BusinessMagazin

Tag: M.BRITANIE

  • Avioane militare britanice vor paraşuta alimente destinate refugiaţilor din Irak

    Michael Fallon a precizat că prioritatea Marii Britanii este să ofere susţinere logistică Forţelor Aeriene americane, care atacă poziţii din Irak şi paraşutează alimente.

    Dar, a adăugat Falon, avioane ale Forţele Aeriene Regale vor lansa şi alimente destinate comunităţii yazidi, blocată din cauza luptelor într-o zonă muntoasă.

    Premierul Marii Britanii, David Cameron, a salutat decizia Statelor Unite de a ataca poziţii militare ale insurgenţilor sunniţi din cadrul organizaţiei teroriste Stat Islamic.

    Ministerul de Externe de la Londra a îndemnat cetăţenii britanici să nu călătorească în Irak, în contextul în care insurgenţii sunniţi au ocupat zone din nordul şi estul acestei ţări şi avansează spre Bagdad.

  • Vicepremierul britanic vrea limitarea imigraţiei europene

    Potrivit unei copii a discursului său obţinute de AFP, liderul liberal-democraţilor, Nick Clegg, va propune o consolidare a sistemului european de integrare actual.

    În cadrul acestuia, noii membri trebuie să aştepte până la şapte ani înainte ca cetăţenii lor să aibă dreptul de a trăi şi munci în alte ţări membre UE. Clegg vrea o prelungire a acestei durate, pe care o justifică prin diferenţele economice dintre state.

    Naţiunile precum Marea Britanie ar urma să aibă dreptul de a limita intrările pe teritoriul său dacă numărul imigranţilor este prea mare după depăşirea termenului, argumentează vicepremierul în discursul său.

    “Este normal – şi spun acest lucru în calitate de proeuropean – să reformăm libertatea de mişcare pentru a reflecta aceste realităţi”, apreciază el. “Nu este vorba despre a închide uşa, ci de a stabiliza fluxul de persoane care intră în Marea Britanie în mod prudent şi onest”.

    “Este în interesul tuturor celor care trăiesc aici – fie că sunt nativi sau nu – să fie siguri că, în cazul în care un nou membru se alătură UE nu vor fi surprize şi lucruri de care să se teamă”.

    Printre actualii candidaţi la intrarea în UE figurează Albania, Islanda, Muntenegru, Serbia şi Turcia, dar preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a avertizat că nu vor fi noi aderări în următorii cinci ani.

    Sondajele arată că imigraţia este o preocupare majoră a alegătorilor britanici în vederea alegerilor generale din mai 2015.

    Plasat sub presiune de creşterea popularităţii Partidului pentru Independenţă (UKIP), eurosceptic, premierul David Cameron a promis renegocierea legăturilor ţării cu Bruxelles-ul şi organizarea unui referendum privind apartenenţa la UE în 2017, în cazul în care va fi reales.

  • David Cameron: NATO trebuie să fie mai reactiv faţă de Rusia

    Este necesar ca Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) să menţină o prezenţă defensivă “robustă” în Europa de Est, a scris Cameron într-o scrisoare adresată secretarului general al organizaţiei, Anders Fogh Rasmussen, şi liderilor celorlalte 27 de ţări membre.

    NATO trebuie să îşi consolideze şi trupele speciale, la sol, în aer şi pe mare, a pledat el în această scrisoare dată publicităţii de cabinetul său.

    Cameron vrea folosirea summitului NATO, care va avea loc la Newport în Ţara Galilor pentru a se decide o politică mai dură faţă de Moscova în scopul de a arăta că ţările membre NATO nu se las intimidate.

    “În 2014, lumea este mai imprevizibilă decât a fost vreodată şi ne aflăm într-un nou moment de răscruce în istoria alianţei”, a afirmat Cameron.

    “În Afganistan, misiunea noastră ia sfârşit. La est, Rusia a “sfidat regulile jocului cu anexarea ilegală a Crimeei şi destabilizarea agresivă a Ucrainei”, a apreciat el.

    “La sud, un arc de instabilitate se întinde din Africa de Nord şi din Sahel până în Siria, Irak şi Orientul Mijlociu”, a continuat el.

    Deşi NATO a încercat întotdeauna să fie un partener pentru Rusia, nu o ameninţare, “este clar că Rusia vede NATO ca pe un adevresar”, potrivit lui Cameron, care a conchis: “Trebuie … să ne revizuim relaţia pe termen lung cu Rusia”.

    NATO trebuie să se pună de acord asupra “măsurilor pe termen lung pentru consolidarea capacităţii de a reacţiona rapid la ameninţări, pentru reasigurarea aliaţilor noştri care se tem pentru propria securitate şi pentru descurajarea oricărei agresiuni ruse”, a adăugat el.

  • Parlamentari britanici: NATO nu este pregătit să facă faţă unui atac din partea Rusiei

    “Riscul unui atac al Rusiei asupra unui stat membru NATO, în pofida faptului că rămâne slab, este real. Nu suntem convinşi că NATO ar fi pregătit să facă faţă acestei ameninţări”, a declarat Rory Stewart, preşedintele Comisiei parlamentare multipartite însărcinate cu probleme de Apărare.

    Un raport întocmit de către această Comisie îndeamnă Alianţa Nord-Atlantică, din care fac parte 28 de state, să staţioneze în mod permanent trupe şi material militar în Estonia şi Lituania. De asemenea, Comisia recomandă înfiinţarrea unui sediul NATO în statele baltice.

    Acest îndemn intervine în contextul în care Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE) tocmai au impus Rusiei noi sancţiuni, cele mai dure de la Războiul Rece încoace, din cauza implicării Moscovei în criza din Ucraina.

    Statele membre ale Grupului Celor Şapte (G7) au condamnat, de asemenea, rolul destabilizator al Rusiei şi au ameninţat cu noi sancţiuni în cazul în care Moscova nu optează pentru “calea dezescaladării”.

    Raportul Comisiei parlamentare britanice consideră situaţia din Ucraina o “trezire” care relevă “lacune alarmante în situaţia pregătirii NATO”.

    “Un atac rusesc neconvenţional, utilizând tactici asimetrice – ultima expresie folosită pentru acest concept este «război ambiguu» – (…) va fi deosebit de dificil de contrat”, subliniază Comisia.

    Ea cere ca tactici precum o recurgere la atacuri cibernetice sau la miliţii să fie incluse în Articolul 5 al Tratatului NATO, potrivit căruia toate statele membre au obligaţia să ajute orice alt stat membru atacat.

    “Alianţa Nord-Atlantică nu a considerat Rusia un adversar sau o ameninţarre teritorială potenţială faţă de vreunu dintre membrii săi în ultimii 20 de ani”, se subliniază în raport.

    “Ea este obligată de-acum să facă acest lucru, din cauza acţiunilor recente ale Rusiei”, îndeamnă parlamentarii britanici.

    O purtătoare de cuvânt NATO a anunţat că acest raport va fi studiat cu atenţie şi că un “plan de acţiune” va fi discutat la viitorul summit NATO, în septembrie.

    “NATO a adoptat deja măsuri de consolidare a apărării sale comune, în special pentru aliaţii noştri din (Europa de) Est, suplimentând numărul avioanelor în spaţiul aerian, al navelor pe mare şi al exerciţiilor terestre”, a precizat purtătoarea de cuvânt.

  • O nouă înăsprire în domeniul ajutoarelor acordate de Marea Britanie imigranţilor din UE

    Într-un articol publicat în ziarul The Daily Telegraph, premierul conservator David Cameron scrie că un control al imigraţiei este “vital” în planurile Guvernului. El a subliniat că este necesar ca sistemul imigraţiei să-i “plaseze pe britanici pe primul loc”, relatează BBC News online.

    Partidul Laburist, aflat în opoziţie, a denunţat o exagerare a numărului de români şi bulgari care ar veni în Marea Britanie şi a acuzat Executivul că nu face suficient împotriva imigraţiei ilegale.

    Cameron urmează să-şi prezinte noile măsuri într-o vizită pe care o va efectua marţi, în cursul căreia doreşte să-i vadă la lucru pe ofiţerii care se ocupă de imigraţie.

    În articolul din The Daily Telegraph, Cameron acuză Guvernul anterior laburist că a prezidat un sistem al bunăstării care a “atras imigranţi pentru motive greşite”. El citează o serie de măsuri care au intrat recent în vigoare şi care vizează abuzuri – ca de exemplu acordarea de noi puteri în anularea permiselor de conducere auto celor care nu au dreptul de a se afla în ţară – prezentându-le drept o dovadă a faptului că Guvernul clădeşte un “sistem al imigraţiei care-i plasează pe britanici pe preimul loc”.

    “Ne asigurăm că oamenii vin pentru motivele corecte, ceea ce a însemnat vizarea (măsurilor) din sistemul ajutoarelor sociale care atrag ca un magnet”, scrie Cameron. “Schimbăm reglementările astfel încât nimeni să nu poată să vină în această ţară şi să se aştepte să primească ajutor imediat. Ei trebuie să aştepte cel puţin şase luni”, afirmă premierul.

    “Iar astăzi anunţăm că reducem perioada în care oamenii pot cere aceste ajutoare. Europeni aflaţi în căutarea unui loc de muncă puteau solicita ajutor pentru căutarea unui loc de muncă (JSA) ori ajutoare pentru copii timp de maximum şase luni, a căror plată era întreruptă în cazul în care nu aveau perspective foarte clare în găsirea unui loc de muncă”, scrie Cameron, precizând că “vom reduce perioada la trei luni, spunând foarte clar că nu te poţi aştepta să vii în Marea Britanie şi să primeşte ceva dacă nu dai nimic”.

    Guvernul a înăsprit criteriile în baza cărora imigranţii din UE sunt eligibili în acordarrea unor ajutoare sociale, în urma unor presiuni politice. El a anunţat în ianuarie că imigranţii din UE vor putea să solicite ajutor abia la trei luni după ce au sosit în ţară şi că sunt eligibili pentru acordarea JSA timp de şase luni dacă au perspective reale să-şi găsească de lucru.

    Cameron urmează să anunţe că această limită – care se aplică şi unor ajutoare pentru copii – va fi înjumătăţită la trei luni, începând din noiembrie.

    Premierul britanic a apreciat, de asemenea, că obiectivul Partidului Conservator de a reduce migrarea netă sub 100.000 de persoane pe an până la următoarele alegeri, de la 200.000 cât este nivelul ei actual, este un obiectiv care poate fi atins, în continuare.

    Ultima analiză a Comitetului Consultativ pentru Migrare (MAC), care-i consiliază pe miniştri, a sugerat că impactul imigraţiei slab calificate asupra PIB-ului, productivităţii şi preţurilor, începând din 1997 şi până în prezent, a fost “foarte modest” şi nu a avut efect asupra ratei angajărilor în rândul muncitorilor britanici. Organismul a conchis totodată că imigraţia slab calificată a avut un impact negativ “mic” asupra salariilor britanicilor cu salarii mici şi a indus unele efecte asupra disponibilităţii locuinţelor şi locurilor în şcoli în zone cu disparităţi mari la nivelul veniturilor.

  • Cameron i-a spus lui Putin că este “total inacceptabil” faptul că avionul malaysian a fost doborât

    “Indiciile sugerează că separatiştii proruşi sunt responsabili şi premierul a declarat clar că dacă Rusia vrea să dea vina pe alţii, ar trebui să-i aducă probe credibile şi convingătoare”, potrivit unui comunicat publicat de Downing Street după o conversaţie telefonică între premierul britanic şi preşedintele rus.

    Cameron l-a sunat pe Putin pentru a-i solicita să-şi exercite influenţa pe lângă separatiştii proruşi în vederea garantării accesului pentru experţi la locul prăbuşirii zborului MH7, soldat cu moartea a 298 de persoane.

    “G7 şi Uniunea Europeană au îndemnat (…) Rusia să pună capăt ajutorului pe care îl acordă separatiştilor şi să se alăture eforturilor restului lumii în vederea găsirii unei rezolvări paşnice”, se arată în comunicat.

    “Miniştrii europeni de Externe se vor reuni marţi, la Bruxelles, pentru a discuta pe marginea unor noi sancţiuni împotriva Rusiei”, subliniază Downing Street.

  • BIOGRAFIE: William Hague, un politician talentat care renunţă la şefia diplomaţiei britanice

    Calificat de către premierul David Cameron drept “una dintre stelele Partidului Conservator pentru o întreagă generaţie”, acest eurosceptic, în vârstă de 53 de ani, a afirmat că nu va participa la alegerile legislative din 2015 şi speră să “revină la scris”.

    Astfel, el urmează să devină lider al Camerei Comunelor.

    Deputat timp de 26 de ani şi şef al Foreign Office în decursul a patru ani, William Hague nu avea decât 36 de ani când a devenit lider al Partidului Conservator britanic.

    Însă el nu a reuşit să-şi realizeze ambiţiile şi a eşuat la alegerile din 2001, după o campanie privind respingerea monedei euro şi imigraţiei. Acest fapt a precipitat plecarea sa de la conducerea Partidului Conservator.

    Ulterior, el va rămâne un simplu deputat de Richmond, în Yorkshire (nord), regiunea sa natală.

    Până în momentul când Cameron l-a convins, în 2005, să devină purtătorul său de cuvânt în Ministerul de Afaceri Externe.

    Vocaţia politică a lui William Hague i-a venit foarte devreme: la aniversarea sa de 15 ani, mama i-a oferit o carte de membru al Partidului Conservator.

    Un an mai târziu, în 1977, el s-a remarcat după ce a pronunţat un discurs la congresul anual al partidului, sub privirile admiratoare ale lui Margaret Thatcher, care a devenit mentorul său.

    Fiu de anteprenor, născut la 26 martie 1961, într-o familie cu patru copii, el şi-a manifestat recent angajamentul de a lupta alături de Angelina Jolie împotriva practicilor de folosire a violului ca o “armă de război”.

    Căsătorit cu o galeză, Ffion, el este autorul a două cărţi: una despre omul politic William Pitt cel Tânăr, iar alta despre aboliţionistul William Wilberforce.

  • Universităţile private britanice recrutează numeroşi studenţi din România

    Potrivit site-ului publicaţiei, directorul Biroului pentru Acces Egal (OFA) Les Ebdon a declarat că “este evident că va exista o încercare de a recruta mai mult din UE”, în contextul în care limita impusă asupra locurilor umează să fie anulată anul viitor.

    “Având în vedere declinul demografic din această ţară, universităţile se vor uita pe piaţa UE, unde este un număr mare de studenţi, mulţi absolvenţi din UE dându-şi de asemenea seama că oportunităţile de angajare sunt mai bune în această ţară”, a subliniat Ebdon, în pofida faptului că instituţiile se tem că aceştia nu vor putea să restituie împrumuturile acordate.

    “În pofida faptului că această cotă nu a fost anulată, putem să observăm că furnizorii privaţi recrutează deja şi raportează un număr important de studenţi din România”, a adăugat directorul OFA.

    Un număr de universităţi, ca cea din Bristol, Imperial College London sau cea din Manchester efectuează deja recrutări în România, dar şi în Bulgaria, potrivit The Sunday Times.

  • Daily Mail: Numărul românilor fără adăpost din Londra s-a triplat. Un deputat cere măsuri urgente

    Numărul românilor care dorm pe străzi în cele mai luxoase zone din Londra s-a triplat de la anularea restricţiilor pe piaţa muncii, în ianuarie 2014, susţine Daily Mail, precizând că peste câteva zile este programată o reuniune pe această temă între reprezentanţi ai Consiliului municipal din capitala britanică şi oficiali ai Ministerului de Interne.

    Potrivit cifrelor oficiale furnizate de Primăria Londrei şi prezentate de publicaţia Daily Mail, numărul românilor fără adăpost din centrul capitalei a crescut de la 20, în ianuarie, la 59, în mai.

    “Imigranţii est-europeni comit jafuri, fură, îşi bat joc de ţara noastră, iar poliţia le plăteşte biletele de avion pentru a fi repatriaţi. Ştiu ce fac pentru că îi văd zilnic. Dorm pe iarbă şi fac baie în fântânile arteziene”, afirmă Aaron Devaney, reprezentantul unei agenţii de turism din zona Marble Arch (centrul Londrei).

    Deputatul conservator Mark Field a cerut Guvernului britanic să ia măsuri urgente. “Românii au dreptul să vină în Marea Britanie, iar mulţi au venit pentru a munci şi a aduce o contribuţie. Ceea ce este inacceptabil este numărul din ce în ce mai mare al celor care dorm pe străzile capitelei; sunt necesare măsuri urgente pentru a ne asigura că sunt trimişi înapoi în România”, a declarat Mark Field, potrivit Daily Mail.

  • SONDAJ: Britanicii vor ca imigranţii să aştepte trei ani pentru accesul la ajutoarele sociale

    Peste 3.000 de persoane au participat la sondajul British Social Attitudes, realizat de agenţia NatCen Social Research. Potrivit rezultatelor, 61 la sută dintre persoanele intervievate au afirmat că imigranţii ar trebui să aştepte cel puţin trei ani înainte de solicita ajutoare sociale, relatează publicaţia Express în pagina electronică.

    Pe de altă parte, un britanic din zece a afirmat că imigranţii ar trebui să aştepte cel puţin 10 ani pentru accesul la ajutoare sociale, în timp ce 6 la sută dintre cei intervievaţi au răspuns că cetăţenii străini nu ar trebui să primească deloc aceste beneficii.

    Sondajul mai arată că un britanic din patru consideră că imigranţii vin în Marea Britanie doar pentru “a abuza” de generosul sistem de ajutoare sociale.

    În plus, mai multe de trei sferturi dintre persoanele intervievate s-au exprimat în favoarea reducerii ratei imigraţiei în Marea Britanie. Astfel, mai multe de trei persoane din patru s-au pronunţat în favoarea reducerii ratei imigraţiei măcar “puţin”, în timp ce 56 la sută dintre cei intervievaţi au afirmat că doresc o reducere considerabilă.

    Un număr important dintre participanţii la sondaj- 43 la sută, faţă de 37 la sută în 2003 – consideră că imigranţii au crescut nivelul infracţionalităţii în Marea Britanie.

    În plus, jumătate dintre persoanele intervievate consideră că imigranţii le iau locurile de muncă britanicilor, în creştere cu 7 la sută, faţă de 43 la sută în urmă cu zece ani.

    De asemenea, impactul economic al imigraţiei este apreciat drept negativ de 47 la sută dintre britanici, în timp ce 45 la sută consideră că ameninţă viaţa culturală britanică.

    În acest context, publicaţia Express notează că opţiunile britanicilor vor creşte presiunea asupra Guvernului în vederea consolidării măsurilor de control a imigraţiei în Marea Britanie.

    Autorii sondajului consideră că politicienii britanici vor ignora rezultatele studiului “pe riscul lor”.

    Publicarea sondajului intervine la doar câteva luni după ce premierul David Cameron a aprobat noi măsuri pentru a bloca accesului imigranţilor din Uniunea Europeană la ajutoare sociale, care pot fi solicitate la trei după sosirea în Marea Britanie.

    Măsurile au fost decise de Guvernul conservator condus de David Cameron după ce Marea Britanie a ridicat, din 1 ianuarie, accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.