BusinessMagazin

Tag: intrare

  • Cum se recrutează managerii?

    „Kapital HR a început când am crescut, când m-am maturizat, adică după mai bine de 15 ani de consultanţă. Experienţa în consultanţă te obligă să simţi business, să fii business”, spune Alina Conu, fondatoarea afacerii. Pe lângă serviciile de recrutare şi executive search, compania se axează şi pe servicii de performance management, assessment center, employer branding outplacement şi career coaching. Lansată în septembrie anul trecut, afacerea ei colaborează în prezent cu peste 50 de companii, atât multinaţionale, cât şi companii locale. „Încerc să cuprind industriile pentru care am oferit consultanţă: FMCG, automotive, construcţii, banking, profesii liberale.” Anul acesta compania a intermediat în jur de 200 de angajări.

    De profesie psiholog şi psihoterapeut, însă nepracticantă, Alina Conu şi-a format şi dezvoltat cariera în zona de business, mai exact în cea de consultanţă de afaceri şi resurse umane. „Echipele din care am făcut parte au fost companii de consultanţă de top, atât locale cât şi de renume internaţional”, subliniază antreprenoarea. Înainte de a porni în business pe cont propriu, cea mai mare parte a activităţii sale profesionale s-a axat pe zona de executive search, unde a lucrat cu peste 300 de companii şi a angajat peste 2.000 de persoane în poziţii de middle şi top management şi în roluri de experţi şi specialişti. Decizia de a intra în lumea antreprenoriatului a fost impulsionată şi de partenerul său de business. „Nu am început singură, resursa mea «suport» a fost şi este partenerul meu, de profesie avocat. Deşi silent partner în zona operaţională a businessului, el are un rol foarte important în zona de business development şi new market. El a fost primul care a crezut în mine, înainte ca eu să cred în Kapital HR. De altfel el mi-a insuflat încrederea de a face acest pas şi convingerea că voi şi reuşi”, subliniază ea.

    Antreprenoarea îşi aminteşte cu lux de amănunte modul în care a început dezvoltarea Kapital HR, în urmă cu aproximativ doi ani: „Îmi amintesc foarte clar prima zi în primul birou, împreună cu prima colegă, în faţa unui drum care părea foarte lung. Nu uit senzaţia de restart, de curat, de la zero, cu care am început. Apoi totul a decurs firesc”, povesteşte Alina Conu. De atunci, a schimbat deja un sediu, iar echipa a crescut până la şase membri: „Suntem o echipă complementară, avem un deschizător de drumuri, avem un analitic, un comunicator, un geek şi cel mai mare răbdător, care sapă după cele mai grele profiluri”.
    Ea spune că nu a avut o strategie de business sau de marketing foarte clar stabilită înainte de a porni la drum, însă lucrurile au evoluat natural: „Au existat însă mulţi ani de experienţă şi foarte multă pasiune, dorinţă de a crea”. În ceea ce priveşte serviciile oferite de companie, pe lângă serviciile de recrutare şi executive search, compania se axează şi pe servicii de management al performanţei, evaluarea angajaţilor, assessment center, employer branding outplacement şi career coaching. Potrivit Alinei Conu, preţul serviciului de career coaching variază între 300 şi 1.000 de euro, în funcţie de nivelul candidatului şi numărul de întâlniri de care este nevoie pentru fiecare persoană.

    „Interes există, însă cum nu putem oferi acest serviciu gratuit, o categorie destul de mare rămâne doar cu dorinţa. Este o investiţie din bani personali şi sigur că necesită multă determinare şi motivaţie”, punctează ea. A observat, de asemenea, că întâlnirile cu cei care apelează la acest serviciu sunt diferite de la un candidat la altul, dar toate au la bază un concept în care crede foarte mult: vocaţia şi misiunea fiecăruia. „Cred foarte mult în descoperirea vocaţiei şi a misiunii. Nu cred în ideea de serviciu şi loc de muncă. De altfel, din această abordare apare şi diferenţa dintre angajaţii şi oamenii de business de succes şi cei care au un simplu job care le asigură existenţa. Şi când spun de succes, mă refer la tot, inclusiv la cel material. Nu cred că un om care nu îşi exercită misiunea poate face bani cu adevărat. Doar supravieţuieşte”, spune antreprenoarea.

    Fondatoarea Kapital HR spune că anul acesta a avut proiecte de volum pentru un client din domeniul proiectare şi arhitectură, de care „suntem foarte mândri” şi proiecte axate pe recrutarea în poziţii de middle şi top management. „A fost anul managerilor financiari şi al managerilor de resurse umane. Am recrutat avocaţi pentru trei case mari de avocatură. Spre finalul anului am abordat nişat şi recrutarea de IT, motiv pentru care am integrat în echipă un consultant specializat în recrutarea de IT”, precizează antreprenoarea. Potrivit ei, preţurile practicate de companie sunt în acord cu cele din piaţă, se calculează raportat la salariul pe care compania angajatoare îl oferă viitorului angajat şi diferă în funcţie de nivelul poziţiei, de dificultate, cât şi în funcţie de urgenţa recrutării.

    Alina Conu mai spune că, până în prezent, nu a remarcat dezavantaje în munca de antreprenor în România, ci doar provocări. „Sigur că m-am lovit şi de alte impedimente, însă răspunsul este şablon: este frustrarea antreprenorului determinată de instabilitatea pieţei muncii din România – fiscalitate incoerentă, legislaţie a muncii, lipsă de specialişti şi fluctuaţii mari de personal. Contextul socio-economic este însă unul oportun pentru businessul nostru de recrutare.”  În plus, spune ea, chiar dacă înainte, când lucra în postura de angajat, muncea foarte mult, acum este cu atât mai mult conectată în permanenţă la tot ce se întâmplă în business: „Fac planuri, mă întâlnesc cu oameni, merg mult mai mult la evenimente. Partea frumoasă este că nu resimt oboseala”.

    În ceea ce priveşte modelul de business, Alina Conu spune că abordarea companiei faţă de client, care îi diferenţiază de ceilalţi jucători din piaţă, este „one planet, one office” (o planetă, un birou – n. red.), şi asta prin prisma semnării, în luna octombrie, a unui parteneriat cu compania spaniolă Catenon Executive Search; de altfel, acest parteneriat a facilitat intrarea companiei Catenon în Europa Centrala şi de Est, începând cu România. Cei de la Catenon au sesizat că, în ultimii ani, cererea pentru manageri în România crescuse foarte mult. Mai mult, piaţa locală fusese întotdeauna o foarte bună zonă pentru recrutarea locală şi internaţională. Din aceste motive şi bazându-se pe scenarii de business optimiste, favorabile, spaniolii de la Catenon au decis să demareze activitatea alături de Kapital HR. „Au urmat întâlniri, vizite la Bucureşti, vizita noastră la Madrid, negocieri, iar la finalul lunii octombrie am bătut palma şi suntem foarte încrezători în acest parteneriat. A fost un alt fel de proces de recrutare, ne-au ales dintre trei companii locale, lucru pentru care le mulţumim.” Cu aproape 20 de ani de experienţă, Catenon îşi desfăşoară afacerile în peste 100 de ţări din cinci continente, fiind listată şi pe bursă. Platforma companiei, construită pe baza sloganului «O planetă, un sediu», reduce distanţa geografică dintre candidaţi şi acţionari cu ajutorul cunoştinţelor care acoperă mai multe industrii, precum şi al capacităţii de prezentare virtuală a candidaţilor prin unelte precum Interviul Tehnic Filmat (Technical Filmed Interview). „Catenon beneficiază de mai multe inovaţii dezvoltate în jurul lumii. Ca urmare, putem încorpora cele mai noi tehnologii în procesul de selecţie”, notează Pablo Sanchez, managing director al diviziei pentru parteneriate.

    Ce aduce în plus acest parteneriat pentru Kapital HR? „Abordarea noastră este una tech-based, pentru că partenerul nostru Catenon abordează recrutarea la nivel global (global search) bazându-se pe data technology. Astfel, aducem în industria IT din România specialişti din India şi Turcia. În egală măsură, prin aceeaşi platformă am facilitat recrutarea candidaţilor din România cu experienţă în zona financiară pentru poziţii din ţările nordice. Oferim aşadar clienţilor noştri o abordare globală a recrutării”, explică Alina Conu. În plus, adaugă antreprenoarea, „am dezvoltat serviciile de recrutare pentru profesiile liberale sau vocaţionale: arhitecţi, avocaţi, medici”.

    Ca spune şi că, prin prisma parteneriatului cu Catenon, dată fiind expunerea internaţională, Kapital HR se poate compara acum cu orice reprezentanţă a unei companii internaţionale de executive search. „Această asociere, Kapital HR împreună cu Catenon, nu este o franciză, ci un parteneriat prin care dobândim o abordare internaţională, avem acces la proiecte internaţionale şi la metodologia dezvoltată de ei în ultimii 20 de ani. Este un model de business adaptat anului 2020, practic este vorba despre globalizare”, adaugă fondatoarea businessului. Printre planurile de viitor ale companiei se numără dublarea cifrei de afaceri anul viitor, precum şi deschiderea unui birou în Viena, alături de Catenon Executive Search.

    „Am făcut acest business cu intenţia clară de a creşte, nu doar pentru a nu mai avea şefi şi a avea mai multă libertate, aşadar avem planuri de dezvoltare”, subliniază antreprenoarea. În ceea ce o priveşte, Alina Conu spune că cea mai de succes recrutare pe care a făcut-o a fost însăşi echipa Kapital. „Nu avem recruiteri în companie, a fost parte din strategia mea să aduc în echipă oameni din business, oameni pasionaţi de oameni, cărora le sunt recunoscătoare că au avut încredere în mine atunci când Kapital HR era doar o poveste, o proiecţie.”

    Legat de criza de angajaţi din piaţă, antreprenoarea susţine că „nu există job care să nu îşi găsească candidatul potrivit. Există eventual o abodare deficitară”. Ce pretenţii au însă angajaţii de astăzi comparativ cu cei din generaţiile anterioare? „Nu mai caută doar un salariu bun. În urmă cu câţiva ani oamenii făceau schimbări profesionale pe diferenţe foarte mici la salariu. Acum se uită foarte mult la cultura organizaţiei, sunt foarte importante beneficiile, de tipul flexibilitate în program, posibilitatea de a lucra de acasă. În opinia mea, cel mai mult îi interesează relaţia cu managerul direct şi atmosfera”, susţine Alina Conu. De aceea, adaugă ea, pentru consultanţii de recrutare este important să înţeleagă cultura companiei pentru care recrutează, să cunoască managerul direct şi abia apoi să identifice candidatul potrivit, aşa făcându-se diferenţa între o recrutare de succes şi simpla ocupare a unui loc vacant. „Aş putea spune că asta ne diferenţiază: vrem să le oferim clienţilor noştri candidaţi care şi-au descoperit şi îşi exercită vocaţia şi misiunea, nu candidaţi care au acumulat câţiva ani de experienţă într-un job şi atât.” De asemenea, ea subliniază că este nevoie de o acordare a nevoilor între activitatea consultanţilor şi a clienţilor: „Atât pentru consultant, cât şi pentru client este foarte important să creionăm un profil realist, într-un buget corect şi să înţelegem că nu întotdeauna cel mai bun candidat este şi cel mai potrivit. În agenţiile de recrutare nu ajung joburi uşoare, din contră, ajung cele mai dificile. Dacă înţelegem ce căutăm, avem răbdare şi ţinem cont de piaţă, vine şi rezultatul”, adaugă ea.

    O altă tendinţă din piaţa muncii, notează Alina Conu, este migrarea angajaţilor mai tineri de la o companie la alta. „Nu prea mai este la modă să stai ani de zile la acelaşi loc de muncă. În continuare găsim candidaţi care au 7-10 ani într-o companie, dar în general oamenii fac schimbări mai repede. Depinde la ce segment de vârstă ne raportăm. Dacă vorbim de seniori, care acum au o poziţie de middle-top management, ei fac schimbări mai greu. Dacă vorbim de cei mai tineri, imediat fac schimbarea şi părerea mea este că nici nu trebuie judecaţi. Cred că până la o anumită vârstă este în regulă să schimbi mai multe joburi, pentru ca este important să îţi dai seama ce vrei, ce ţi se potriveşte. Până în jurul a 27 de ani, nu consider că un candidat este instabil dacă a facut mai multe schimbări.” Unii angajatori încă mai privesc cu ochi răi aceste schimbări, spune ea. „Cred însă că în ziua de azi nu mai trebuie acordată o atenţie exagerată acestui aspect. Chiar dacă a facut mai multe schimbări, îţi dai seama dacă un om este într-adevăr instabil şi nu te poţi baza pe el sau este într-o căutare, doreşte provocări.  Este foarte important să faci diferenţa asta. Sunt oameni care au au stat mult într-un job, 5-7 ani, după care au avut câteva schimbări repetate. Este evident că s-au obişnuit într-un loc, după care nu şi-au mai găsit o perioadă locul, până au descoperit din nou un job în care să se simtă confortabil. Nu poţi spune despre acel om că este instabil.” Iar dacă vorbim de calităţile unui recrutor, în opinia antreprenoarei cele mai importante atuuri sunt curiozitatea şi obiectivitatea. „Este foarte uşor să proiectezi pe candidaţi sau să te identifici cu ei şi este foarte important să fii tot timpul conştient de acest aspect. Şi, nu în ultimul rând, este nevoie să îţi placă oamenii şi să ai multă răbdare, să ştii să asculţi.”

    În ceea ce o priveşte, Alina Conu spune: „Am o abordare mai holistică asupra businessului. M-am temut să afirm asta până de curând, însă ultimii doi ani din viaţă mi-au demonstrat că aşa este şi mi-au dat încredere să pot vorbi deschis despre asta. Şi cred că asta că face parte din misiunea mea”. De asemenea, ea crede foarte mult în hotărâre şi în puterea intenţiei, dar în acelaşi timp în detaşarea de rezultat. „Am convingerea fermă că atâta timp cât ştim foarte clar şi credem în drumul nostru şi în destinaţie, lucrurile se aşază fix cum este necesar pentru a ajunge acolo.”

  • Vânzările directe, mereu la modă

    Amway s-a extins pe piaţa locală în urmă cu 22 de ani, în 1997, ca urmare a deciziei reprezentanţilor companiei de a se dezvolta şi în regiunea est-europeană. „Ţara noastră avea atunci un potenţial important de dezvoltare, dar şi un număr ridicat de locuitori. Fiind un business de vânzări directe, o populaţie mare era un factor pozitiv. În plus, exista o medie de consum departe de a-şi fi atins maximul la noi”, povesteşte Ioana Enache, general manager al Amway România, Bulgaria şi Grecia. Pentru extindere a fost necesară o investiţie de 13 milioane de dolari, utilizaţi pentru o clădire de birouri, un depozit şi trei centre de selecţie a produselor.
    Cu o prezenţă în peste 100 de ţări din Europa, America, Australia, Asia şi Africa, Amway a înregistrat în anul 2018, la nivel internaţional, o cifră de afaceri de 8,8 miliarde dolari. În ceea ce priveşte piaţa locală, potrivit datelor înregistrate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, cifra de afaceri s-a ridicat anul trecut la peste 116 milioane de lei. Anul acesta, veniturile businessului local au crescut faţă de anul trecut cu 15%; această evoluţie, spune Enache, este „rezultatul unui parteneriat de încredere” între colaboratorii din întreaga ţară şi echipa locală, dar şi cea europeană şi globală. „Amway este de peste şase ani liderul global al industriei de vânzări directe, un segment ce s-a dovedit a fi extrem de competitiv chiar şi pe piaţa locală”, adaugă ea.
    Compania deţine propriile ferme organice în SUA, Mexic şi Brazilia, precum şi un centru de cercetare botanică în China. În 2017, reprezentanţii businessului au deschis în piaţa locală Amway Business Center, despre care Ioana Enache spune că „nu este doar un showroom, ci un spaţiu multifuncţional destinat în primul rând partenerilor de business, dar şi celor care vor să ia contact cu produsele Amway. Acesta propune un concept modern, funcţionând atât ca centru de training, consultanţă şi informare, cât şi ca spaţiu dedicat întâlnirilor de afaceri şi punct de vânzare”.
    În România, echipa numără 26 de angajaţi în cadrul biroului din Bucureşti şi 40.000 de reprezentanţi de vânzări; în Europa, numărul acestora depăşeşte 1 milion. „E vorba de oameni cu spirit antreprenorial, care s-au regăsit în valorile noastre, care au simţit în viaţa lor plusvaloarea adusă de produsele Amway şi au decis să împartă aceste beneficii cu cei din comunităţile lor”, îi descrie Ioana Enache. „Deşi mulţi dintre partenerii noştri de bază ne sunt alături de aproape 20 de ani, modelul de business Amway atrage din ce în ce mai mulţi tineri. Şi acest lucru se întâmplă fiindcă se potriveşte foarte bine familiilor aflate la început de drum, care au nevoie atât de venituri suplimentare, cât şi de flexibilitatea programului de lucru. Mi se pare că venim în întâmpinarea stilului de viaţă actual, al noilor generaţii, care îşi doresc venituri rapide, generate de activităţi care le fac plăcere, valori comune cu brandurile sau companiile cu care lucrează, flexibilitate, mai mult timp pentru familie şi prieteni. În plus, este un model bazat fundamental pe ideea de meritocraţie, creat de fondatorii companiei în urmă cu 60 de ani şi care rezistă şi acum, mai actual ca niciodată”, subliniază reprezentanta companiei. Potrivit ei, membrii echipei Amway beneficiază de ajutor personalizat din partea companiei, de la traininguri şi programe de dezvoltare la resurse, pentru ca afacerea fiecăruia să se dezvolte cu uşurinţă şi în direcţia dorită. „În ultima perioadă compania a devenit mult mai deschisă spre online, fiindcă acesta e un canal care capătă din ce în ce mai multă importanţă şi vizibilitate şi e esenţial pentru noi să urmăm şi chiar să generăm tendinţe”, punctează Enache.
    Atât în plan local cât şi la nivel global, cele mai vândute categorii de produse din gama companiei sunt: produsele de nutriţie, cele de îngrijire personală şi make-up şi produsele pentru casă, iar publicul-ţintă se declină conform acestora. „Vorbim de categorii de vârstă diverse, cu ocupaţii şi venituri variate, care, însă, au în comun interesul pentru produse premium, un stil de viaţă echilibrat şi sustenabil.” Despre preţurile produselor ea spune că, indiferent de gamă, Amway deţine un portofoliu amplu de produse premium, la preţuri competitive.
    Ioana Enache remarcă faptul că în ultimii ani tendinţa populaţiei, atât la nivel global, cât şi pe plan local, este de a căuta variante de dezvoltare personală şi profesională care să permită gestionarea independentă a micilor afaceri. „Modelul de afacere al vânzărilor directe este mai actual ca niciodată. În plus, am observat, mai ales în cazul generaţiei Millennials, un interes crescut către sustenabilitate, indiferent că vorbim de decizia de achiziţie sau de a adera la un business care crede în aceste principii.” O altă tendinţă pe care ea o remarcă în rândul milenialilor este că un grup de consum foarte important pune mare preţ pe trasabilitate, adică posibilitatea de a identifica provenienţa produselor sau brandurilor pe care le consumă. „Suntem mult mai atenţi la cum obiceiurile noastre de consum afectează planeta sau alţi locuitori ai ei, dar vrem să ştim şi cum este produsul din punct de vedere calitativ.” La fel de importantă, spune reprezentanta businessului, este şi personalizarea produselor în funcţie de client. „În momentul în care ai o întâlnire cu un partener al Amway, acesta este pregătit să te ajute să faci alegerile potrivite, să-ţi personalizezi propria rutină sau propriul produs. La raft acest lucru e imposibil.”

  • Vânzările directe, mereu la modă

    Amway s-a extins pe piaţa locală în urmă cu 22 de ani, în 1997, ca urmare a deciziei reprezentanţilor companiei de a se dezvolta şi în regiunea est-europeană. „Ţara noastră avea atunci un potenţial important de dezvoltare, dar şi un număr ridicat de locuitori. Fiind un business de vânzări directe, o populaţie mare era un factor pozitiv. În plus, exista o medie de consum departe de a-şi fi atins maximul la noi”, povesteşte Ioana Enache, general manager al Amway România, Bulgaria şi Grecia. Pentru extindere a fost necesară o investiţie de 13 milioane de dolari, utilizaţi pentru o clădire de birouri, un depozit şi trei centre de selecţie a produselor.
    Cu o prezenţă în peste 100 de ţări din Europa, America, Australia, Asia şi Africa, Amway a înregistrat în anul 2018, la nivel internaţional, o cifră de afaceri de 8,8 miliarde dolari. În ceea ce priveşte piaţa locală, potrivit datelor înregistrate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, cifra de afaceri s-a ridicat anul trecut la peste 116 milioane de lei. Anul acesta, veniturile businessului local au crescut faţă de anul trecut cu 15%; această evoluţie, spune Enache, este „rezultatul unui parteneriat de încredere” între colaboratorii din întreaga ţară şi echipa locală, dar şi cea europeană şi globală. „Amway este de peste şase ani liderul global al industriei de vânzări directe, un segment ce s-a dovedit a fi extrem de competitiv chiar şi pe piaţa locală”, adaugă ea.
    Compania deţine propriile ferme organice în SUA, Mexic şi Brazilia, precum şi un centru de cercetare botanică în China. În 2017, reprezentanţii businessului au deschis în piaţa locală Amway Business Center, despre care Ioana Enache spune că „nu este doar un showroom, ci un spaţiu multifuncţional destinat în primul rând partenerilor de business, dar şi celor care vor să ia contact cu produsele Amway. Acesta propune un concept modern, funcţionând atât ca centru de training, consultanţă şi informare, cât şi ca spaţiu dedicat întâlnirilor de afaceri şi punct de vânzare”.
    În România, echipa numără 26 de angajaţi în cadrul biroului din Bucureşti şi 40.000 de reprezentanţi de vânzări; în Europa, numărul acestora depăşeşte 1 milion. „E vorba de oameni cu spirit antreprenorial, care s-au regăsit în valorile noastre, care au simţit în viaţa lor plusvaloarea adusă de produsele Amway şi au decis să împartă aceste beneficii cu cei din comunităţile lor”, îi descrie Ioana Enache. „Deşi mulţi dintre partenerii noştri de bază ne sunt alături de aproape 20 de ani, modelul de business Amway atrage din ce în ce mai mulţi tineri. Şi acest lucru se întâmplă fiindcă se potriveşte foarte bine familiilor aflate la început de drum, care au nevoie atât de venituri suplimentare, cât şi de flexibilitatea programului de lucru. Mi se pare că venim în întâmpinarea stilului de viaţă actual, al noilor generaţii, care îşi doresc venituri rapide, generate de activităţi care le fac plăcere, valori comune cu brandurile sau companiile cu care lucrează, flexibilitate, mai mult timp pentru familie şi prieteni. În plus, este un model bazat fundamental pe ideea de meritocraţie, creat de fondatorii companiei în urmă cu 60 de ani şi care rezistă şi acum, mai actual ca niciodată”, subliniază reprezentanta companiei. Potrivit ei, membrii echipei Amway beneficiază de ajutor personalizat din partea companiei, de la traininguri şi programe de dezvoltare la resurse, pentru ca afacerea fiecăruia să se dezvolte cu uşurinţă şi în direcţia dorită. „În ultima perioadă compania a devenit mult mai deschisă spre online, fiindcă acesta e un canal care capătă din ce în ce mai multă importanţă şi vizibilitate şi e esenţial pentru noi să urmăm şi chiar să generăm tendinţe”, punctează Enache.
    Atât în plan local cât şi la nivel global, cele mai vândute categorii de produse din gama companiei sunt: produsele de nutriţie, cele de îngrijire personală şi make-up şi produsele pentru casă, iar publicul-ţintă se declină conform acestora. „Vorbim de categorii de vârstă diverse, cu ocupaţii şi venituri variate, care, însă, au în comun interesul pentru produse premium, un stil de viaţă echilibrat şi sustenabil.” Despre preţurile produselor ea spune că, indiferent de gamă, Amway deţine un portofoliu amplu de produse premium, la preţuri competitive.
    Ioana Enache remarcă faptul că în ultimii ani tendinţa populaţiei, atât la nivel global, cât şi pe plan local, este de a căuta variante de dezvoltare personală şi profesională care să permită gestionarea independentă a micilor afaceri. „Modelul de afacere al vânzărilor directe este mai actual ca niciodată. În plus, am observat, mai ales în cazul generaţiei Millennials, un interes crescut către sustenabilitate, indiferent că vorbim de decizia de achiziţie sau de a adera la un business care crede în aceste principii.” O altă tendinţă pe care ea o remarcă în rândul milenialilor este că un grup de consum foarte important pune mare preţ pe trasabilitate, adică posibilitatea de a identifica provenienţa produselor sau brandurilor pe care le consumă. „Suntem mult mai atenţi la cum obiceiurile noastre de consum afectează planeta sau alţi locuitori ai ei, dar vrem să ştim şi cum este produsul din punct de vedere calitativ.” La fel de importantă, spune reprezentanta businessului, este şi personalizarea produselor în funcţie de client. „În momentul în care ai o întâlnire cu un partener al Amway, acesta este pregătit să te ajute să faci alegerile potrivite, să-ţi personalizezi propria rutină sau propriul produs. La raft acest lucru e imposibil.”

  • Tranzacţie surpriză! Fondul de investiţii Rohatyn, care a cumpărat Animax, a intrat în reţeaua de clinici Amethyst printr-o majorare de capital

    Fondul de investiţii Rohatyn a anunţat în această seară la New York că a făcut o investiţie în reţeaua de radioterapie Amethyst, care operează nouă centre în România, Franţa, Italia, Polonia şi Austria, tratând peste 10.000 de pacienţi anual. Reţeaua Amethyst a fost fondată în 2010 de Ludovic Robert, unul dintre fondatorii reţelei de farmacii Sensiblu.

    Investiţia Rohatyn va fi folosită pentru a accelera creşterea Amethyst în Europa, prin noi clinici, dezvoltarea unor centre de la zero şi parteneriate cu spitale.

    „Reţeaua Amethyst este în poziţia de a se implica în cererea tot mai mare de tratare a cancerului în Europa, o boală care este din ce în ce mai prezentă din cauza stilului de viaţă şi a îmbătrânirii populaţiei”, a declarat Colin Clark, director în cadrul Rohatyn.

    Amethyst se poate remarca ca unul din brandurile europene cele mai importante de radioterapie, a menţionat Nick Rohatyn, CEO al fondului de investiţii.

    Rohatyn, un fond de investiţii american, şi-a făcut intrarea pe piaţa românească acum un an, când a cumpărat reţeaua Animax, care are 80 de magazine dedicate animalelor de companie.

    Valoarea tranzacţiei nu a fost menţionată, ci doar faptul că fondul de investiţii deţine în acest moment cote egale împreună cu cei doi cofondatori ai Animax.

    Rohatyn Group a fost fondat în 2002 de Nicolas Rohatyn, un bancher de investiţii care a lucrat pentru gigantul american JP Morgan pe pieţele emergente.

  • Surorile care proiectează luxul

    „A contat foarte mult în parcursul reuşitei noastre faptul că suntem surori şi suntem foarte compatibile şi complementare. Majoritatea proiectelor implică viziunea amândurora, chiar şi atunci când responsabilităţile sunt divizate”, descrie Elena Oancea unul dintre motivele pentru care crede că a avut succes businessul Lemon Interior Design, dezvoltat alături de sora sa, Cristina Căpitanu.
    Înfiinţat în 2004, acesta s-a axat pe furnizarea de servicii integrate de design şi management al amenajărilor interioare. Printre cele mai cunoscute proiecte pe care cele două surori le-au gândit şi implementat se numără lobby­urile unor clădiri rezidenţiale cunos­cute din Bucureşti, precum One Herăstrău Park sau One Charles de Gaulle, dar şi o serie de apartamente şi penthouse-uri. Anul acesta, Lemon Interior Design a anunţat şi lansarea diviziei office, axată pe soluţii complete de proiectare, design şi implementare pentru configurarea spaţiilor de birouri, într-un mod personalizat. „Pentru noi anul în curs a fost şi este unul foarte important, deoarece coincide cu extinderea companiei noastre şi pe segmentul amenajărilor interioare office. În 2018 am avut o cifră de afaceri de aproximativ 3,5 milioane de euro, iar creşterea businessului s-a tradus atât în mărirea echipei, cât şi în dezvoltarea diviziei office şi diversificarea portofoliului”, descrie Elena Oancea cele mai recente rezultate. Previziunile fondatoarelor Lemon Interior Design sunt optimiste şi pentru anul în curs, cu o ţintă pentru cifra de afaceri la final de an (pentru ambele divizii, rezidenţial şi office) cuprinsă între 4,5 şi 5 milioane de euro. 

    Drumul spre design începe, uneori, în retail
    Povestea afacerii de design şi amenajări interioare a celor două surori nu are nicio legătură cu planurile lor iniţiale. Niciuna dintre ele nu şi-a propus de la început să se axeze pe acest domeniu, ţinând cont de faptul că Cristina Căpitanu a absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, iar sora ei, Dreptul. În timpul facultăţii şi după facultate, Cristina Căpitanu a lucrat în cadrul a două companii ca manager de import-export, iar apoi ca account manager în cadrul magazinelor TCM. Şi-a dorit însă o schimbare, iar în căutarea a ceva care să fie pe placul amândurora, cele două surori au intrat în businessul decoraţiunilor şi mobilierului de interior. Au început cu retailul, prin achiziţia unui lanţ de magazine în care se vindeau astfel de produse şi care purta, de altfel, numele pe care afacerea lor îl are şi în prezent – Lemon Interior Design.
    Cristina Căpitanu îşi aminteşte că la momentul preluării afacerea funcţiona prin intermediul unor showroomuri, cu stocuri foarte mari, foarte mulţi angajaţi, depozit, preluarea nefiind divizată. Au funcţionat în retail până în 2013, deschizând şi închizând magazine, până când au identificat un potenţial în zona proiectelor de design, ca urmare a solicitărilor primite de la clienţi.
    „Clienţii din showroom au început să ne ceară sfatul şi în privinţa amenajăriii spaţiului, a modului în care trebuie puse împreună anumite decoraţiuni sau piese de mobilier şi încet, încet s-a conturat o nouă direcţie atât în evoluţia noastră profesională, cât şi a businessului. Aşa se face că trecerea către designul de interior devenise cumva o necesitate”, povesteşte Cristina Căpitanu.
    Treptat, au descoperit că le place mai mult să meargă la târguri, să vadă colecţiile şi apoi să facă vânzare, în detrimentul administrării magazinelor cu stocuri şi angajaţi. Au decis astfel să se dedice întru totul afacerii de amenajări interioare: „Este foarte greu să faci retail, mai ales pe nişa obiectelor mici – există pierderi foarte mari, existau produse care se puteau sparge, fura. În timp, ne-am dat seama că ne regăsim mai mult pe segmentul amenajărilor interioare; a venit ideea, dar şi necesitatea ne-a dus în direcţia aceasta, a unui butic de design“, spune Cristina Căpitanu. Până în 2013, magazinele s-au aflat în mai multe centre comerciale din Bucureşti, precum şi în Piaţa Victoriei, ultimul închis fiind în centrul comercial Băneasa.
    Buticul de design a început să funcţioneze prin furnizarea unui concept de design şi a unei amenajări complete, iar clienţii cărora li se adresează sunt cei care nu au timp pe care să-l dedice amenajării unei locuinţe. „Sunt oameni ocupaţi, care călătoresc, care câştigă prin muncă aceşti bani, înţeleg valoarea banilor şi vin la noi în căutarea unui sprijin pentru realizarea unui spaţiu în care să se simtă bine, în care să se relaxeze după o zi de muncă“, descrie antreprenoarea profilul clienţilor de pe segmentul rezidenţial.

    Luxul de acasă, acum şi la birou
    De la rezidenţial spre office nu a fost decât un pas: printre cele mai recente realizări ale Lemon Interior Design se numără lansarea diviziei office, în urmă cu câteva luni, despre care Cristina Căpitanu spune că „este o continuare firească a activităţii noastre în domeniul designului interior rezidenţial”. De altfel, clienţii din zona de locuinţe au venit cu primele propuneri pentru proiecte office. „Cei cărora le-am amenajat casele au fost atât de încântaţi, încât şi-au dorit să le decorăm şi birourile.” Dezvoltarea acestei divizii a fost realizată în parteneriat cu Ionuţ Dumitrescu, cofondator al One Office, divizia de birouri a dezvoltatorului One United Properties. Fondatoarele Lemon Interior Design spun că au deja în desfăşurare mai multe proiecte de amenajare a unor spaţii de birouri, printre care One North Gate sau One Victoriei Center, dar şi câteva spaţii din clădirea Globalworth Plaza. „Nu este însă vorba despre amenajări standard, cu care suntem obişnuiţi când vine vorba de birouri, ci de nişte spaţii-concept, de o nouă abordare, în care biroul îşi transcende funcţionalitatea tipică şi devine un spaţiu cu personalitate, în care designul, elementele cu impact vizual şi normele estetice se împletesc cu rigorile specifice unui mediu de lucru”, descrie Cristina Căpitanu caracteristicile noii linii de business.
    De asemenea, adaugă ea, şi provocările în acest domeniu sunt de altă natură decât cele din zona de rezidenţial, scopul final fiind acela de a găsi un numitor comun între nevoile unei comunităţi, respectarea unor norme legale, funcţionalitate, reguli de ergonomie şi, nu în ultimul rând, design.  „În toate amenajările pe care le semnăm ieşim din zona standard, cu care suntem obişnuiţi; chiar şi atunci când vine vorba de birouri, acestea sunt gândite ca spaţii-concept, definite de o nouă abordare, în care biroul îşi transcende funcţionalitatea tipică şi devine un spaţiu cu personalitate, în care designul, elementele cu impact vizual şi normele estetice se împletesc cu rigorile specifice unui mediu de lucru”, spune Cristina Căpitanu.

    În căutarea fericirii – şi prin design
    „Interesul pentru fine living, pentru designul interior, pentru amenajarea spaţiilor de lucru de către profesionişti a crescut considerabil în ultimii ani şi la noi. Putem spune că în prezent cererea este una foarte mare, la fel şi exigenţa atunci când vine vorba de serviciile de amenajare interioară”, descrie Elena Oancea evoluţia pieţei locale a amenajărilor interioare. Potrivit ei,  stilul de viaţă actual şi ritmul cotidian dinamic au născut şi o nevoie firească de wellbeing (stare de bine – n.r.), de frumos şi relaxare atunci când trecem pragul casei. „Evoluţia pieţei a fost una organică, dar accelerată, iar interesul tot mai mare al clienţilor pentru design interior a atras implicarea designerilor şi a profesioniştilor din domeniu în tot mai multe proiecte”, spune Elena Oancea.
    Ea adaugă că clienţii lor au gusturi şi dorinţe rafinate, înţeleg perfect conceptul de design interior şi ceea ce implică el, de aceea au şi standarde înalte atunci când se adresează unui profesio­nist. „Ceea ce le şi motivează în final alegerea”, observă Oancea. Potrivit ei, şi trendurile urmăresc liniile şi standardele internaţionale – marile târguri de profil sunt cele care dau tonul tendinţelor în materie de design; acestea se regăsesc şi la noi, cu adaptări date de stilul de viaţă autohton. Totuşi, anumite principii de bază se păstrează, cum ar fi „amestecurile de texturi şi materiale menite să asigure un stil eclectic – organic, cu accente elegante; piatra naturală combinată cu finisaje cu aspect brut, în contrast cu elemente rafinate, cum ar fi catifeaua, accentele metalice”, observă Cristina Căpitanu.  Când vine vorba despre bugetul dedicat amenajării unei locuinţe, acesta variază în funcţie de suprafaţă, de nivelul de finisare la care preluează proiectul, dar şi de exigenţele şi nevoile personale ale clienţilor. Sumele pot varia astfel între 50.000 de euro şi câteva sute de mii de euro.
    În ceea ce priveşte spaţiile de birouri, trendurile se îndreaptă, potrivit Elenei Oancea, înspre anularea graniţelor, către a aduce atmosfera caracteristică zonei rezidenţiale, atmosfera relaxată şi elementele de design în spaţiile de birouri. „Wellbeingul devine o componentă principală în proiectarea acestor zone. Confortul, detaliile estetice, integrarea elementelor naturale, toate sunt un «must» pentru un spaţiu de lucru viu, sănătos şi, evident, mai productiv”, explică cofondatoarea Lemon Interior Design. 

    Smart house, smart design
    Există proiecte în care provocările cresc cu atât mai mult cu cât societatea evoluează constant şi se pune accent pe conceptele de green house şi tehnologie smart house. În astfel de situaţii,  procesul de implementare a conceptului de design devine mai complex. „Suntem din ce în ce mai implicate şi pe partea de proiectare (piscine în interiorul apartamentului, instalaţii, sisteme de iluminat etc.) Pe partea office intervin multe rigori legate de normele legale şi de siguranţă aflate în vigoare, care trebuie îmbinate armonios în conceptul pe care îl vom implementa în spaţiul respectiv”, descrie Cristina Căpitanu complexitatea proiectelor în care sunt implicaţi. 
    În prezent, 14 persoane lucrează în echipa Lemon Interior Design, însă cele două surori sunt în căutare de noi angajaţi constant. „Angajăm permanent, chiar dacă în acel moment nu avem nevoie. Asta pentru că atunci când simţim că cineva are potenţial şi apare oportunitatea angajării lui, e important să-i dăm o şansă, un om bun şi potrivit va aduce mereu valoare echipei. Aşadar, nu stăm pe gânduri. Ne plac persoanele dedicate, orientate spre rezultat şi dispuse să se perfecţioneze continuu, să lucreze bine în echipă. Caracterul unei persoane contează, de asemenea, foarte mult pentru integrarea în echipa Lemon”, descrie Elena Oancea calităţile pe care le caută la un angajat. În ceea ce priveşte modul în care se împart responsabilităţile între cele două surori în afacerea de familie, ea spune: „Ne consultăm în luarea deciziilor majore şi asupra detaliilor care definesc amprenta Lemon în conceptul fiecărui proiect. Avem abilităţi diferite şi ne completăm în implementarea şi finalizarea conceptelor create împreună”. 
    Fondatoarele Lemon Interior Design spun că au încercat întotdeauna să păstreze o amprentă proprie în proiectele la care lucrează, iar dacă ar fi să definească stilul care le place şi care le reprezintă, atunci acesta este cel contemporan. Chiar dacă sunt în permanenţă în contact cu lumea designului interior şi cu trendurile din domeniu şi opţiunile lor sunt nelimitate, păstrează mereu direcţia acestuia. Planurile de dezvoltare a afacerii în continuare vizează atât creşterea diviziei office, cât şi continuarea seriei de proiecte în afara ţării. „Am mai avut în trecut câteva proiecte realizate în străinătate, însă acum simţim că avem toate resursele pentru a intra mai mult pe această piaţă”, precizează Cristina Căpitanu. În plus, şi-au propus să dezvolte designul interior în România, printr-un hub dedicat specialiştilor din domeniu. „În afară de faptul că suntem foarte pasionate de ceea ce facem şi dincolo de aspectele legate de business, scopul nostru este de a pune umărul la dezvoltarea designului de interior în România, susţinând specialişti aflaţi la început de drum şi nu numai, printr-un concept popular în alte ţări, un hub care pune la dispoziţie un spaţiu cool de creaţie şi networking, precum şi acces la resurssele noastre, incluzând conexiunea cu furnizorii noştri.”
    Elena Oancea îşi aminteşte că, în urmă cu 13 ani, când au pornit pe drumul afacerii, oportunităţile din zona designului interior erau limitate, atât în ceea ce priveşte cerinţele pieţei, cât şi interesul pentru domeniu. Acum, deschiderea şi oportunităţile de dezvoltare sunt mult mai mari pentru cineva care îşi doreşte să începe o afacere de profil. „Credem că pasiunea, munca şi reinventarea zilnică sunt elemente cheie pentru reuşita în acest domeniu. E o meserie care se constuieşte treptat şi cu multă răbdare, experienţa dobândită prin practică fiind definitorie, motiv pentru care recomand celor aflaţi la început de drum inclusiv voluntariatul şi orice formă prin care pot dobândi mai multă experienţă şi prin care să înveţe lucruri noi”, descrie ea criteriile reuşitei în acest domeniu.

  • Exportul – o poveste despre detalii

    „Affumicato” era un cuvânt pe care Carmen Gavrilescu îl auzea des la târgurile de promovare de produse din Italia şi Spania la care participa cu salamul de Sibiu. Ulterior, a înţeles „nemulţumirile” celor obişnuiţi cu gusturile mediteraneene, încât italienii repetau apăsat cuvântul „afumat” – în neconcordanţă cu specificul lor de consum. Carmen Gavrilescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu (n.r.: formată din Agricola Bacău, Scandia Sibiu, Salsi Sinaia parte din grupul Angst, Cris-Tim care produce la fabrica din Prahova salamul de Sibiu, Aldis cu fabrica din Călăraşi şi producătorul Reinert), a povestit în cadrul evenimentului ZF Branduri Româneşti 2019 despre provocările întâlnite în conturarea poveştii de export din jurul salamului de Sibiu, accentuând ideea specificului din fiecare ţară.

    „Salamul de Sibiu este primul brand românesc care a trecut graniţele ţării. În prezent ne ajută mult existenţa comunităţilor româneşti dezvoltate în afara ţării. Oriunde în Italia, Spania şi Marea Britanie au ajuns oamenii să ştie despre el. (…) Când discutăm despre zona de mâncare este o chestiune de gust pentru că fiecare ţară are un specific. În Italia şi Spania oamenii repetau constant cuvântul affumicato, care înseamnă afumat. Ei nu consumă produse afumate, ca noi, cărora ne place salamul afumat. Trăim într-o zonă de percepţii”, spune Gavrilescu.

    Dar, totuşi, dacă în zona de mâncare vorba spune că „gusturile nu se discută”, ce altceva ar putea influenţa capacitatea unui brand românesc de a merge la export? Numele şi rezonanţa acestuia în diferite limbi şi culturi ar putea reprezenta un factor extrem de important, încât dacă acesta este dificil sau greu de pronunţat, în special în cazul unui brand bazat pe produs, ar putea ridica probleme în etapa de popularizare.

    În acest sens, spre exemplu, lanţul de librării Cărtureşti, consideră că ar putea ieşi pe pieţele internaţionale prin brandurile specifice ale companiei, sub umbrela Cărtureşti, deoarece acestea au nume cu rezonanţă. „Momentan nu avem planuri clare pentru pieţele externe, am deschis recent la Chişinău într-un prim pas şi vrem să mergem mai aproape de casă, unde există comunitatea românească. Legat de nume şi versatilitatea lui şi cât îţi permite sau nu să ieşi din ţară, Cărtureşti este un creator de branduri, cu librării de nişă. Verso, spre exemplu, este un concept axat pe cultura vizuală, sau Carusel din Centrul Vechi – care este cunoscută mai mult sub numele acesta decât sub numele Cărtureşti. Pentru unii acestea funcţionează ca un brand în sine”, explică Iulia Teliban, senior marketing manager la Cărtureşti.

    Ea susţine că şi la export cel mai important lucru este povestea pe care o aduce brandul, în special într-un moment în care trendurile de consum sunt influenţate enorm de puterea brandurilor. „Cred că la un moment dat nici nu mai contează atât de mult numele brandului, ci ceea ce vine cu el. Cât timp poţi duce forţa brandului şi diferenţiatorul, poţi crea experienţa şi atmosfera. Brandul este povestea pe care o spune consumatorul despre tine după ce îi oferi o sumă de experienţe”, adaugă Teliban.

    Pentru a accentua ideea că brandul este o forţă în sine dacă este construit aşa cum trebuie şi că poate transcende graniţe, Stephane Dumas, cofondatorul Meli Melo, susţine că trebuie să creezi un brand uşor de pronunţat şi în alte pieţe, nu doar în ţara ta. „Un brand nu ţine de naţionalitate. Un brand nu are frontieră, nu are limită, decât cea fixată de companie. Eu am venit în România în 1994 şi am început în 1998 să aducem accesorii pentru femeile de aici. Am ales un brand cu sonoritate franceză şi românii au asociat numele cu Franţa. Important este brandul, puterea lui, nu naţionalitatea celui care l-a creat. E important să creezi un brand uşor de pronunţat în alte pieţe, nu doar în ţara ta. Altfel e greu de impus pe alte pieţe, dacă vreţi să ieşiţi pe alte pieţe. Noi mergem cu Meli Melo la export şi îl ducem ca brand românesc, nu francez”, spune Stephane Dumas, cofondatorul Meli Melo.

    Un nume care poate avea succes la export ar putea fi, de asemenea, unul ce are traducere la îndemână în fiecare limbă vorbită în pieţele pe care încearcă să intre.

    „Printre brandurile noastre acum un an s-a născut Ana Are, cu extensii precum Ana Iubeşte. Acestea sunt branduri construite pentru piaţa internaţională pentru că Ana este un nume cu conotaţii internaţionale, ce poate fi tradus în orice limbă. Alegerea acestui nume a fost importantă când am acceptat acest proiect şi am agreat că vrem să devenim un jucător important la nivel european pe piaţa fresh-urilor şi a sucurilor de fructe”, menţionează Răzvan Vasile, CEO al companiei Casa Panciu, sub umbrela căreia se află brandul Ana Are. Stephane Dumas, de la Meli Melo, spune că dincolo de nume brandurile româneşti care vor să iasă în afara graniţelor trebuie să se înarmeze cu răbdare şi cu un management bun.

    „Există trei tipuri de firme: naţionale, internaţionale şi multinaţionale. Noi suntem internaţionali, am acoperit 2-3 pieţe. Ca să treci de la naţional la internaţional trebuie să ai un brand de exportat, să fii puternic pe piaţa ta de bază, să ai un management bun, să fii sigur că ai resursele necesare, să ştii că nu eşti nimic pe alte pieţe şi să ai răbdare. Noi am intrat acum şase ani în Moldova şi cinci ani a fost un coşmar. Acum magazinul din Chişinău este printre cele mai bune”, adaugă Dumas. Companiile şi realitatea pieţelor confirmă că la baza unui brand de export trebuie să stea un produs sau un serviciu calitativ pentru a avea un succes sustenabil.

    „Pentru a avea succes, un brand are nevoie de un produs în spate. Noi am trecut graniţele cu acest brand (n.r.: Superbet) în Polonia. Acolo brandul nu este cunoscut, aşa că trebuie să convingă prin produsul pe care îl reprezintă. Acum avem capital de lucru 100 mil. euro. Când am decis să ne extindem în Polonia acum doi ani nu aveam banii aştia, aşa că nu am putut cumpăra o companie locală, ci am pornit de la zero. Superbet a pornit acum 10 ani la Timişoara, cu o agenţie de pariuri. Brandul s-a dezvoltat cu management românesc, avem birouri la Londra, la Leeds, la Zagreb, am angajat programatori, ne-am dezvoltat, am cumpărat o firmă de inteligenţă artificială. Este dovada că se pot face şi în România lucruri frumoase. Acum cred că în cinci ani Superbet poate fi un brand global, un produs tehnologizat”, îşi aminteşte Vlad Ardeleanu, managing director la Superbet.

    Din perspectiva unei companii de tehnologie cu succes global deja obţinut într-o anumită măsură, Bitdefender este de acord că un produs de calitate ridicată, corelat cu o experienţă pozitivă a consumatorului, reprezintă una dintre reţetele exportului unui brand românesc cu succes. „Sunt trei idei cheie prin care vinzi: brandul, calitatea produsului şi a serviciului şi pe locul 3 vine preţul. Deci combinaţia dintre brand şi calitatea produsului, unde vorbim foarte mult de experienţa consumatorului final, depăşeşte cu mult partea de preţ”, spune Ciprian Istrate, vicepreşedinte pe soluţii consumer în cadrul Bitdefender.

    Pentru companiile de tehnologie precum Bitdefender, care vor să iasă la export, calitatea forţei de muncă specializată în IT din România ar putea fi o carte importantă de jucat, încât tehnologia elimină graniţele clasice. „Brandul este cel mai important lucru, iar noi având un brand tehnologic avem cel mai mare avantaj, pentru că tehnologia a eliminat graniţele. Te poţi duce să maximizezi veniturile în altă parte, în altă piaţă. Eu cred că noi, românii, avem un foarte mare avantaj pe partea tehnologică. În primul rând avem cunoştinţele noastre tehnologice, care sunt printre cele mai dezvoltate. Specialiştii noştri IT sunt în top 5 în lume”, subliniază Istrate.

  • Recesiunea sexului este cea mai nouă lovitură pentru economia americanilor

    Uitaţi de războaie comerciale, de era automatizării sau de piaţa muncii, notează CNBC, în timp ce atrage atenţia şi scrie că principala problemă a economiei americane pe termen lung ar putea fi faptul că oamenii au din ce în ce mai puţine raporturi sexuale.

    „Recesiunea sexului”, cum o numeşte presa din SUA, afectează mai multe pieţe, de imobiliare şi până la îmbrăcăminte şi prezervative.

    Spre exemplu, în ceea ce priveşte piaţa imobiliară, milenialii sunt mai puţin atraşi de ideea de proprietatea. Datele arată că numărul milenialilor cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani care deţin locuinţe este cu 8% mai scăzut decât în cazul celor din Generaţia X sau Baby Boomers când erau la vârsta lor.

    Mai mult, un sondaj realizat de firma LendingTree, citat de NBC News, arată că 89% dintre tinerii din generaţia milennials ar prefera să economisească 50 de dolari pentru vacanţe şi mese în oraş, decât să îşi cumpere haine.

    Întrebarea ridicată în societatea americană este dacă SUA are provocări economice majore din cauza tinerilor americani ce nu au chef de sex, sau dacă americanii tineri au mai puţine raporturi sexuale din cauza provocărilor financiare unice cu care se confruntă?

    Un raport al biroului naţional de statistică din SUA (Census Bureau) sugerează că americanii sunt afectaţi de problemele financiare încât siguranţa economică este o prioritate ridicată pentru mileniali atunci când vor să se căsătorească sau să menţină o relaţie serioasă.

    În baza datelor statistice, milioanele de americani care au devenit adulţi în timpul crizei din 2008 să fie mai reticenţi când vine vorba de căsătorie şi de sex. Prin comparaţie, era Marii Depresiuni din secoul trecut a făcut ca rata natalităţii să atingă un minim istoric în 1936, indicând acelaşi trend.

    Însă în acest moment economia creşte constant de 10 ani, ceea ce naşte diferite explicaţii şi motive pentru faptul că oamenii au mai puţine raporturi sexuale în continuare.

    Unii experţi susţin că problema ar fi în dreptul datoriilor studenţeşti care au ajuns la un nivel exorbitant pentru mileniali, ceea ce le conferă o realitate economică mai dură.

    Totuşi, cifrele arată că în SUA nu datoriile studenţeşti reprezintă principalele datorii pentru americanii cu vârste cuprinse între 23 şi 38 de ani, ci cardurile de credit. Asta ne arată diferenţele în ceea ce priveşte stillul de viaţă al milenialilor.

    Sexul a făcut parte din ritualurile de împerechere ale oamenilor, însă în acest secol, căsniciile se leagă mai greu, şi după ce metodele de contracepţie au ajuns la masa populaţiei, sexul a devenit mai mult parte din ritualul dating-ului.

    CNBC citează mai multe studii care ar fi făcut o conexiune între declinul sexului şi al căsătoriilor şi tehnologie, încât jocurile video, pornografia şi social media oferă un substitut pentru conexiunile umane, în special pentru bărbaţi.

     Pentru băieţii de peste 20 de ani, recesiunea sexului pare să fie şi un simptom al maturizării întârziate – dovedită prin studiile care arată că băieţii din generaţia milennials pleacă mai târziu de la casa părinţilor decât generaţiile anterioare, potrivit sursei citate.

     

     

     

  • (P) Revoluţie pe piaţa de televizoare: companiile chinezeşti intră în forţă

    OnePlus şi-a anunţat de curând noul televizor, la fel ca Xiaomi, iar primul model de televizor Huawei va fi unul 4K.
     
    Televizoare – oferte (LINK)
     
    Huawei a făcut anunţul intrării pe piaţa televizoarelor în momentul în care a lansat ultima serie de telefoane mobile: Mate 30 şi Mate 30 Pro. Huawei Vision, cum se va numi noul televizor al Huawei, va fi un produs Smart TV cu care chinezii speră să dea lovitura pe piaţa de televizoare.
     
    Se cunosc destul de puţine date momentan despre Huawei Vision, dar ştim că va fi un televizor 4K, cu tehnologia QLED, lansată de Samsung, şi care oferă o frecvenţă de refresh de până la 120 Hz.
     
    Ca o curiozitate, Huawei a adus îmbunătăţiri majore telecomenzii. Aceasta va funcţiona prin Bluetooth 5.0 şi are un touchscreen în partea superioară şi un conector USB C pentru a putea fi reîncărcată. Asta pentru că telecomanda televizoarelor Huawei Vision nu va avea baterii clasice, ci o baterie de tipul celor din telefoanele mobile, încorporată, cu o durată de trei luni. În plus, va avea un buton dedicat care va permite instant „proiectarea” ecranului telefonului mobil direct pe tv.
     
    Televizoare – oferte (LINK)
     
    Huawei Vision va fi lansat în trei dimensiuni (55, 65 şi 75 de inchi) şi va împrumuta o parte din caracteristicile telefoanelor Huawei, precum prezenţa Inteligenţei Artificiale pentru gestionarea funcţiilor şi încorporarea unui webcam în televizor, pentru apeluri video.
     
    OnePlus va lansa tot un televisor 4K cu tehnologie QLED (pare că acestea sunt deja standart în televizoarele propuse de chinezi). Acesta va avea, însă, şi Android TV, graţie faptului că OnePlus, spre deosebire de Huawei, nu este pe lista neagră a Guvernului SUA şi poate colabora în continuare cu companiile americane, deci şi cu Google. Acesta se va numi OnePlus TV Q1. 
     
    Timp de 14 luni a muncit OnePlus la acest proiect, neavând anterior experienţă în fabricarea de televizoare. A beneficiat, însă, de ajutorul a doi experţi: Hirohisa Ishino, şeful departamentului de inovaţie şi dezvoltare de la Sony, şi Asakura Reiji, vicepreşedintele Societăţii Calităţii Imaginii de Inginerie din Japonia.
     
     
    Spre deosebire de Huawei, care va lansa trei variante de dimensiuni ale televizoarelor sale, OnePlus TV Q1 va apărea doar în varianta de 55 de inchi.
     
    Şi OnePlus pare să acorde o atenţie deosebită telecomenzii. Aceasta va fi din aluminiu, va avea buton dedicat pentru Google Assistant şi acces direct la Amazon Prime Video. Cum se întâmplă deja şi cu alte televizoare cu Android TV, şi OnePlus TV Q1 va putea fi controlat din telefonul mobil.
     

  • Croaţia primeşte undă verde de la Comisia Europeană pentru aderarea la spaţiul Schengen înaintea României, la şase ani de când a intrat în UE

    Croaţia, membră a Uniunii Europene de şase ani, a primit undă verde de la Comisia Europeană pentru aderarea la spaţiul Schengen, potrivit Euronews. 

    „Este o zonă care vine cu libertăţi şi privilegii, dar şi cu mari responsabilităţi, încât intrarea în acest club este ceva ce luăm în serios”, spune Comisarul european pentru Migraţie şi Cetăţenie, Dimitri Avramopoulos.

    După patru ani de analiză Comisia a anunţat că Zagrebul îndeplineşte condiţiile necesare pentru a face parte din spaţiul în care se poate călători fără paşaport.Ţările care se alătură spaţiului trebuie să îşi asume asigurarea graniţelor de la marginea blocului – un subiect din ce în ce mai sensibil pe fondul migraţiei masive care a început în 2015.

    „Viitorul intrării Croaţiei în Schengen, dar şi al intrării Bulgariei şi României, sunt cu atât mai importante acum şi necesare ţinând cont de provocările pe care le ridică astăzi migraţia şi securitatea”, spune Avramopoulos.

    România şi Bulgaria trebuie să primească acces la zona Schengen de peste 8 ani, însă nu au reuşit niciodată să îndeplinească condiţiile.

    În acest moment, Croaţia mai are de primit doar acordul din partea liderilor naţionali din Uniunea Europeană.

     

  • Omenirea intră în recesiune. Se repetă scenariul de după criza financiară din 2008-2009

    Experţii internaţionali avertizează, totodată, că perspectiva ar putea să se înrăutăţească, dacă tensiunile comerciale nu vor fi rezolvate.
    În cel mai recent raport “World Economic Outlook”, FMI şi-a revizuit în jos estimările privind evoluţia Produsului Intern Brut mondial în 2019 până la un avans de 3%, faţă de o creştere de 3,2%, cât estima în luna iulie.

    “Această încetinire a creşterii este provocată de o deteriorare semnificativă a activităţii manufacturiere şi a comerţului mondial, în condiţiile în care tarifele vamale mai mari şi incertitudinea prelungită privind politicile comerciale afectează investiţiile şi cererea de bunuri de capital”, a declarat economistul şef al FMI, Gita Gopinath.

    În schimb, pentru 2020, Fondul se aşteaptă ca ritmul de creştere a economiei mondiale să se îmbunătăţească până la 3,4%, graţie prognozelor referitoare la performanţe mai bune în Brazilia, Mexic, Rusia, Arabia Saudită şi Turcia.

    Însă şi în acest caz estimările FMI sunt cu 0,1% mai mici decât cele din luna iulie, iar FMI a avertizat că prognozele sale sunt vulnerabile la riscuri, inclusiv înrăutăţirea tensiunilor comerciale, perturbările provocate de Brexit şi aversiunea la risc a pieţelor financiare, scrie incont.ro