Tag: lansare

  • Experţii avertizează: Lansarea vaccinurilor nu înseamnă finalul pandemiei

    Vaccinurile pentru combaterea Covid-19 au fost lansate într-un timp record, iar la mai puţin de un an de când coronavirusul a început să răvăşească lumea, milioane de oameni au fost deja vaccinaţi, potrivit Bloomberg.

    Programele lansate deja în Marea Britanie şi în SUA dau o imagine despre cum ar trebui să arate campania de imunizare prin care este vizată întreaga populaţie a planetei, adică toţi cei aproape 8 miliarde de oameni din toate colţurile lumii.

    Cu siguranţă, există multe motive de optimism, în contextul în care vaccinurile reprezintă cea mai bună modalitate, sau chiar singura, de a combate boli infecţioase. Spre exemplu, variola a fost eradicată, iar poliomelita este la un pas de a fi eradicată, fiind transmisă în continuare doar în două ţări din lume. Însă, campaniile globale de vaccinare au nevoie de timp – decenii, de obicei – ceea ce sugerează că boala nu va fi eradicată prea curând, indiferent de tehnologie, resurse şi determinare.

    „Aş fi surprins să văd eradicarea acestui virus acum, în condiţiile în care s-a răspândit în toată lumea. Aş fi chiar şocat dacă ţinem cont de cât de contagios este virusul”, a declarat Walter Orenstein, fost director în cadrul Centrului Naţional pentru Controlul Bolilor din SUA.

    Primele probleme de ofertă şi distribuţie au început deja să apară în primele zile din campania de vaccinare din SUA. În acelaşi timp, Marea Britanie a vaccinat doar 138.000 de persoane în prima săptămână de campanie, deşi britanicii au fost prima naţiune vestică ce a început vaccinarea.

    Între timp, Europa nu a început încă vaccinarea, iar prognozele arată că nu va începe înainte de Crăciun.

    Există temeri din ce în ce mai mari legate de timpul necesar pentru a vaccina cea mai mare parte din populaţia planetei, în condiţiile în care ţările bogate au rezervat mai multe doze de vaccin decât au nevoie, iar pentru ţările sărace nu a rămas mai mult de o doză la zece persoane.

    „Este foarte, foarte complicat să ne asigurăm că dozele de vaccin sunt produse şi distribuite într-un mod echitabil la nivel global, atât din considerente morale, cât şi economice”, a declarat Mark Suzman, directorul executiv al Fundaţiei Bill & Melinda Gates.

    Campaniile de vaccinare în masă au reprezentat de-a lungul istoriei unele dintre cele mai bune intervenţii în ceea ce priveşte săătatea publică şi au jucat un rol important în creşterea speranţei de viaţă. Spre exemplu, speranţa de viaţă în SUA a crescut cu 50% în ultimul secol datorită vaccinurilor.

    Circa o treime din morţile înregistrate de americani în anii 1900 au fost înregistrate în cazul copiilor cu vârste de sub 5 ani, majoritatea cauzate de variolă, pojar şi tuse convulsivă – toate acestea fiind prevenite astăzi prin imunizare.

  • Noi schimbări pe piaţa muncii: De luni, se schimbă regulile pentru angajatori. Este pentru prima dată în acest an

    Autorităţile vor lansa luni, 21 decembrie 2020, o nouă versiune a aplicaţiei Revisal (6.0.8) pe care toţi angajatorii vor trebui să o folosească pentru a transmite date despre contractele de muncă modificate, încetate sau încheiate, conform informaţiilor de pe site-ul Inspecţia Muncii.

    „Începând cu data de 21 decembrie 2020, va fi disponibilă o nouă versiune a aplicaţiei Revisal, 6.0.8. După această dată, transmiterea registrului va putea fi efectuată numai pentru fişiere de tip .rvs generate sau validate prin versiunile 6.0.7/6.0.8 ale aplicaţiei Revisal”, scrie Inspecţia Muncii pe site-ul instituţiei.

    Versiunea Revisal 6.0.7 a fost pusă la dispoziţia angajatorilor în data de 01 iunie 2019.

    Versiunea Revisal 6.0.8 va cuprinde actuălizari ale codului COR precum şi o serie de modificări ce urmează a fi descrise pe site-ul Inspecţiei Muncii, informează pe pagina de Facebook Inspectoratul Teritorial de Muncă – Harghita.

    Inspecţia Muncii informează şi că în perioada 18.12.2020 ora 14:00 – 19.12.2020 ora 14:00, portalul REGES pentru transmiterea on-line a registrului general de evidenţă a salariaţilor va fi indisponibil ca urmare a efectuării unor lucrări de mentenanţă.

    „Angajatorii care în prezent utilizează versiunea Revisal 5.0.8/6.0.5/6.0.6/ nu vor putea transmite. Pentru actualizarea aplicaţiei Revisal, este recomandat să urmaţi instrucţiunile cuprinse în Ghidul de instalare şi utilizare. Pentru securitatea datelor, este indicat ca înainte de orice operaţiune legată de instalarea unei noi versiuni a aplicaţiei Revisal, să efectuaţi o copie de siguranţă a bazei de date”, mai scrie Inspecţia muncii pe site-ul instituţiei.

     

  • Cum a fost lansarea Pro TV de acum 25 de ani: Imagini de atunci ale postului de televiziune care a schimbat România şi a generat peste 3 miliarde de euro investiţii în programe de televiziune

    Pro TV s-a lansat pe 1 decembrie 1995 la Palatul Parlamentului într-o ţară cenuşie unde salariul mediu era de 60 de dolari şi unde oamenii îşi pierduseră speranţa că această cădere a comunismului le va aduce ceva bun.

    CME, un grup american de televiziune condus de Ronald Lauder a făcut în Pro TV, postul lansat de Adrian Sârbu, cea mai mare investiţie americană de la vremea respectivă din România, 20 de milioane de dolari.

    Ce spunea Adrian Sârbu la acea vreme

     

  • Românul care se distrează cu ideile

    De ce prăpastia dintre bogaţii şi săracii lumii trebuie să existe în continuare şi de ce timpul pare să treacă mai repede sunt doar câteva dileme, printre altele, la care legea constructală, lansată de fizicianul Adrian Bejan, răspunde. Profesor la Universitatea Duke din Statele Unite, a primit numeroase distincţii, inclusiv medalia Benjamin Franklin, acordată în trecut şi unor cercetători precum Stephen Hawking şi Nikola Tesla. Subliniază însă că nu aceste recunoaşteri îi aduc fericirea.

    „Sunt la fel ca şi înainte. Sunt fericit fiindcă mă distrez cu ideile”, răspunde Adrian Bejan în interviul acordat Business MAGAZIN, întrebat ce înseamnă distincţiile numeroase primite de-a lungul timpului pentru lucrările sale în domeniul fizicii. Profesor universitar de inginerie mecanică la Universitatea Duke din Carolina de Nord – specializat pe studiul termodinamicii, transferului căldurii, designului naturii, evoluţiei fizicii – Adrian Bejan s-a numărat, în 2001, în rândul primilor 100 cei mai citaţi autori în domeniul ingineriei din toată lumea. Este autorul a 30 de cărţi, a 600 de publicaţii, a primit 18 doctorate onorifice de la universităţi din 11 ţări, iar anul trecut i-a fost acordată şi medalia Benjamin Franklin pentru inginerie mecanică, pentru legea constructală, acordată anterior şi altor fizicieni celebri.

    Articolele din presa internaţională îl descriu pe profesorul Adrian Bejan drept un cercetător care „pune la îndoială convenţiile şi autoritatea şi crede în conexiunile dintre teme şi discipline diferite”.

    Popularitatea sa se leagă mai ales de invenţia unui principiu din fizică denumit „legea constructală a evoluţiei şi organizării”, despre care el spune că are o aplicabilitate vastă în viaţă şi societate şi oferă o mai bună înţelegere a funcţionării lumii. Legea constructală descrie un principiu de design din natură: sistemele de flux, de toate felurile – oameni, râuri, copaci, plăci tectonice, pieţe – toate funcţionează la fel, dintr-un anumit punct de vedere. Pentru a supravieţui, toate aceste sisteme trebuie să se adapteze liber şi să acomodeze curenţii care le traversează, iar toate evoluează urmând un tipar vascular.
    „Nu am idee, s-a întâmplat, iar pasiunea a crescut de-a lungul timpului”, răspunde Adrian Bejan la întrebarea legată de modul în care s-a născut pasiunea pentru fizică. A studiat timp de 11 ani la liceul Vasile Alecsandri din Galaţi – pe care îl descrie drept excepţional din punctul de vedere al atragerii şi producţiei de talente, profesori şi elevi. „Mă descurcam bine la ştiinţe, dar îmi plăceau şi botanica, zoologia, geografia şi istoria.” De ce? Explică, simplu: „Fiindcă îmi plăcea să desenez – copaci, animale, hărţi ale reliefului şi hărţi ale ţărilor”.

    „Cine sunt se datorează în întregime părinţilor (tatălui, de profesie veterinar, mamei, farmacistă – două minţi libere educate în anii 1920 şi 1930), brutalizaţi de regimul comunist dar care au stat neclintiţi în faţa acestuia”, îşi descrie el baza evoluţiei ulterioare. La 12 ani, mama i-a oferit drept cadou de Crăciun cartea „Istoria fizicii” de Max von Laue. „Încă am această carte, pentru că-mi aminteşte de adevărul că ideile bune sunt în continuă morfogeneză. Nu sunt fixe, ca marxismul. Dimpotrivă. Sunt atât de bune, că-l invită pe ascultător să le pună la îndoială, să le îmbunătăţească, să le schimbe.” Adrian Bejan a crescut în perioada comunismului în România şi a reuşit să scape de acest regim devenind jucător profesionist de baschet; a studiat însă şi arta.

    Despre experienţa lui anterioară, ca artist şi sportiv, spune: „Sunt cine am fost, cu excepţia faptului că acum sunt mai bun. Sunt creatorul teoriei fizicii legate de evoluţia sportivă, precum şi a evoluţiei designului (desen, arhitectură)”.

    Mai târziu, în Statele Unite a studiat la Massachusetts Institute of Technology. A început să lucreze la teoria care l-a făcut cunoscut în toată lumea după ce şi-a început cariera de profesor la Universitatea Duke, pe care o descrie drept „o oază de libertate şi, mai amplu vorbind, de talent”.

    În prezent, fizicianul Adrian Bejan lucrează în majoritatea timpului: 2/3 din timp – „muncă de toate felurile”, spune el –, 1/3 din timp doarme şi nu merge niciodată în vacanţă.

    O altă părere despre cei 1% cei mai bogaţi oameni ai lumii

    Aplicată economiei, legea constructală a fizicianului român este cuprinzătoare şi controversată în acelaşi timp. Aceasta spune că cei mai bogaţi oameni ai lumii şi diferenţele dintre ei şi săraci există nu din cauza unei erori a sistemelor economice, ci pentru că trebuie să existe.

    Potrivit celui mai recent raport al Credit Suisse, 1% cei mai bogaţi oameni deţin nu mai puţin de 47% din averea lumii, cu o avere individuală care porneşte de la 871.000 de dolari. Totodată, primii 10% dintre bogaţii lumii deţin 85% din averea globală.

    Chiar dacă mulţi ar vrea ca acest decalaj să fie redus şi să fie creată o societate bazată pe egalitate, potrivit lui Adrian Bejan, acest lucru este imposibil, din punctul de vedere al fizicii. După cum reiese dintr-un eseu al său, inegalitatea socială este inevitabilă, prin prisma legii constructale. Aceasta fiindcă mişcarea tuturor lucrurilor – atât sociale, cât şi politice şi economice – e determinată de sisteme ramificate, precum cele ale ramurilor de copaci sau ale sistemului vascular.

    Inegalitatea în funcţie de avere este una care a divizat din cele mai îndelungate timpuri specia umană. Existenţa acestei inegalităţi, explică profesorul, datează de la începuturile civilizaţiei moderne, cu origini în Egiptul Antic, Europa Renascentistă, secolul al XVIII-lea din Franţa, blocul estic sovietic şi chiar din perioada Statelor Unite moderne. „Nu există un subiect mai fierbinte în contextul politic actual, după cum ne reamintesc mişcările populiste de astăzi. Celebrăm progresul economic continuu, dar liderii de peste tot sunt preocupaţi că doar o mică parte din populaţie poate să se bucure de acesta.” Aşadar, observă Adrian Bejan, ne preocupă modul în care putem să oferim celor care nu au o oportunitate egală pentru a se alătura celor care au.

    „Totuşi, puţini realizează că evoluţia înspre inegalitate este un fenomen natural, la fel ca gravitaţia sau fluxul unidirecţional dinspre căldură înspre frig (a doua lege a termodinamicii), iar acest lucru creează o discuţie despre cum să lupţi împotriva inegalităţii sau dacă aceasta poate fi combătută.”

    Totodată, constată Adrian Bejan în eseul său, această inegalitate oferă o oportunitate. „Dacă ne gândim la inegalitate ca la un fenomen fizic, acesta poate să documenteze discuţia despre cum să ne deplasăm înspre evoluţia unei societăţi care să îi conecteze pe cei cu buzunare mici spre arhitecturile de flux mare care domină totul de la copaci la corpul omului, la livrare, înspre folosirea unor unelte precum libertatea, accesul la educaţie, regula legii, instituţii religioase şi asociaţii între colegi şi vecini.”

    Profesorul Adrian Bejan explică toate aceste lucruri astfel: legile fizicii guvernează modul în care lucrurile se mişcă şi nimic nu se mişcă dacă nu este împins. „Impulsurile vin din putere, puterea vine de la combustibil pentru maşini şi din mâncare pentru animale.”

    Odată ce un sistem natural se mişcă, trebuie să se mişte în continuare şi continuă să evolueze înspre o eficienţă energetică mai mare, înspre un set de obiective.

    Pe măsură ce sistemele evoluează şi devin mai eficiente, devin şi mai complexe. De ce? Fiindcă alăturarea şi mişcarea (fluxul) împreună necesită mai puţină putere decât mişcarea lor individuală. Aceleaşi legi ale fizicii explică motivele pentru care sistemele fluviale evoluează într-o serie de afluenţi care îşi varsă apele într-un râu principal. Organizarea se întâmplă, e naturală.

    Cu cât este mai mare curentul, cu atât animalul şi vehiculul sunt mai eficiente decât unul mai mic, chiar şi unul mai complex. Prin urmare, mişcarea de pe parcursul vieţii unei economii, de pildă, va deveni mai complexă pe parcursul timpului. Cantitatea de combustibil consumată de populaţie este direct proporţională cu averea anuală, respectiv cu PIB-ul.

    „Aşadar, fizica şi economia sunt două faţete ale aceleiaşi monede. Acelaşi flux ierarhic al sistemelor este responsabil pentru amândouă”, explică el. Astfel, îşi continuă profesorul explicaţia în eseul său, ierarhia – mai multe râuri mici tributare aceluiaşi râu  ale căror ape ajung în mări şi, în cele din urmă, în oceane – există fiindcă acesta este modul în care sistemul va prospera.

    Totuşi, pe măsură ce un sistem devine mai complex, apa nu va circula niciodată prin canale de aceeaşi mărime. La fel ca o albie sănătoasă de râu sau un copac bine nutrit, un sistem eficient de transport într-o societate populată va include câteva drumuri de pământ care conduc spre altele mai mari şi abia apoi înspre o autostradă. „Ierahia se întâmplă”, concluzionează profesorul.

    Câteodată însă, legile naturii determină sistemele să supravieţuiască în moduri pe care noi nu le dorim. O economie complexă în creştere, precum cea globală, în care trăim acum, produce inevitabil inegalităţi care cresc, pe măsură ce populaţia cere mai multă egalitate. Prin intermediul guvernelor reprezentative, putem să lansăm legi care să încline sistemul înspre egalitate. Educaţia, sistemul de sănătate şi filantropia ajută. Pe măsură însă ce timpul trece, inegalitatea va reapărea, la fel şi furia, constată profesorul.

    „Inegalitatea – după cum pare uneori – este imposibil să fie ştearsă, iar cele mai dramatice încercări de a o şterge, precum experimentele comuniste şi socialiste de atunci şi chiar şi de astăzi, conduc la cele mai tragice rezultate. Iar în câteva zile, ierarhia reapare.” Profesorul subliniază că acest lucru nu ar trebui să ne împiedice să acordăm fiecărui membru al societăţii oportunitatea să joace un rol într-un sistem economic care va deveni mai complex şi mai eficient de-a lungul timpului, doar că atunci când facem acest lucru ar trebui să ne amintim că legile fizicii guvernează mişcarea tuturor sistemelor.

    Ierarhii direct proporţionale cu complexitatea organizaţiei

    Legea constructală se aplică însă şi altor sisteme sociale şi economice. Un exemplu este organizarea socială, fenomenul organizării fiind unul care a stârnit curiozităţi ale oamenilor de secole întregi, fiind un fenomen complex cu o serie de manifestări diverse: de la oraşe, guverne, economie, business, alianţe, transport, comunicaţii şi aşa mai departe. Descrieri ale acestor manifestări sunt extinse şi utile, fiind responsabile pentru numeroase volume de literatură şi ale departamentelor academice care sunt devotate studiului organizării sociale.

    „Cu ajutorul legii constructale am arătat de ce ajung indivizii să trăiască (să se mute) împreună, să se organizeze. Organizarea este o reflecţie a realităţii fizice (bio şi nonbio) care necesită mai puţină putere (energie utilă, combustibil, mâncare) pentru a mişca o unitate dintr-o cantitate înspre o cantitate mai mare”, explică Adrian Bejan.

    El a ilustrat predictibilitatea organizării şi evoluţiei acesteia prin intermediul a două modele de mişcare într-o singură zonă, unele inanimate (albii ale râurilor, generate de numeroase reguli constructale) şi altele animate (distribuţia apelor încălzite pentru folosirea lor în aşezările umane).

    Concluzia la care a ajuns este că mişcarea devine mai ierarhică pe măsura creşterii mărimii şi complexităţii arhitecturii respective. Distribuţia poate fi făcută în mod uniform (cu mai multă egalitate) prin impunerea unor canale identice distribuite uniform într-o zonă. Fluxul arhitectural devine astfel o reţea ca o plasă, în loc de o arhitectură ramificată asemeni unui copac; totodată, chiar şi în modele de design cu o egalitate impusă ierarhia persistă. Această reţea teoretică dezvăluie de asemenea înţelesul inovaţiei din punctul de vedere al fizicii: „Este schimbarea unui tip de design local care facilitează curgerea pe parcursul unui teritoriu întreg locuit de cei care se mută în mod organizat”.

    S-ul şi noile tehnologii

    De la trenduri economice, creşterea populaţiei, răspândirea cancerului sau adoptarea de noi tehnologii, anumite configuraţii par în mod inevitabil să se răspândească.

    O nouă tehnologie, de pildă, începe cu o rată de acceptare mică, aceasta fiind urmată de o creştere explozivă, urmată de o încetinire, numai pentru a se opri înainte de a „lovi zidul”, explică profesorul Adrian Bejan. Ilustrată grafic, această curbă de creştere în timp ia forma unui „S”. Fenomenul este atât de răspândit încât a generat numeroase cercetări ce par a nu avea nimic în comun – răspândirea populaţiilor biologice, a reacţiilor chimice, a contaminanţilor, a limbilor, a informaţiilor şi activităţii economice. „Am demonstrat că acest tipar poate fi prezis în întregime ca un sistem de curgere natural.”

    Curba S – cunoscută şi drept funcţie sigmoidă – reprezintă designul natural al sistemelor de flux. În exemplul noilor tehnologii, după un ritm de acceptare încet la început, creşterea poate fi imaginată mişcându-se rapid înspre canale stabilite din piaţă.

    „Aceasta este ascensiunea abruptă a S-ului.” Pe măsură ce tehnologia se maturizează, şi ritmul de penetrare a acesteia încetineşte, orice creştere sau flux se mişcă în afara canalelor iniţiale de penetrare într-un mod mai scurt şi mai încet.

    „Mi-ar plăcea să folosesc metafora degetelor care se întind pentru a reprezenta creşterea iniţială invazivă cu plasarea unei mănuşi peste acele degete, ca reprezentare a etapelor laterale de consolidare mai lentă. E ca şi cum ar exista două vieţi – prima este lungă şi rapidă, în timp ce a doua este de distanţă scurtă şi înceată. Designul începe cu o invazie rapidă, urmată de o consolidare înceată. Apoi trendul se loveşte de un zid invizibil, dar previzibil”, explică Bejan.
    Această teorie arată că nu există o coincidenţă – ambele sunt manifestări ale tendinţei constructale naturale care caracterizează sistemele de flux pentru a genera tipuri de design aflate într-o evoluţie care le permite să curgă (să evolueze), să se răspândească şi să colecteze mai uşor.

    De ce unele zile trec mai greu decât altele?

    „De ce pare că timpul trece mai repede pe măsură ce îmbătrânim? Care sunt legile fizicii care stau la baza impresiei că unele zile trec mai greu decât altele? De ce avem tendinţa să ne concentrăm pe neobişnuit (pe surpriză) şi nu pe timpul prezent şi monoton?”, sunt alte câteva întrebări cărora legea constructală le oferă un răspuns.  Adrian Bejan spune că a descoperit elementele din fizică ce răspund la aceste întrebări, în urma unor observaţii simple: „Timpul măsurabil «pe ceas» nu reprezintă acelaşi lucru cu timpul perceput de mintea omului”.

    Astfel, spune Bejan, „timpul minţii” este alcătuit dintr-o secvenţă de imagini, reflecţii din natură, care hrănesc stimulii organelor senzitive. Rata la care sunt percepute schimbările imaginilor mentale descreşte odată cu vârsta, din cauza unor proprietăţi fizice care se schimbă odată cu vârsta: frecvenţa mişcărilor ochilor, dimensiunea corpului în acord cu acea curbă S, degradarea anumitor părţi ale corpului etc. O nealiniere între imaginile timpului mental şi timpul propriu-zis stă la baza explicaţiilor acestui fenomen din literatură care e trup şi suflet cu legea constructală şi cu fizica.

    Ce face în continuare cu timpul său omul care îl percepe atât de raţional? Planurile nu fac parte din viaţa sa: „Obiectivul meu este să continui”.


    Mai multe teorii, o singură lege

    Legea constructală este legea fizicii responsabilă de fenomenul evoluţiei (configuraţie, formă, design) în natură a sistemelor de curgere animate sau neanimate. Această lege, aparţinând profesorului Adrian Bejan, a fost formulată în anul 1996.

    Există mai multe teorii constructale – una pentru fiecare fenomen natural la care cineva se poate gândi. Spre exemplu, teoria constructală a locomoţiei animalelor, a arhitecturii albiilor râurilor, teoria constructală a creşterii fulgilor de zăpadă, a respiraţiei etc.

    „O lege, mai multe teorii, la care se adaugă faptul că manifestaţiile legii în natură (peste tot) acoperă tot spectrul, bio şi nonbio. Legea fizicii uneşte cele două teritorii ale observaţiilor umane – la fel ca legea mecanicii (dinamică, legea lui Newton)”, explică profesorul Adrian Bejan.

    Astfel, „legea constructală este legea fizicii responsabilă de fenomenul evoluţiei (configuraţie, formă, design) în natură, modul în care sisteme de curgere animate şi inanimate lucrează împreună“.

    Legea constructală a fost formulată în 1996, după cum urmează: „Pentru ca un sistem de o dimensiune finită să persiste în timp (să existe), trebuie să evolueze liber într-un astfel de mod în care să faciliteze accesul curenţilor care circulă în cadrul acestuia”.

    Legea constructală descrie astfel concepte ale vieţii, evoluţiei, designului şi performanţei în fizică, care este „cea mai amplă arenă ştiinţifică”, potrivit profesorului Adrian Bejan.

    * Mai multe detalii despre Legea Constructală oferă profesorul Adrian Bejan în cartea „Fizica vieţii”, 2016

     

  • Moneda digitală Libra a Facebook va fi lansată anul viitor, dar într-un format limitat

    Mult aşteptata, sau mult temuta moneda digitală a Facebook, Libra, este pregătită de lansare nu mai târziu de luna ianuarie, însă într-un format mai limitat, scrie Financial Times, care citează surse implicate în această iniţiativă. Facebook ia astfel faţa mai multor guverne şi instituţii pan-na­ţionale care iau în considerare crearea de monede digitale. Dintre toate, China experimentează cu un astfel de instru­ment de plată, dar la un nivel restrâns. Spre deosebire de planul din aprilie, Facebook are acum în vedere lansarea unei singure monede, ancorate de dolar.

    Libra Association anunţase în aprilie că intenţionează să lanseze versiuni digitale ale mai multor monede, după ce autorităţile de reglementare îşi exprimaseră temerile privitoare la planul iniţial al asociaţiei de a crea o singură monedă digitală bazată pe un coş de monede.

    Acum, asociaţia va lansa o singură monedă bazată pe dolar, potrivit uneia dintre sursele citate. Celelalte monede vor fi lansate mai târziu, a adăugat aceasta.

    Data exactă de lansare a Libra va depinde de momentul în care proiectul va primi aprobarea de a opera ca serviciu de plăţi de la autoritatea de supraveghere financiară din Elveţia, însă acest moment ar putea fi chiar în luna ianuarie, susţin sursele. Finma nu a dorit să comenteze cu privire la cererea Libra, iniţiată în mai.

    Restrângerea proiectului Libra vine după ce acesta a fost întâmpinat cu scepticism de autorităţile din întreaga lume, care au avertizat că moneda ar putea ameninţa stabilitatea monetară şi facilita spălarea de bani.

    Deşi noua viziune ar putea tempera temerile autorităţilor, criticii se plâng că o mişcare către o monedă digitală bazată pe o singură monedă ar putea veni cu costuri adiţionale pentru cei care vor căuta să schimbe monede, fiind subminată astfel ambiţia de a permite o incluziune financiară sporită.

    Iniţial lansată de executivi Facebook, Libra a suferit o naştere dificilă când mai mulţi dintre membrii săi fondatori s-au retras la sfârşitul anului 2019 şi începutul acestui an, distanţându-se de proiectul controversat.

    De când Facebook şi-a anunţat anul trecut intenţia de a introduce o criptomonedă numită Libra, subiectul monedelor digitale lansate de bănci centrale (CBDC) a devenit din ce în ce mai intens discutat în rândul marilor instituţii.

    La începutul acestui an, băncile centrale din Marea Britanie, Japonia, zona euro, Suedia şi Elveţia s-au aliat cu Banca Reglementelor Internaţionale pentru a evalua potenţiale cazuri de utilizare a unor astfel de monede.

    China se grăbeşte la rândul său să-şi emită propria monedă digitală. Între timp, fostul preşedinte al Commodity Futures Trading Commission din SUA, J. Christopher Giancarlo, şi-a anunţat recent intenţia de a promova o versiune digitală a dolarului.

    În Davos, Forumul Economic Mondial şi-a lansat primul ghid privind monedele digitale pentru bănci centrale. Şi banca centrală a Australiei a dezvăluit recent că studiază utilizarea unei monede digitale de bancă centrală într-un sistem de plăţi wholesale bazat pe reţeaua Ethereum.

    Şefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, declara recent că are o „presimţire“ că banca va lansa în câţiva ani o monedă digitală. Un raport al băncii indică faptul că e mai bine să fii primul când vine vorba de lansarea de monede virtuale.

     

     

  • Un jucător din retailul alimentar lansează, în preajma Zilei Naţionale, o iniţiativă de susţinere şi promovare a mărcilor autohtone cu tradiţie. Ce branduri vor fi incluse

    Cu ocazia Zilei Naţionale a României şi din dorinţa de a aduce în atenţia românilor unele dintre cele mai apreciate mărci autohtone de bunuri de larg consum, Auchan lansează Clubul Mărci Emblematice Româneşti. Prin acest proiect, compania îşi propune să dezvolte, pe termen lung, acţiuni menite să evidenţieze mărcile înfiinţate pe plan local şi care se bucură de o îndelungată tradiţie, în unele cazuri chiar şi de peste un secol.

    „Ne propunem să celebrăm cele mai longevive mărci româneşti care se regăsesc în casele şi inimile românilor de zeci şi chiar sute de ani. Gândit pe termen lung, acest proiect are misiunea de a aduce în atenţia consumatorilor produse şi mărci tradiţionale româneşti, sprijinind, astfel, şi producătorii locali mai tineri în a-şi construi un istoric cât mai îndelungat şi de a intra în clubul mărcilor cu tradiţie de peste 100 de ani. Pe această cale, lansăm o invitaţie către partenerii noştri de a se alătura acestei iniţiative de recunoaştere şi susţinere a brandurilor locale, un proiect pe care îl considerăm nu doar util, ci şi necesar pentru piaţa de retail.” a declarat Tiberiu Dăneţiu, director marketing Auchan Retail România într-un comunicat.

    Peste 15 mărci româneşti active pe piaţa locală au un istoric de peste 100 de ani

    Din sute de mărci de bunuri de larg consum înfiinţate în România înainte de 1989, circa 50 mai sunt şi astăzi prezente la raft. Din totalul celor active, cele mai multe sunt prezente în gamele de bere, acestea fiind urmate de produse din categoriile de bunuri alimentare şi vinuri. De asemenea, peste 15 mărci româneşti au reuşit să treacă testul timpului, înregistrând un istoric de peste 100 de ani. Din totalul mărcilor active în prezent, aproape  jumătate sunt prezente şi pe plan internaţional.

    Clubul Mărci Emblematice Româneşti înfiinţat de Auchan include, pentru început, peste 30 dintre cele mai renumite mărci locale, din diverse categorii de consum: Băneasa, Dacia Plant, Făgăraş, Kandia, Măgura, Plafar, Poiana, Rom, SanoVita, Scandia, Unisol (Băcănie), Bergenbier, Borsec, Bucegi, Bucovina, Ciucaş, Cotnari, Timişoreana, Ursus, Zarea (Băuturi), Albalact, Napolact (Brânzeturi şi Lactate), Caroli, Cris-Tim, Matache Măcelaru (Mezeluri), Dero, Doina, Farmec, Gerovital, Loncolor, Nufăr, Triumf (Detergenţi şi produse de îngrijire personală). În etapele viitoare, clubul va fi dezvoltat constant, vizând atragerea a cât mai multor mărci autohtone, atât mai vechi cât şi mai noi, care să beneficieze de acţiuni comerciale şi prezentare specială în cadrul reţelei Auchan, în beneficiul tuturor românilor.

  • Platforma care voia să ucidă Netflix s-a trezit zdrobită peste noapte. A anunţat că îşi va închide porţile la doar şase luni de la lansare

    Quibi, serviciul de streaming cu creaţii de 5-10 minute, a anunţat că îşi va închide porţile la doar şase luni de la lansare, notează CNBC.

    Compania, care a fost fondată de producătorul de film Jeffrey Katzenberg şi fostul CEO HP Meg Whitman, a strâns finanţări de 1,75 miliarde de dolari înainte de debutul din luna aprilie. Aplicaţia oferea ştiri în format scurt şi videoclipuri de maxim 10 minute, iar printre investitori se găseau nume precum Disney, NBCUniversal, grupul chinez Alibaba, Hollywood Studios şi grupul WarnerMedia, deţinut de AT&T.

    „Deşi avem suficient capital pentru a putea continua operaţiunile o perioadă bună de timp, am decis să ne închidem afacerea şi să le returnăm banii acţionarilor. Însă credem în continuare că există o piaţă atractivă pentru un conţinut premium de în format scurt”, a declarat Whitman.

    Potrivit unor surse familiare cu situaţia companiei, estimările pentru primul an ajungeau la 7 milioane de abonaţi, însă Quibi nu a reuşit decât să ajungă la pragul de 500.000 în urmă cu câteva săptămâni.

    Serviciul, care părea într-un timp să devină următorul rival al Netflix, intenţiona să se diferenţieze de ceilalţi competitori prin episoade urcate zilnic pe platformă, spre deosebire de lansările săptămânale şi de maratoanele încurajate de marile companii de streaming.

     

  • Unul dintre principalii jucători din piaţa locală de ride-sharing lansează un nou serviciu la Timişoara

    Uber a hotărât extinderea serviciului Uber Green, cu vehicule 100% electrice, cu zero emisii, în Timişoara.

    Timişoara este al doilea oraş din România în care serviciul Uber Green este disponibil, după lansarea acestuia în Bucureşti, acum 2 ani. De la lansare şi până în prezent, peste 225.000 de pasageri din capitală au optat pentru această variantă de transport. Din luna iulie, în Bucureşti, Uber a integrat în aplicaţie şi serviciul de trotinete electrice Lime, pentru călătorii cu zero emisii.

     

    În prezent, în Timişoara, pe aplicaţia Uber există 63 maşini electrice, cu un timp mediu de aşteptare de 5 minute.

    În Europa, Uber oferă opţiuni de transport electric în peste 40 de oraşe, inclusiv în Paris, Londra, Amsterdam, Lisabona, Porto şi Viena, şi plănuieşte să lanseze serviciul Green în aproximativ 60 de oraşe noi până la sfârşitul anului viitor.

    Până la finalul anului 2025, compania şi-a propus ca 50% din kilometri parcurşi în cele 7 capitale europene să fie realizate în vehicule cu zero emisii, în urma încheierii unor parteneriate cu diverşi jucători din industrie şi a unor fonduri de 800 milioane de dolari, pe care şoferii le pot folosi pentru a-şi achiziţiona maşini electrice.
     

  • Apple a pierdut 81 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă înainte de lansarea primelor iPhone-uri cu 5G

    Acţiunile Apple au scăzut cu 4% înainte de lansarea ultimelor iPhone-uri, conform Business Insider.

    Gigantul din Silicon Valley şi-a dezvăluit ieri ultima gamă de smartphone-uri cu conectivitate 5G. Acţiunile au început să scadă înainte de eveniment, continuând să se reducă şi după lansarea oficială a noilor iPhone-uri. Astfel, preţul unei acţiuni a ajuns la 119,65 dolari, iar Apple a pierdut 81 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă. Pierderile ajungeau la 2,7% la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare.

    Chiar dacă evenimentul a adus o serie mult aşteptată de completări pentru ultima generaţie de iPhone-uri, unele elemente ale lansării au stârnit controverse în rândurile consumatorilor. De exemplu, Apple a eliminat pentru prima dată din cutie căştile şi încărcătorul, compania declarând că excluderea reprezintă un pas major către atingerea neutralităţii emisiilor de dioxid de carbon.

    Precomenzile pentru iPhone 12 şi 12 Pro încep pe 16 octombrie, iar telefoanele vor fi disponibile de pe 23 octombrie. iPhone 12 Mini şi 12 Pro Max vor fi disponibile din 13 noiembrie, iar preţurile pentru cele patru modele sunt cuprinse între 649 şi 1.399 de dolari.

    În prezent, există la nivel mondial aproximativ 950 de milioane de iPhone-uri. Valoarea de piaţă a Apple este de 2,1 trilioane de dolari, în timp ce preţul unei acţiuni ajunge la 121,1 dolari.

     

  • Mişcare supriză de la Ikea: Retailerul suedez lansează un program “Rabla” pentru obiectele de mobilier

    Ikea a anunţat lansarea unui program prin cade doreşte să cumpere de la clienţi mobilierul pe care aceştia nu-l mai doresc sau de care s-au plictisit, mobilier pe care îl va revinde în magazinele sale sub formă de produse second-hand, informează Reuters.

    Compania suedeză anunţă că programul  ‘Buy Back’  va fi lansat pe 27 noiembrie în Marea Britanie şi Irlanda şi face parte din obiectivul său de a ajunge o companie “o companie complet circulară şi cu un impact pozitiv asupra mediului până în 2030”.

    În cadrul schemei, clienţii vor primi vouchere pe care să le cheltuiască la magazinele IKEA, a căror valoare depinde de starea articolelor pe care le vând înapoi către gigantul suedez.

    Clienţii cu articole „aproape noi”, fără zgârieturi, vor primi 50% din preţul iniţial de vânzare a articolului.

    Pentru articolele în stare „foarte bună”, cu zgârieturi minore, clienţii vor primi 40% din preţul iniţial de vânzare a articolului.

    În timp ce pentru articolele care au grad de uzură ridiccat şi care au mai multe zgârieturi, clienţii vor primi 30% din preţul iniţial de vânzare a articolului.

    IKEA a anunţat şi că orice obiecte de mobilier care nu poate fi revândut va fi reciclat.

    Săptămâna trecută, grupul suedez a declarat că vânzările revin pe creştere în acest an, după ce criza coronavirusului a stimulat interesul cumpărătorilor de a cheltui mai mult pentru amenajarea locuinţelor, o tendinţă care crede că va continua şi în viitor.