Un raport recent publicat de Recorded Future susţine că oficialii din Coreea de Nord au activităţi pe internet asemănătoare cu cele ale occidentalilor de la utilizarea reţelelor sociale la urmărirea videoclipurilor pornografice, informează descoperă.ro.
Experţii au monitorizat modul în care internetul este utilizat în ţara izolată timp de trei luni şi au descoperit secrete din viaţa elitei din Coreea de Nord.
Aşadar, ce se întâmplă în doar un minut pe internet? Ei bine, multe. În 2017, pe internet, într-un singur minut, se urmăresc peste 70,000 de ore de conţinut pe Netflix, se cheltuiesc peste 751,000 de dolari în magazine, se efectuează 3,5 milioane de căutări pe google şi se trimit peste 156 de milioane de email-uri, conform informaţiilor colectate de Lori Lewis pentru site-ul allaccess.com
De asemenea, în acelaşi minut se trimit 15,000 de gif-uri pe Facebook Messenger, apar 120 de conturi noi pe Linkedin, se ascultă 40,000 de ore de conţinut audio pe Spotify, se trimit aproape o jumătate de milion de tweet-uri, se descarcă peste 340,000 de aplicaţii (iOS şi Android), se urmăresc 4,1 milioane de clipuri pe YouTube sau se trimit 16 milioane de mesaje.
Un bun exemplu în acest sens este podcastul Defacto Sound, semnat de Dallas Taylor. Americanul a decis să realizeze o serie de emisiuni despre istoria sunetelor, dedicând primul episod lui Siri, programul de asistenţă vocală prezent pe iPhone-uri.
Audienţa medie a lui Taylor se ridică la 200.000 de oameni pe episod, intrând în top 10 al celor mai urmărite podcasturi de pe iTunes.
Dar costurile există totuşi – Taylor spune că un sezon îl costă în jur de 50.000 de dolari, majoritatea fiind salarii plătite angajaţilor -, în vreme ce calitatea unui episod scade considerabil atunci când include plasarea de produse.
Scopul final nu este însă podcastul în sine, după cum arată consultantul Sachit Gupta. “Trebuie să abordezi o problemă anume, ca să poţi înţelege mai uşor nevoile ascultătorilor”, spune el. “După ce le-ai câştigat încrederea, poţi să creezi un curs online, să scrii o carte sau să oferi consultanţă – şi pentru acelea ei vor plăti”, scriu cei de la entrepreneur.com.
Gupta oferă şi câteva sfaturi celor care vor să facă bani de pe urma podcasturilor: fii unic, nu schimba orientarea show-ului pentru a atrage o audienţă mai mare şi vinde inteligent. Cel de-al treilea punct, şi poate cel mai important, se referă la ideea că mulţi realizatori vând reclamă care nu are legătură cu conţinutul emisiunii. Acest lucru, subliniază Gupta, îţi va îndepărta ascultătorii.
Un bun exemplu în acest sens este podcastul Defacto Sound, semnat de Dallas Taylor. Americanul a decis să realizeze o serie de emisiuni despre istoria sunetelor, dedicând primul episod lui Siri, programul de asistenţă vocală prezent pe iPhone-uri.
Audienţa medie a lui Taylor se ridică la 200.000 de oameni pe episod, intrând în top 10 al celor mai urmărite podcasturi de pe iTunes.
Dar costurile există totuşi – Taylor spune că un sezon îl costă în jur de 50.000 de dolari, majoritatea fiind salarii plătite angajaţilor -, în vreme ce calitatea unui episod scade considerabil atunci când include plasarea de produse.
Scopul final nu este însă podcastul în sine, după cum arată consultantul Sachit Gupta. “Trebuie să abordezi o problemă anume, ca să poţi înţelege mai uşor nevoile ascultătorilor”, spune el. “După ce le-ai câştigat încrederea, poţi să creezi un curs online, să scrii o carte sau să oferi consultanţă – şi pentru acelea ei vor plăti”, scriu cei de la entrepreneur.com.
Gupta oferă şi câteva sfaturi celor care vor să facă bani de pe urma podcasturilor: fii unic, nu schimba orientarea show-ului pentru a atrage o audienţă mai mare şi vinde inteligent. Cel de-al treilea punct, şi poate cel mai important, se referă la ideea că mulţi realizatori vând reclamă care nu are legătură cu conţinutul emisiunii. Acest lucru, subliniază Gupta, îţi va îndepărta ascultătorii.
Computerele au apărut pentru că oamenii aveau nevoie să facă foarte rapid calcule. Treptat, computerele s-au mutat din peisajul industrial în viaţa companiilor şi apoi în casele oamenilor. Aceste produse au însemnat pentru mult timp sursa noastră de entertainment, de internet, o unealtă a productivităţii. |nsă smartphone-urile au mâncat din gloria PC-ului. Care sunt principalele tendinţe de pe piaţa computerelor personale şi care sunt scenariile de viitor?
260 de milioane de PC-uri (fără includerea hibridurilor precum iPad Pro sau Surface Pro) au fost livrate pe glob anul trecut, număr mai mic cu 5,7% faţă de 2015, potrivit firmei de cercetare IDC. 2016 a fost al cincilea an de scădere consecutivă. Această micşorare poate fi atribuită unor factori cheie precum creşterea popularităţii smartphone-urilor şi a tabletelor; stagnarea inovării în domeniul PC-urilor are şi ea un cuvânt greu de spus.
Laptopurile şi desktopurile nu s-au schimbat foarte mult, motiv pentru care oamenii nu-şi mai schimbă PC-urile foarte des. Totuşi, se pare că scăderea valorică a pieţei ar putea fi de bun augur pentru producătorii de PC‑uri, precum HP sau Dell, deoarece anul trecut şi-au crescut vânzările cu 1,3% şi cu 4,3%, în timp ce liderul, Lenovo, a scăzut livrările cu 3% în 2016, potrivit IDC. Apple a fost marele perdant, vânzările companiei din California scăzând cu 9,8% anul trecut.
Cum este de aşteptat, piaţa locală de PC-uri nu a făcut notă discordantă faţă de tendinţele la nivel global, ea marcând un minus de aproximativ 10%, potrivit lui Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România; el menţionează că în aceste condiţii compania pe care o conduce şi-a crescut cota de piaţă de pe plan local la 18%.
În România, Lenovo este lider cu o cotă constantă de 25%, conform estimărilor lui Aurel Neţin, director & country general manager Lenovo România, pe o piaţă ce se învârte în jurul a 700.000 de unităţi vândute anual şi se află acum în scădere faţă de anul trecut. „Consider că este loc de creştere în piaţa de PC-uri din România, în continuare. Dacă mă uit la numărul de oameni şi la gradul de penetrare a PC-ului pe plan local, văd că mai este loc”, este de părere şeful Lenovo, care mai spune că abia în 2016 s-a simţit un declin pe piaţă. „Un fenomen care a început la nivel global, în urmă cu doi-trei ani, dar care nu s-a petrecut până acum aici. Chiar şi anul trecut România era o piaţă constantă, deşi în ţările din regiune vânzările de PC-uri scădeau”, a spus Neţin într-un interviu acordat anterior Business Magazin.
Românii iubitori de gadgeturi şi, în general, consideraţi „early-adopters” se încadrează în tendinţele manifestate la nivel global, „continuând să cumpere desktopuri şi notebookuri însă, în acelaşi timp, arătând un interes din ce în ce mai mare faţă de produsele din categoria 2 in 1”, este de părere Mugur Pantaia; el adaugă că segmentul de piaţă care a înregistrat o evoluţie pozitivă în 2016 a fost reprezentat IMM-uri. „De asemenea, pe finalul anului am identificat o evoluţie pozitivă şi în zona corporate şi a sectorului public. Segmentul consumer reprezintă însă în continuare o provocare, în ciuda măsurilor economice favorabile creşterii consumului. Nu putem vorbi de un impact pozitiv în creşterea achiziţiilor IT”, adaugă Pantaia.
O tendinţă manifestată la nivel global, care prinde tot mai mult contur şi la nivel local în mediul de afaceri, menţionată de şeful HP România, este migrarea de la modelul tranzacţional la cel contractual.
Modelul de business tranzacţional presupune vânzarea de echipamente, pe când cel contractual presupune închirierea unei soluţii – echipamente, software şi servicii; astfel „clientul plăteşte o sumă fixă în fiecare lună pe perioada de derulare a contractului semnat. HP răspunde acestei tendinţe prin implementarea de programe precum Device as a Service. Unele dintre aceste programe sunt deja disponibile şi în România, altele urmează a fi lansate în viitor”, spune Pantaia. Device as a Service este o nouă metodă a HP prin care vrea să-şi crească afacerile, de data aceasta nu prin vânzarea de echipamente, fie ele PC sau imprimante, ci prin închirierea acestora către clienţi.
Se anunţă 2017 ca fiind un an mai bun pentru vânzarea de PC‑uri? Producătorii sigur vor asta, iar rezultatele primului trimestru financiar le dau speranţe. La începutul anului, IDC preconiza că piaţa PC-urilor ar urma să crească în 2017, bazându-se pe faptul că mediul de afaceri îşi va reînnoi dotările cu calculatoare. Acest factor, cumulat cu faptul că inovaţia în domeniul telefoanelor inteligente a cam bătut pasul pe loc, ar motiva oamenii să cumpere PC-uri.
Vestea bună a venit în aprilie, odată cu anunţarea rezultatelor în primul trimestru financiar. Se pare că piaţa s-a mişcat pe un trend ascendent pentru prima dată în ultimii cinci ani, chiar dacă câştigul a fost mai mic de 1% faţă de anul precedent, bifând un plus de 0,6%. Astfel, în primele trei luni ale lui 2017, livrările de PC-uri au ajuns la 60,3 milioane de unităţi, în comparaţie cu 59,9 milioane în perioada similară anul trecut, potrivit IDC. Primul trimestru pozitiv din 2012 încoace.
Totuşi, producătorii de PC-uri nu trebuie să se îmbete cu apă rece, deoarece firma de cercetare Gartner a raportat un declin de 2,4% al vânzărilor de PC-uri la nivel global. Ambele companii au declarat că vânzările pe segmentul de business s-au îmbunătăţit, dar nu îndeajuns pentru a compensa cu scăderea din segmentul consumatorilor. „Cred că piaţa de IT din România, incluzând aici atât PC-uri cât şi imprimante, îşi va tempera în general în 2017 scăderea manifestată pe parcursul anului trecut. Acest lucru a fost de altfel deja vizibil încă din ultimul trimestru al anului 2016 şi sperăm ca această recentă tendinţă să fie susţinută în perioada următoare şi prin măsuri concrete din partea mediului politic şi de afaceri, menite să încurajeze şi mai mult achiziţiile de echipamente şi soluţii IT”, spune Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România.
De asemenea, începutul de an a adus câştiguri în ceea ce priveşte felul în care se împarte piaţa la nivel global: HP a redevenit lider de piaţă cu o cotă de 22% în T1 2017, de la 19% cât avea în 2016, potrivit IDC. Grupul chinez Lenovo a ajuns la 20,4%, iar Dell la 16%; şi Apple a câştigat, ajungând de la 6,7% la 7%. Pe de altă parte, Gartner îl pune pe Lenovo pe primul loc, urmat de HP şi Dell, în timp ce Apple se situează pe locul 5, sub Acer.
Informaţiile comunicate de cele două firme de cercetare de piaţă diferă, lucru care se explică din prisma modului în care cele două companii numără produsele vândute. Gartner numără desktopurile, notebookurile şi device-urile hibrid precum Surface al lui Microsoft, dar nu şi Chromebookurile. Pe de altă parte, IDC numără Chromebook-urile, dar nu şi Microsoft Surface. Aşadar, diferenţa pare a fi făcută de tot mai popularele Chromebook, laptopuri ieftine bazate pe sistemul de operare al Google, Android. De altfel, şi Lenovo, şi HP şi Dell au modele Chrombook la vânzare. Totuşi, acest tip de laptop este dedicat în principal sectorului educaţional, deoarece sunt foarte ieftine şi uşor de folosit. Aşadar, potrivit IDC, 54% dintre livrările de computere către şcolile din SUA au fost Chromebooke-uri. Cu toate acestea, în 2015 doar 4% din totalul laptopurilor vândute folosesc sistemul de operare la Google, iar în 2016 acest procent ar fi atins 6%.
Deşi situaţia pare a se îmbunătăţi, 2017 nu le dă prea multe motive să zâmbească producătorilor de PC-uri, mai ales din cauza faptului că sunt nevoiţi să crească preţurile deoarece anumite componente cheie (cipurile de memorie DRAM şi NAND flash) se scumpesc; şi asta din pricina unui deficit de componente din industrie, conform lui Mikako Kitagawa, analist la Gartner. Dacă informaţia se adevereşte, ar putea duce din nou piaţa în jos. „Creşterea preţului va suprima cererea de PC-uri şi mai mult pe segmentul consumer, descurajând clienţii să cumpere, cu excepţia cazului în care este absolut necesar. A afectat deja piaţa în 2017”, a declarat Kitagawa.
În ton cu viitorul mai puţin luminos al PC-urilor, producătorul de procesoare Intel a anulat Intel Developers Forum, cea mai mare conferinţă a sa, menţionând „dificultatea de a transmite un mesaj unificat în care să aratăm că produsele noastre nu vor fi folosite doar în PC-uri în viitorul apropiat”. IDF era locul unde compania dezvăluia noile procesoare şi unde anunţa la ce lucrează. Reprezentaţii companiei au declarat pentru publicaţia Anandtech că firma nu se mai concentrează doar pe procesoare şi servere, ci îşi mută atenţia şi spre zone noi, precum maşini autonome, inteligenţă artificială sau Internet of Things, „multe lucruri care ar fi fost dificil de îndesat într-un singur eveniment”. Aşadar, compania ar vrea să organizeze mai multe evenimente, mai mici şi concentrate pe anumite aspecte ale noului Intel. Presa din străinătate consideră această decizie ca un semn al faptului că piaţa de PC a mai făcut o victimă.
Cel mai probabil piaţa locală de PC-uri va urma aceeaşi tendinţă ca şi cea globală, iar şeful HP România este optimist că va reuşi să conducă compania către rezultate pozitive. „Pentru 2017, ne propunem atât o creştere a numărului de angajaţi, cât şi a cifrei de afaceri generate local. În mod cert, evoluţia pieţei IT, indiferent că ne referim strict la piaţa «hardware» sau la piaţa destinată serviciilor IT, este destul de dependentă de evoluţia politico-economică. Mizăm totuşi foarte mult pe dezvoltarea segmentului de piaţă destinat serviciilor IT, sector care are o dinamică pozitivă şi un potenţial de creştere neexploatat încă la adevărata sa valoare”, spune Mugur Pantaia.
260 MILIOANE este numărul de PC-uri vândute pe glob în 2016, potrivit IDC
5,7% REPREZINTĂ PROCENTUL cu care piaţa de PC-uri s-a micşorat în 2016 faţă de 2015
0,6% REPREZINTĂ PROCENTUL de creştere al vânzărilor în T1 2017 comparativ cu T1 2016
700.000 DE UNITĂŢI este volumul pieţei anuale de PC-uri din România, conform estimărilor Lenovo
Sanmay Ved, studentul care a deţinut domeniul de internet google.com pentru un minut, a primit 12.000 de dolari de la gigantul din Sillicon Valley, informează Boston Globe.
Tânărul căuta domenii libere pe Google Domains când a observant că google.com era disponibil. A plătit 12 dolari şi a intrat în posesia domeniului. Nu-I venea să creadă, comanda a fost verificată, plată efectuată şi chiar a primit un mail de confirmare a achiziţiei. A fost un moment de bucurie scurt. Un minut mai târziu, un alt mail a sosit în care era înştiinţat că achiziţia domeniului a fost anulată
Ved nu a cerut o recompense financiară pentru că a descoperit această vulnerabilitatea în sistem, dar Google i-a oferit o recompensă financiară chiar şi aşa. Suma ininţială a fost mai mica, dar cei de la Google au decis să dubleze suma când au aflat că Sanmay Ved a donat recompense către o asociaşie caritabilă.
Invitel a ajuns în 2016 afaceri de 85 mil. euro cu un EBITDA (profit operaţional) de 23,2 mil. euro.
Vânzătorii sunt China Central and Eastern Europe Investment Co-operation Fund SCS SICAV-SIF , administrat de către Luxembourg Investment Solution şi asistat de Cee Equity Partners.
Vineri pe bursa Bucureşti acţiunile Digi au crescut cu 0,49% ultimul preţ fiind de 41 lei/act.
La acest preţ valoarea de piaţă a Digi este de 4,1 mld. lei.
Anunţul oficial de la Digi:
Societatea doreste sa-si informeze actionarii ca la data de 21 iulie 2017, filiala sa din Ungaria, DIGI Tavkozlesi es Szolgaltato Kft. („Digi HU”), actionand in calitate de cumparator, a incheiat un contract de vanzare-cumparare actiuni („CVC”) cu societatile Ilford Holding Kft. si Invitel Technocom Tavkozlesi Kft., actionand in calitate de vanzatori („Vanzatorii”; Vanzatorii sunt societati controlate de China Central and Eastern Europe Investment Co-operation Fund SCS SICAV-SIF, administrat de catre Luxembourg Investment Solutions S.A. si asistati de CEE Equity Partners), pentru achizitia de actiuni ce reprezinta 99,998395% din capitalul social si drepturile de vot din Invitel Tavkozlesi Zrt. („Tinta”) („Tranzactia Propusa”).
Sunt, însă, persoane care au milioane de dolari, dar sunt dezinteresate de tehnologie. Printre acestea se numără vedete de la Hollywood, şefi de stat şi miliardari.
Vă prezentăm o listă cu persoane celebre care nu folosesc internetul, nu au un computer personal sau un telefon mobil:
Christopher Walken
Celebrul actor, care a făcut un rol de excepţie în filmul „The Deer Hunter”, nu are telefon mobil şi nici nu foloseşte un computer sau internetul. Atunci când apare într-un film, producătorii îi dau un telefon mobil pentru a ţine legătura cu el. Totuşi, imediat după ce filmările se încheie Walken îl returnează.
Citiţi mai multe pe www.go4it.ro
Sunt, însă, persoane care au milioane de dolari, dar sunt dezinteresate de tehnologie. Printre acestea se numără vedete de la Hollywood, şefi de stat şi miliardari.
Vă prezentăm o listă cu persoane celebre care nu folosesc internetul, nu au un computer personal sau un telefon mobil:
Christopher Walken
Celebrul actor, care a făcut un rol de excepţie în filmul „The Deer Hunter”, nu are telefon mobil şi nici nu foloseşte un computer sau internetul. Atunci când apare într-un film, producătorii îi dau un telefon mobil pentru a ţine legătura cu el. Totuşi, imediat după ce filmările se încheie Walken îl returnează.
Citiţi mai multe pe www.go4it.ro
Tânăra de 30 de ani, Jenni Morton-Humphreys, era extrem de mândră de bicicleta sa germană albastră, iar când i-a fost furată a fost disperată. Fata a anunţat comunitatea de ciclişti şi, prin intermediul unui prieten, a aflat că bicicleta sa a fost scoasă la vânzare pe internet.
Fără să stea pe gânduri, Jenni a aranjat o întâlnire cu vânzătorul, pretinzând că vrea să cumpere bicicleta şi a făcut în aşa fel încât să i se permită să urce pe ea ca să ajusteze şeaua. Cum s-a urcat pe bicicletă, fata a început să pedaleze rapid, reuşind să îl lase în urmă pe cel care îi furase bicicleta. Cel care a ajutat-o şi a negociat cu hoţul, un prieten ciclist, i-a spus hoţului că e adevărata proprietară a bicicletei şi că ar fi bine să nu mai încerce să fure de la ciclişti.