BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Klaus Iohannis a promulgat bugetul de stat pe 2021

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021: „Investiţiile, reformele şi creşterea economică sunt pilonii pe care este construit bugetul pentru 2021”.

    „Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni, 8 martie 2021, Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021. Investiţiile, reformele şi creşterea economică sunt pilonii pe care este construit bugetul pentru 2021, astfel încât să fie respectate totodată principiile responsabilităţii fiscal-bugetare şi al sustenabilităţii finanţelor publice. Ţinta de deficit bugetar, de 7,16% din PIB, indică un efort considerabil de consolidare bugetară, care nu împovărează cetăţeanul prin noi taxe şi impozite. Astfel se creează premisele unei creşteri economico-sociale echilibrate şi sustenabile”, transmite Administraţia Prezidenţială.

    Potrivit sursei citate, bugetul pe anul 2021, axat preponderent pe investiţii şi pe accesarea fondurilor europene, „va permite dezvoltarea României în sectoare esenţiale, prea adesea ignorate în trecut”.

    „Sunt alocate sume semnificative pentru investiţii în infrastructura de transport, spitale şi şcoli, dar şi pentru continuarea eforturilor de gestionare a campaniei de vaccinare, precum şi a riscurilor asociate crizei sanitare şi economice provocate de pandemia de COVID-19. Investiţiile majore asigură susţinerea mediului de afaceri, noi oportunităţi de dezvoltare şi crearea de locuri de muncă mai bine plătite. Creşterea ponderii în PIB a veniturilor din fonduri europene echivalează cu un angajament ferm al Guvernului de a beneficia pe deplin de investiţiile din fondurile europene şi de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Totodată, obiectivul de eficientizare a cheltuirii banului public nu se poate realiza, pe termen mediu, fără o amplă reformă a cadrului fiscal-bugetar şi a sistemului de administrare fiscală. Doar prin reforme autentice, care să genereze transparenţă şi eficienţă în sistemul administrativ, veniturile la bugetul de stat vor înregistra creşteri sustenabile, de care România are nevoie în anii următori”, se arată în finalul comunicatului de presă remis MEDIAFAX.

    Bugetul de stat pe anul 2021 a fost votat, marţea trecută, în Parlament în forma aprobată de Guvern. Social-democraţii au acuzat coaliţia de guvernare că a instaurat „dictatura bugetară” şi a impus controlul absolut asupra bugetului, contrar prevederilor constituţionale şi cutumelor democratice.

    În favoarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2021 au votat 234 de deputaţi şi senatori, iar 170 de parlamentari au votat împotrivă.

  • Preşedintele Iohannis care a numit-o pe Elena Giorgiana Hosu în fruntea DIICOT este responsabil direct de „trântirea” dosarului 10 august, afirmă deputatul USR Emanuel Ungureanu

    Preşedintele Iohannis care a numit-o pe Elena Giorgiana Hosu în fruntea DIICOT este responsabil direct de „trântirea” dosarului 10 august, afirmă deputatul USR Emanuel Ungureanu: „Pervers, în stil pesedist, domnul Iohannis îl roagă pe actualul ministru al Justiţiei să lămurească povestea”.

    ”Ruşinos! Schamlos (în limba germană). Preşedintele Iohannis care a numit-o pe Elena Giorgiana Hosu în fruntea DIICOT este responsabil direct din punct de vedere moral şi politic de <trântirea> dosarului 10 august. Pervers, în stil pesedist, domnul Iohannis îl roagă pe actualul ministru al Justiţiei să lămurească povestea clasării dosarului 10 august”, scrie pe Facebook Emanuel Ungureanu.

    El adaugă că preşedintele Klaus Iohannis „mai bine mergea la ski zilele acestea”.

    Preşedintele Klaus Iohannis îi cere ministrului Justiţiei să explice public de urgenţă cum s-a ajuns în situaţia ca dosarul vizând evenimentele din 10 august 2018 să fie clasat.

    „Solicit ministrului Justiţiei să explice public de urgenţă cum s-a ajuns în situaţia ca dosarul vizând evenimentele din 10 august 2018 să fie clasat. Românii au tot dreptul să ştie cine sunt cei vinovaţi de actele de violenţă împotriva manifestanţilor paşnici. Lucrurile nu se pot încheia aici şi de aceea am cerut ministrului Justiţiei şi ministrului de Interne să găsească soluţiile pentru ca adevărul în legătură cu 10 august să fie aflat, iar cei responsabili să răspundă”, anunţă Klaus Iohannis.

    Tribunalul Bucureşti a respins cererea DIICOT privind dosarul „10 august”.

  • Preşedintele Iohannnis: Certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale

    Preşedintele Klaus Iohannis susţine o abordare coordonată şi unitară la nivel european, precizând că certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale, iar procesul de identificare a elementelor tehnice pe care să le conţină un certificat la nivel european va trebui să continue.

    Preşedintele Klaus Iohannis a participat, în perioada 25-26 februarie 2021, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, în format de videoconferinţă. Unul dintre principalele subiecte abordate s-a referit la coordonarea Uniunii Europene (UE) în contextul pandemiei de COVID-19 şi acţiunea în domeniul sănătăţii, cu accent pe lecţiile învăţate din criza curentă, consolidarea rezilienţei UE în domeniul sănătăţii şi al managementului crizelor, în perspectiva creării unei Uniuni a Sănătăţii, precum şi aspecte privind cooperarea internaţională în domeniu. Liderii europeni au discutat, de asemenea, aspecte legate de securitate şi apărare, cu accent pe cooperarea în domeniu la nivel UE şi complementaritatea cu demersurile de la nivel internaţional, precum şi aspecte privind Vecinătatea Sudică a Uniunii, anunţă Administraţia Prezidenţială.

    „Cu privire la coordonarea la nivelul UE în gestionarea pandemiei de COVID-19 şi consolidarea rezilienţei Uniunii în domeniul sănătăţii, şefii de stat şi de guvern au abordat atât aspecte legate de vaccinare, cât şi elemente privind măsurile la frontierele interne şi externe ale Uniunii Europene. În declaraţia adoptată în cadrul reuniunii, liderii au subliniat importanţa derulării, în bune condiţii, a campaniilor de vaccinare de la nivel naţional, precum şi a menţinerii integrităţii Pieţei Interne a Uniunii. O atenţie deosebită a fost acordată aspectelor legate de consolidarea capacităţii de identificare a noilor variante ale virusului şi adaptarea, în consecinţă, a vaccinurilor. De asemenea, şefii de stat şi de guvern au avut un schimb de opinii pornind de la situaţia actuală şi de la lecţiile învăţate din pandemie pentru consolidarea rezilienţei UE în domeniu, în baza propunerilor recente ale Comisiei Europene privind Uniunea Sănătăţii şi strategia farmaceutică”, potrivit Preşedinţiei.

    În intervenţia pe care a avut-o, Preşedintele României a făcut referire la concluziile care se desprind ca urmare a procesului de gestionare a pandemiei de COVID-19 de la debutul acesteia, în urmă cu un an şi până în prezent. În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile Comisiei Europene pentru gestionarea pandemiei, în ceea ce priveşte achiziţionarea şi distribuţia vaccinurilor, de a asigura funcţionarea Pieţei Interne a Uniunii, de a prezenta iniţiative menite să consolideze rezilienţa UE în domeniu, precum cea recentă privind Incubatorul HERA – anticipând împreună ameninţarea variantelor de COVID-19.

    „Legat de procesul de vaccinare, Preşedintele României a subliniat că, în ciuda unor întârzieri în livrarea vaccinurilor şi a unor ritmuri diferite în statele membre, evoluţiile sunt pozitive la nivel european, vaccinarea desfăşurându-se conform planificării. Pe de altă parte, Preşedintele Klaus Iohannis a semnalat faptul că, la nivelul UE, nu s-a reuşit implementarea unei abordări comune în ceea ce priveşte unele măsuri luate în pandemie, precum restricţiile impuse, care diferă semnificativ de la un stat membru la altul, în ceea ce priveşte controlul frontierelor sau asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor şi persoanelor. Referitor la certificatele de vaccinare, Preşedintele României s-a pronunţat pentru o abordare coordonată şi unitară la nivel european, susţinând că certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale, iar procesul de identificare a elementelor tehnice pe care să le conţină un certificat la nivel european va trebui să continue”, menţionează Administraţia Prezidenţială.

    Preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru operaţionalizarea cât mai rapidă a mecanismului european de donare a vaccinurilor pentru sprijinirea statelor terţe. În acest sens, Preşedintele României s-a referit la sprijinul anunţat de ţara noastră pentru Republica Moldova, respectiv donarea a 200.000 de doze de vaccin, menţionând că la nivel naţional a fost adoptată legislaţia prin care vor fi donate, într-o primă etapă, peste 20.000 de doze către statul vecin.

    „Preşedintele Klaus Iohannis a accentuat faptul că, în cazul unor eventuale viitoare crize similare, sunt foarte importante lecţiile învăţate din actuala pandemie, astfel încât trebuie valorificată foarte bine experienţa dobândită în această perioadă. Ţinând cont de faptul că pandemia este globală, în timp ce competenţele în domeniul sănătăţii sunt naţionale, Preşedintele României a susţinut necesitatea îmbunătăţirii arhitecturii europene în domeniu cu scopul de a contribui la consolidarea Uniunii Europene. În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru îmbunătăţirea structurilor şi mecanismelor existente pentru o mai bună protecţie, prevenire, pregătire şi răspuns la nivelul UE în cazul unor pericole care vizează sănătatea umană. Un alt subiect abordat în cadrul discuţiilor a fost cel legat de securitatea şi apărarea UE, într-un context particular, marcat de evoluţii semnificative la nivel european şi global, între care schimbarea Administraţiei de la Washington, finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, lansarea unor procese interne de reflecţie strategică privind Politica de securitate şi apărare comună”, mai arată comunicatul de presă.

    În Declaraţia adoptată, liderii europeni au reafirmat angajamentul UE de a coopera îndeaproape cu NATO, precum şi de a întări parteneriatele cu ONU şi parteneri regionali cheie. Un accent deosebit a fost plasat pe importanţa întăririi cooperării transatlantice în baza unei agende consistente şi ambiţioase.

    „Referitor la acest subiect, Preşedintele României a accentuat faptul că ţara noastră rămâne angajată în eforturile Uniunii în domeniul securităţii şi apărării, pentru promovarea intereselor şi valorilor UE, precum şi pentru consolidarea capacităţii sale de gestionare a ameninţărilor şi provocărilor la adresa securităţii. Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat faptul că România susţine implementarea iniţiativelor Uniunii în domeniul apărării şi securităţii, asigurându-se, în acelaşi timp, deplina complementaritate cu NATO, care rămâne fundamentul apărării colective pentru acele state care sunt membre ale Alianţei. Preşedintele României a exprimat sprijinul ferm pentru consolidarea dialogului politic şi pentru dezvoltarea parteneriatului strategic între UE şi NATO, accentuând că relaţia transatlantică este esenţială pentru securitatea Uniunii. În ceea ce priveşte procesul de reflecţie privind Busola strategică, Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat că acesta constituie o oportunitate pentru definirea şi consolidarea eforturilor Uniunii în domeniul securităţii şi apărării”, arată Preşedinţia.

    Potrivit sursei citate, preşedintele României a susţinut că, în cadrul viitoarei Conferinţe despre viitorul UE, ar trebui identificate căile prin care Uniunea poate să devină mai puternică, inclusiv pe plan global. Din acest punct de vedere, Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat nevoia ca Uniunea să deţină, pe lângă o economie puternică, şi o politică de securitate şi apărare, precum şi o politică externă puternice. În acest context, Preşedintele României a subliniat că elementul esenţial al acţiunii Uniunii trebuie să fie unitatea UE, ca sursă a forţei acesteia, atât pe plan intern, cât şi extern.

    Referitor la Vecinătatea Sudică, liderii europeni au avut un schimb de opinii cu privire la recenta comunicare a Comisiei Europene privind „O nouă agendă pentru Mediterana”, care reclamă un parteneriat reînnoit cu statele din Vecinătatea Sudică şi răspunde obiectivului strategic de a asigura o vecinătate stabilă, sigură, democratică şi prosperă a Uniunii.

  • Iohannis a promulgat legea care operaţionalizează în România Parchetul European condus de Kovesi

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea privind punerea în aplicare a Regulamentului UE pentru instituirea Parchetului European (EPPO).

    „Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi, 18 februarie a.c., decretul pentru promulgarea Legii privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO)”, anunţă Administraţia Prezidenţială.

    .Legea, care a fost votată, luni, în plenul Senatului, în calitate de cameră decizională, are ca obiect reglementarea unor măsuri legislative, care, alături de cele institute deja prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2019, sunt destinate să asigure punerea completă în aplicare a Regulamentului EPPO.

    „Pentru facilitarea aplicării directe şi obligatorii la nivel naţional a prevederilor cuprinse în Regulament, se impun măsuri de ordin legislativ şi institutional pentru asigurarea funcţionalităţii şi a operationalizării elective în România a Parchetului European. Proiectul (legea – n.r.) cuprinde şi dispoziţii de ordin
    instituţional, organizatoric sau privitoare la alocarea resurselor de personal, financiare şi materiale”, menţiona raportul comisiei juridice din Senat.

  • Studenţii, apel la Iohannis: Cîţu îşi bate joc de educaţie, cu cea mai slabă finanţare în 30 de ani

    Studenţii din cadrul Ligii Studenţilor Iaşi îi cer preşedintelui Klaus Iohannis să intervină public şi să ceară executivului majorarea bugetului educaţiei şi creşterea bugetului pentru investiţii în educaţie, precum şi menţinerea gratuităţii la transportul feroviar care reprezintă doar 0,02% din PIB.

    „Procentul de 2,5% acordat educaţiei este cel mai mic din ultimii 30 de ani şi reprezintă o lovitură dură dată sistemului naţional de educaţie care a fost grav afectat pe fondul măsurilor luate în perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă. Totodată, România continuă să fie ţara cu cea mai mică finanţare pentru educaţie din Uniunea Europeană. În contextul în care, pentru scăderea deficitului bugetar, nu au fost eliminate sporurile bugetarilor, iar coaliţia de guvernare nu a făcut niciun pas semnificativ spre reducerea pensiilor speciale sau a risipei banului public în instituţiile supradimensionate alte statului, limitarea dreptului studenţilor la călătoria gratuită cu trenul şi reducerea subvenţiilor pentru elevi este doar o palmă dată tinerilor”, spun studenţii LS.

    Studenţii spun că impactul bugetar al gratuităţii pe cale ferată pentru studenţi este foarte redus, de 0,0189% din PIB în 2018, de 0,025% în 2018, de 0,025 în 2019 (anul în care s-au dat cele mai multe subvenţii de până acum), respectiv de 0,012% din PIB în 2020.

    „Această măsură este şi trebuie considerată o investiţie în educaţie, o formă de susţinere a studenţilor şi un pas firav spre obiectivul asumat prin Pactul Naţional pentru Educaţie de a fi crescută finanţarea educaţiei la 6% din PIB”, avertizează studenţii.

    LS consideră că în actualul context în care studenţii au fost grav afectaţi de măsurile dispuse în perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă, timp în care autorităţile nu au propus nicio formă de sprijin pentru aceştia, menţinerea beneficiilor la transportul feroviar reprezintă „o măsură minimală şi de mare ajutor în vederea susţinerii şi stimulării studenţilor şi a prevenirii abandonului universitar”.

    Mai mult, Liga Studenţilor (LS IAŞI) susţine extinderea măsurii inclusiv pentru studenţii înmatriculaţi la programe de studii desfăşurate în regim de frecvenţă redusă (IFR – nu învăţământ la distanţă).

    „Astăzi studenţii, elevii, părinţii, profesorii şi cercetătorii au descoperit că proiectul propus de domnul preşedinte Klaus Iohannis – România Educată – înseamnă de fapt România cu educaţia subfinanţată! Îi solicităm domnului Preşedinte să intervină public şi să ceară Guvernului majorarea bugetului educaţiei şi menţinerea beneficiilor de care se bucură studenţii. Altfel, România Educată înseamnă că a fost doar o lozincă electorală ieftină. De asemenea, solicităm domnilor Florin Cîţu, Ludovic Orban, Dan Barna şi Kelemen Hunor, liderii coaliţiei de guvernare, să îşi asume angajamentele electorale şi să susţină corespunzător sistemul de educaţie şi pe beneficiarii acestuia: elevii şi studenţii. În caz contrar, guvernul trebuie să demisioneze!”, a declarat Maria-Alexandra Druţu, preşedinte Liga Studenţilor (LS IAŞI).

  • Studenţii, apel la Iohannis: Cîţu îşi bate joc de educaţie, cu cea mai slabă finanţare în 30 de ani

    Studenţii din cadrul Ligii Studenţilor Iaşi îi cer preşedintelui Klaus Iohannis să intervină public şi să ceară executivului majorarea bugetului educaţiei şi creşterea bugetului pentru investiţii în educaţie, precum şi menţinerea gratuităţii la transportul feroviar care reprezintă doar 0,02% din PIB.

    „Procentul de 2,5% acordat educaţiei este cel mai mic din ultimii 30 de ani şi reprezintă o lovitură dură dată sistemului naţional de educaţie care a fost grav afectat pe fondul măsurilor luate în perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă. Totodată, România continuă să fie ţara cu cea mai mică finanţare pentru educaţie din Uniunea Europeană. În contextul în care, pentru scăderea deficitului bugetar, nu au fost eliminate sporurile bugetarilor, iar coaliţia de guvernare nu a făcut niciun pas semnificativ spre reducerea pensiilor speciale sau a risipei banului public în instituţiile supradimensionate alte statului, limitarea dreptului studenţilor la călătoria gratuită cu trenul şi reducerea subvenţiilor pentru elevi este doar o palmă dată tinerilor”, spun studenţii LS.

    Studenţii spun că impactul bugetar al gratuităţii pe cale ferată pentru studenţi este foarte redus, de 0,0189% din PIB în 2018, de 0,025% în 2018, de 0,025 în 2019 (anul în care s-au dat cele mai multe subvenţii de până acum), respectiv de 0,012% din PIB în 2020.

    „Această măsură este şi trebuie considerată o investiţie în educaţie, o formă de susţinere a studenţilor şi un pas firav spre obiectivul asumat prin Pactul Naţional pentru Educaţie de a fi crescută finanţarea educaţiei la 6% din PIB”, avertizează studenţii.

    LS consideră că în actualul context în care studenţii au fost grav afectaţi de măsurile dispuse în perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă, timp în care autorităţile nu au propus nicio formă de sprijin pentru aceştia, menţinerea beneficiilor la transportul feroviar reprezintă „o măsură minimală şi de mare ajutor în vederea susţinerii şi stimulării studenţilor şi a prevenirii abandonului universitar”.

    Mai mult, Liga Studenţilor (LS IAŞI) susţine extinderea măsurii inclusiv pentru studenţii înmatriculaţi la programe de studii desfăşurate în regim de frecvenţă redusă (IFR – nu învăţământ la distanţă).

    „Astăzi studenţii, elevii, părinţii, profesorii şi cercetătorii au descoperit că proiectul propus de domnul preşedinte Klaus Iohannis – România Educată – înseamnă de fapt România cu educaţia subfinanţată! Îi solicităm domnului Preşedinte să intervină public şi să ceară Guvernului majorarea bugetului educaţiei şi menţinerea beneficiilor de care se bucură studenţii. Altfel, România Educată înseamnă că a fost doar o lozincă electorală ieftină. De asemenea, solicităm domnilor Florin Cîţu, Ludovic Orban, Dan Barna şi Kelemen Hunor, liderii coaliţiei de guvernare, să îşi asume angajamentele electorale şi să susţină corespunzător sistemul de educaţie şi pe beneficiarii acestuia: elevii şi studenţii. În caz contrar, guvernul trebuie să demisioneze!”, a declarat Maria-Alexandra Druţu, preşedinte Liga Studenţilor (LS IAŞI).

  • Iohannis după întâlnirea cu Cîmpeanu: Putem să aducem şcolile în secolul 21

    „Putem să aducem şcolile în secolul 21”, spune preşedintele Klaus Iohannis după întâlnirea cu ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Au fost identificate domeniile unde se poate face diferenţa cu banii europeni, a adăugat şeful statului.

    Iohannis a afirmat că a discutat cu ministrul despre felul în care şcoala românească poate fi finanţată substanţial din banii europeni – peste 30 de miliarde de euro – care vor fi la dispoziţia României în următorii ani, „pentru a repara ce s-a stricat prin criza economică cauzată de pandemie”.

    „Dorim să oferim tuturor copiilor din România şansa de a învăţa suficient de bine pentru a avea o meserie serioasă, o meserie a viitorului în aşa fel încât toţi copiii să se realizeze ca oameni. Evident că în acelaşi timp ne dorim pentru dascăli, pentru tot personalul din învăţământ, un mediu care îi încurajează să meargă mai departe, care îi face să aibă energie ca să dea o educaţie corespunzătoare tinerei generaţii”, a declarat preşedintele.

    Au fost identificate domeniile unde „se poate facem diferenţa cu banii europeni”. Primul este digitalizarea învăţământului românesc: „Trebuie să fie digitalizat, asta înseamnă şi calculatoare şi tablete pentru toţi elevii, dar înseamnă, în realitate, mult mai mult, înseamnă platforme digitale pentru învăţământul online – fiindcă o să mai avem învăţământ online – , înseamnă digitalizarea întregului sistem şcolar”.

    Iohannis a afirmat că „trebuie să ne pregătim pentru învăţământ online, trebuie să învăţăm din lecţiile pandemiei”.

    În plus, este nevoie de materiale pentru învăţământul online, de materiale auxiliare, de pregătirea profesorilor şi învăţătorilor pentru învăţământul online.

    Preşedintele a menţionat apoi capitolul „dotări”: „Nu s-au mai făcut dotări în şcolile româneşti pe foarte mulţi ani. Este nevoie de enorm de multe lucruri: calculatoare, tablete, mobilier şcolar, dotarea laboratoarelor, a bibliotecilor, este nevoie de dotarea tuturor şcolilor cu material didactic (…). Din păcate în ultimele decenii a fost în bună parte neglijat capitolul modernizare”.

    „Cu toţii ne amintim că în fiecare toamnă aflăm statistici care ne nemulţumesc profund, şcoli care nu sunt autorizate, şcoli care nu au toate dotările necesare, şcoli care pur şi simplu nu au ajuns în secolul 21. Deci modernizarea şcolilor din România este esenţială. Putem cu aceşti bani să rezolvăm toate aceste probleme, putem să dotăm şcolile, putem să le modernizăm, putem să rezolvăm problemele cu instalaţiile sanitare, cu protecţia împotriva incendiilor şi putem să aducem şcolile în secolul 21 din punct de vedere al dotărilor”, a afirmat Iohannis.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a ameninţat cu demisia dacă nu va primi, pentru anul 2021, un buget mai mare decât cel de anul trecut. El a declarat, joi, că dacă acest „minim” nu va fi asigurat, va fi nevoie de un alt ministru „care ştie să rezolve problemele fără resurse financiare”.

    „Am afirmat public, în mod repetat şi în mod deliberat, că, dacă înţelegând constrângerile bugetare din acest an, constrângeri bugetare care nu sunt specifice doar României totuşi am o aşteptare clară, în valoare absolută, raportat la execuţia pe 2021, bugetul Ministerului Educaţiei în special şi bugetul educaţiei în general să fie mai mare, în valoare absolută faţă de execuţia bugetară pe 2020. Este un minim. Acest minim dacă va fi asigurat va fi acelaşi ministru la educaţie. Dacă nu va fi asigurat va fi un alt ministru al Educaţiei care ştie să rezolve problemele fără resurse financiare”, a spus, la Antena 3, Sorin Cîmpeanu.

    Declaraţia a fost făcută înaintea şedinţei cu Klaus Iohannis.

  • Klaus Iohannis: Holocaustul a lăsat cel mai negru bilanţ din istorie

    „Pe 27 ianuarie 1945, puţinii supravieţuitori ai Holocaustului trăiau miracolul eliberării din iadul lagărelor de concentrare de la Auschwitz-Birkenau. Pentru alte aproximativ 6 milioane de copii, bătrâni, femei şi bărbaţi, din nefericire, acest moment nu a mai venit. Holocaustul a lăsat cel mai negru bilanţ din istorie şi a deschis o rană care nu se va vindeca niciodată. Încărcaţi de povara grea că şi România are partea sa de responsabilitate pentru vina teribilă de a-şi fi asasinat proprii cetăţeni evrei şi romi, aducem astăzi un pios omagiu tuturor celor care au pierit cunoscând infernul pe pământ, alimentat de ură, dar şi puţinilor supravieţuitori care, cu neclintită verticalitate în faţa morţii, motivaţi de speranţa în ziua eliberării, au reuşit să rămână în viaţă ca să transmită lecţiile dureroase din lagărele de concentrare”, transmite Klaus Iohannis cu prilejul Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

    El reafirmă „angajamentul de a le onora memoria şi de a nu uita”.

    „Amintirea tuturor celor cărora li s-a răpit, injust, dreptul de a exista, printre care foarte mulţi copii, bătrâni şi femei, este ţesută pentru eternitate în fibra istoriei noastre. Aducerea-aminte nu doar ne retrezeşte durerea, ci, în acelaşi timp, are rolul esenţial de a ne învăţa să ne ferim de capcanele inerente generate de ştergerea memoriei. Generaţiile viitoare trebuie să cunoască adevărul ca să înţeleagă dimensiunea atrocităţilor petrecute în acei ani. Uitarea şi dezinteresul faţă de cunoaşterea exactă a faptelor istorice aruncă tragismul acelor vremuri într-un malaxor menit să dilueze suferinţele victimelor, să atenueze vinovăţia criminalilor, să relativizeze calvarul. La fel ca atunci, ura se răspândeşte şi în prezent cu repeziciune, iar semnele nedreptăţii, ale intoleranţei radicale şi ale discriminării ajung să nu mai fie recunoscute sau să fie cunoscute prea târziu”, afirmă şeful statului.

    În opinia preşedintelui Iohannis, societăţile se confruntă cu tendinţe în creştere de radicalizare şi antagonizare.

    „Prea adesea lipsiţi de morală, unii dintre actorii vieţii noastre publice modelează maliţios elementele sensibile şi vulnerabile, învrăjbesc, cultivă şi îngrijesc seminţele urii, intoleranţei şi minciunii, ignoră Holocaustul, îi glorifică pe criminali, minimizează suferinţa victimelor. Astăzi, pericolul revenirii atitudinilor xenofobe şi antisemite este prezent mai mult decât ieri. De aceea, cu toţii trebuie să fim alarmaţi de aceste tendinţe şi să stăm, mai mult ca oricând, uniţi de aceeaşi parte a baricadei, să luptăm energic şi ferm împotriva tuturor încercărilor de a face din neîncredere şi deznădejde sentimente cotidiene, care duc la culpabilizarea şi persecutarea altora. Indiferenţa alimentează uitarea şi face ca amintirea milioanelor de victime să se şteargă încetul cu încetul. De aceea trebuie să rămânem vigilenţi şi să conştientizăm că pericolul urii reînnoite încă pândeşte perfid şi îşi croieşte, subtil, dar sigur, drum în societăţile noastre”, potrivit mesajului lui Iohannis.

    Totodată, Klaus Iohannis afirmă că Europa se confruntă în prezent cu pericole majore – extremismul, populismul, antisemitismul, „pericole care se hrănesc inclusiv cu ignoranţă şi indiferenţă”.

    „Să nu facem greşeala să credem că, dacă alegem să asistăm pasivi la dezvoltarea acestor tendinţe toxice pentru sănătatea democraţiei, acestea nu ne vor afecta şi pe noi. Să nu trăim cu iluzia că răul ne poate ocoli. Pentru a stopa aceste porniri, avem nevoie de măsuri concrete şi de un efort comun, al cetăţenilor, al autorităţilor statului, al societăţii civile. Nimeni nu poate lupta cu răul de unul singur. Drepturile şi libertăţile fundamentale, valorile democratice, statul de drept se fragilizează cu fiecare întârziere a condamnării discursului negaţionist, cu fiecare teorie a conspiraţiei permisă a se rostogoli în spaţiul public, cu fiecare abdicare în faţa avalanşei de curente extremiste”, mai afirmă şeful statului.

    Klaus Iohannis menţionează că, în ultimele decenii, România a dezvoltat o serie de politici şi instrumente vitale pentru a câştiga această luptă.

    „An de an, elitele româneşti sunt chemate să vorbească şi să respingă orice caz de intoleranţă şi distorsionare a adevărului istoric. Însă instituţiile publice au nevoie de ghidaj şi coordonare. Pentru a putea face faţă acestor provocări, încurajez Guvernul să adopte cât mai curând Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. În aceste vremuri dificile pe care le traversăm, să ne amintim de Elie Wiesel şi de idealul său moral: „Întotdeauna trebuie să luăm partea cuiva. Neutralitatea ajută pe opresor, niciodată pe victime. Tăcerea îl încurajează pe torţionar, niciodată pe cel chinuit”. Cu mintea şi sufletul la această călăuză, îndemn toţi actorii politici responsabili să acţioneze cu mai multă hotărâre în direcţia prezervării memoriei Holocaustului, ocrotirii amintirii victimelor şi, nu în ultimul rând, să promoveze cunoaşterea adevărului despre acest genocid prin educaţie, ca instrument fundamental pentru combaterea minciunii, ignoranţei şi distorsiunii”, conchide preşedintele Klaus Iohannis.

  • Iohannis, după ce s-a vaccinat: Nu doare. Recomand tuturor vaccinarea

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, după ce s-a vaccinat împotriva COVID-19, că a fost o procedură simplă, nedureroasă.

    Preşedintele s-a vaccinat în jurul orei 10.10, iar după 15 minute a ieşit la declaraţii.

    „Tocmai m-am vaccinat. Este o procedură simplă, nu doare şi vreau să subliniez că acest vaccin este sigur, este eficient şi recomand tuturor vaccinarea. Vaccinarea, împreună cu respectarea măsurilor de restricţie, ne vor scoate din pandemie”, a spus preşedintele.

    Şeful statului s-a vaccinat la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” din Bucureşti. Acţiunea a fost transmisă în direct de Administraţia Prezidenţială.

    De altfel, preşedintele a anunţat în urmă cu câteva zile că se va vaccina public vineri, pentru a marca debutul celei de-a doua etape a campaniei de vaccinare. El spune că ar fi dat un mesaj greşit dacă „s-ar fi băgat în faţă”.

    Vineri începe la nivel naţional a doua etapă a campaniei de vaccinare din România, în care este inclusă populaţia la risc, reprezentată de adulţii cu vârsta peste 65 de ani şi de persoanele aflate în evidenţă cu boli cronice. De asemena, în această etapă vor fi imunizaţi şi angajaţi din instituţii cheie ale statului.

  • Ce spune preşedintele Klaus Iohannis despre deschiderea şcolilor

    Elevii se întorc la şcoală, din 8 februarie, a anunţat, joi, preşedintele Klaus Iohannis, acesta precizând că majoritatea şcolilor se vor deschide. Decizia a fost luată după discuţiile cu ministrul Sănătăţii, ministrul Educaţiei, dr. Raed Arafat şi dr. Adriana Pistol.

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, la finalul discuţiilor avute cu ministrul Sănătăţii şi ministrul Educaţiei, că s-a ajuns la o decizie în unanimitate.

    „Începând semestrul 2, adică după vacanţa de o săptămână care urmează la începutul lui februarie, deci din 8 februarie, când începe semestrul 2, majoritatea şcolilor se vor redeschide, asta, evident, în condiţiile în care pandemia evoluează aproximativ la fel cum a avut evoluţia în ultimele săptămâni”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.

    Decizia de azi înseamnă că majoritatea şcolilor se deschid şi elevii se întorc la şcoală.