintre salariaţi sunt pensionari, fiind lansată, în urmă cu două săptămâni, o campanie de marketing pentru a angaja persoane în vârstă.
     
    Directorul de vânzări Mömax România, Janos Grigassy, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că Timişoara a fost ales primul oraş din ţară pentru deschiderea unui astfel de magazin pentru că are o infrastructură puternică, dar şi pentru că în “capitala Banatului” locuiesc mulţi vorbitori de limbă germană.

    “Am investit patru milioane de euro în magazinul Mömax din Timişoara. Am ales Timişoara pentru că are o infrastructură puternică, este foarte importantă autostrada care trece pe lângă Timişoara, şi pentru că sunt foarte mulţi vorbitori de limba germană, iar noi avem nevoie de colegi care vorbesc şi limba germană. Depozitul este plin şi aşteptăm clienţii să treacă pragul magazinului, în depozit avem aproape zece milioane de euro stoc cu care aşteptăm clienţii la deschidere. Am adaptat preţurile la buzunarele clienţilor noştri, avem preţuri foarte bune şi am făcut foarte multe oferte pentru deschidere, valabile pentru lunile martie şi aprilie”, a afirmat Janos Grigassy, marţi, la deschiderea oficială a magazinului Momax.

     

  • Lidl inaugurează un nou magazin. Unde se va afla acesta

    Magazinul va avea o suprafaţă de 1.368 m² şi peste 120 de locuri de parcare. Formatul noului magazin Lidl este unul diferit, pentru a se încadra în peisajul arhitectural al zonei situate în proximitatea Cetatăţii Sighişoarei, inclusă pe lista Patrimoniului UNESCO ca fiind singurul oraş-cetate medieval locuit.

    Printre elementele arhitecturale distincte, se numără faţada realizată din cărămidă aparentă şi acoperişul din ţiglă.

  • Anuntul facut de IKEA azi. Designerul noii colecţii are în spate colaborări cu nume celebre ca Rihanna şi Beyoncé

    Colecţia OMEDELBAR este compusă din 35 de produse care marchează individualitatea şi creativitatea. Pe lângă dungi şi culoarea roşie, un alt element cheie al designului colecţiei OMEDELBAR este jocul dimensiunilor – cum ar fi transformarea unui ceas de buzunar într-un ceas mare pentru perete şi crearea unei oglinzi pentru machiaj supradimensionate.

    „B. who  you are, motto-ul colecţiei, înseamnă să te accepţi aşa cum eşti, indiferent de ce gândeşte lumea despre tine. Este vorba despre individualitate şi creativitate – două elemente esenţiale ale OMEDELBAR. Am vrut să fie distractivă, recognoscibilă şi accesibilă tuturor”, a explicat Bea Åkerlund, care se descrie ca o activistă a modei şi este cunoscută drept unul dintre cei mai influenţi stilisti şi designeri de costume din industrie, colaborând cu nume precum Madonna, Beyoncé, Lady Gaga şi Rihanna.

  • Anuntul facut de IKEA azi. Designerul noii colecţii are în spate colaborări cu nume celebre ca Rihanna şi Beyoncé

    Colecţia OMEDELBAR este compusă din 35 de produse care marchează individualitatea şi creativitatea. Pe lângă dungi şi culoarea roşie, un alt element cheie al designului colecţiei OMEDELBAR este jocul dimensiunilor – cum ar fi transformarea unui ceas de buzunar într-un ceas mare pentru perete şi crearea unei oglinzi pentru machiaj supradimensionate.

    „B. who  you are, motto-ul colecţiei, înseamnă să te accepţi aşa cum eşti, indiferent de ce gândeşte lumea despre tine. Este vorba despre individualitate şi creativitate – două elemente esenţiale ale OMEDELBAR. Am vrut să fie distractivă, recognoscibilă şi accesibilă tuturor”, a explicat Bea Åkerlund, care se descrie ca o activistă a modei şi este cunoscută drept unul dintre cei mai influenţi stilisti şi designeri de costume din industrie, colaborând cu nume precum Madonna, Beyoncé, Lady Gaga şi Rihanna.

  • Povestea româncei care vinde produse unicat de zeci de mii de euro

     
     

    “Ce ar fi cel mai simplu pentru noi: să alegem dintr-un munte de haine sau să căutăm produse de serie mică?“, întreabă retoric Alexandra Andriescu, fondatorul Maison Chouchou, un atelier de design care mizează pe vânzarea de produse unicat, de producţie redusă, cu un impact mic asupra mediului, realizate la comandă şi personalizate. Afacerea este formată în prezent dintr-un mic atelier de producţie în Iaşi (la care se adaugă colaborările cu alte ateliere) şi două magazine online, unul pentru piaţa locală, iar altul destinat pieţei din Germania (administrat de doi colaboratori ai antreprenoarei).

    Anul trecut, după aproximativ trei ani de funcţionare, Maison Chochou a înregistrat vânzări aproximative de 60.000 de euro, iar pentru 2018, antreprenoarea şi-a fixat ca obiectiv dublarea cifrei de afaceri.

    Alexandra Andriescu îşi descrie parcursul educaţional ca fiind unul atipic: a început să studieze la Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi, iar după primul an a ales să experimenteze o altă formă de cunoaştere şi aprofundare a artei vizuale, astfel că a plecat în Spania cu o bursă. După cele câteva luni petrecute în Spania, a decis să continue studiile în Iaşi în paralel cu o altă facultate, École Européenne Supérieure d’Art de Bretagne – Rennes din Franţa.

    S-a regăsit în situaţia de a studia concomitent pentru ambele facultăţi; avea examene atât în România cât şi în Franţa şi îşi aminteşte ca fiind permanent pe drum. ”Pe lângă studii, expoziţii de pictură sau desen, la sfârşitul orelor fugeam direct la restaurantul unde lucram până târziu în noapte pentru a putea susţine acest parcurs“, povesteşte tânăra. A continuat cu o specializare în pedagogia artei la Université Rennes 2 – Arts, Lettres et Communication, Rennes, unde a şi profesat ca asistent universitar. După ce a obţinut două licenţe în artele vizuale (domeniu ce implică pictura, video, fotografia şi designul), a urmat masterul la École Européenne Supérieure d’Art de Bretagne – Rennes, tot în arte vizuale.

    Decizia de a începe o afacere la Iaşi, în defavoarea unei cariere internaţionale, a venit în perioada unei vacanţe, în 2013. ”A fost momentul cheie în care căutările începeau să se clarifice şi drumurile să se unifice“, descrie ea gândurile de atunci. Povesteşte că în Franţa se afla la un pas de titularizare, iar totul părea să evolueze înspre un parcurs sigur, în rolul de profesor, însă România i-a reamintit cum este să fii din nou acasă şi a recucerit-o. ”România este o piaţă tânără, în formare, cu foarte mult potenţial, iar eu am preferat să-mi pun în aplicare visul aici, acasă.“ A investit astfel în businessul de design 10.000 de euro, fonduri proprii, direcţionate înspre tehnologizarea şi utilarea atelierului de creaţie, dar şi în promovarea în mediul online.

    O parte din producţie o realizează în prezent atelierul propriu, iar pentru a mări volumul externalizează în mai multe ateliere locale. Astfel, Maison Chouchu înregistrează în atelier aproximativ 50 de comenzi pe lună, iar prin externalizare producţia ajunge la aproximativ 100 de articole. Numărul acestora variază de la o lună la alta şi de la un sezon la altul. Preţurile produselor pornesc de la 450 de lei şi se încadrează, potrivit Alexandrei Andriescu, într-un buget mediu. Tânăra spune că până în prezent, investiţia iniţială s-a amortizat, însă ”într-un asemenea business investiţiile sunt permanente: de la a cumpăra noi maşini care să ducă la realizarea unor creaţii mai complexe, până la materia primă“.

    Principalul canal de vânzare este mediul online, astfel că s-au extins şi către ţările germanice din Europa; anul trecut a lansat împreună cu doi colaboratori platforma online din Germania. 

    Strategia principală a fost promovarea coerentă la nivel internaţional, adaptând comunicarea la limba şi specificul pieţelor vorbitoare de germană. ”Berlinul este o capitală în plină dezvoltare socială, economică, de afaceri, artistică. |n tot acest boom, un aspect predomină însă foarte puternic stilul de viaţă «slow» şi «echitabil». Există o conştiinţă «green» foarte puternică la nivel local şi naţional, după renumita lor chibzuinţă şi conştiinciozitate, nemţii sunt interesaţi de un consum cât mai sustenibil.“ |n acest context, ideea de a cumpăra produse unicat, de producţie redusă, cu un impact mic asupra mediului, realizate la comandă şi personalizate, este mai mult decât binevenită în rândul germanilor. ”Considerând ca toate aceste calităţi premium vin la preţuri extrem de avantajoase pentru piaţe ca Germania, Austria şi Elveţia, suntem convinşi că brandul Maison Chouchou îşi va găsi cu uşurinţă propria nişă pe piaţa în cele trei ţări europene.“ Colaborează însă şi cu diverse magazine din Bucureşti şi Paris. |n ceea ce priveşte profilul clientelor cărora li se adresează, spune că acesta este reprezentat de femeia activă, ”indiferent că este vorba despre o tânără la începutul carierei sau o femeie cu experienţa reuşitelor şi eforturilor sale“.

    Alexandra Andriescu descrie conceptul de slow-fashion, pe baza căruia şi-a construit afacerea, drept un fenomen care ar putea deveni revoluţia unui stil de viaţă, în contextul unei ere în care, spune ea, consumerismul a depăşit limitele. ”Sunt de părere că noţiunea de achiziţie îţi atribuie responsabilitate faţă de parcursul acelui produs. Consider că trebuie să cumpărăm la fel de conştiincios cum votăm.“ În opinia sa, fenomenul de slow-fashion este o manieră de recâştigare a încrederii în formele proprii deoarece se opune standardizării, consumatorul recăpătându-şi unicitatea, descrie Alexandra Andriescu viziunea sa asupra conceptului. Ea a observat că şi pe piaţa locală există o categorie interesată de ”creaţiile de designer“, de autenticitate şi diversitate, o categorie din care spune că produsele Maison Chouchou fac parte. |n schimb, observă că o mare parte din românce se raportează la brandurile mondiale fără să ţină cont de parcursul acelor produse (spre exemplu, calitatea materialului, condiţiile de lucru etc.)

    Andriescu este de părere că, printr-un stil de cumpărare responsabil, consumatorul îşi redescoperă sensul critic şi conştientizează că atitudinea lui poate avea un impact social şi economic – ”Suntem ceea ce purtăm“. Antreprenoarea a observat din ce în ce mai mult dorinţa de a reveni la sursa elementelor de bază, la o producţie mai mică/medie şi la un consum controlat şi gândit. ”Reanalizăm modul în care consumăm, pentru a promova achiziţiile durabile şi relevante.“ În timpul perioadei petrecute în Franţa, a observat că francezii îşi acordă timp înainte de a achiziţiona un produs, iar această abordare amplifică plăcerea şi le confirmă bucuria de a avea acel produs, oricare ar fi el. ”Timpul este un lux, iar asocierea acestuia cu fabricarea personalizată a unui produs te fac să preţuieşti şi mai mult produsul respectiv.“
    De aceea, ea şi-a propus să asigure o transparenţă totală asupra procesului de producţie: consumatorii au acces în atelierul de creaţie şi producţie, de pildă; a observat că tot mai mulţi clienţi sunt din ce în ce mai interesaţi să înţeleagă provenienţa produsului, povestea din spatele acestuia, nivelul de implicare, oamenii care au contribuit la realizarea acestuia, precum şi etapele de fabricaţie.

    Spune că provocarea cea mai mare în dezvoltarea businessului se leagă de expunere. ”Suntem vizibili în online, la târguri şi în magazine. Nu toate canalele funcţionează pentru noi. Cea mai importantă formă de pătrundere pe piaţa românească a fost recomandarea, confruntarea directă a clientului cu produsul nostru.“ O altă mare provocare în ultimii ani se leagă, potrivit antreprenoarei, de a fenomenul de fast-fashion, care a luat amploare prin brandurile mass-market.

    În ceea ce priveşte obiectivele de dezvoltare a afacerii, unul dintre acestea se leagă de alinierea la standardele internaţionale prin dezvoltarea unui centru de creaţie vestimentară şi design, cu comercializarea produselor atât în magazine proprii cât şi în mediul online, care să satisfacă o clientelă cât mai variată.

    În acest sens, Alexandra Andriescu spune că strategia imediată vizează extinderea atelierelor de creaţie pentru a determina creşterea în competitivitate, creşterea producţiei, diversificarea produselor (prin dezvoltarea de articole vestimentare pentru bărbaţi şi copii), creşterea vânzărilor şi atragerea unei clientele cât mai variate la nivel naţional, dar şi internaţional. ”Îmi doresc să transform Maison Chouchou într-un hub creativ în domeniul designului vestimentar şi artistic prin atragerea altor antreprenori din regiunea Moldovei care realizează obiecte vestimentare, accesorii, produse de serie mică, unicat, pentru un public cât mai divers.“

    Pentru viitor, şi-a mai propus ca Maison Chouchou să se vândă în cât mai multe locaţii din ţară dar şi din afara graniţelor, să deschidă un magazin în Bucureşti în aproximativ doi ani, să demareze colaborarea cu diverşi investitori, pentru realizarea unei fabrici de producţie cu departamente specializate pentru fiecare activitate.