„La nivel de piaţă văd o creştere, dar va fi o creştere de o cifră, nu semnificativă. Cred că vor exista linii de business precum asigurările de sănătate care vor creşte cu două cifre, dar nu văd schimbări semnificative pe piaţă la ora actuală. Noi ne dorim o creştere inclusiv în 2020. Văd anul 2020 mai mult ca pe un an de consolidare. Cred că asigurările de locuinţă îşi continuă creşterea, asigurările de proprietăţi în general vor avea o creştere, iar în zona de RCA nu aş vrea să mă pronunţ. O să continuăm să fim în acelaşi spirit consecvent şi conservator”, descrie Călin Matei, directorul general adjunct al Groupama Asigurări, perspectivele pentru piaţa pe care activează.
Din rândul realizărilor de anul trecut, menţionează că Groupama a reuşit să adapteze produsele pentre noua subvenţie agricolă introdusă, astfel asigurătorul a fost printre primii care au introdus un produs eligibil pentru acel tip de subvenţie, având peste 850.000 de hectare asigurate şi 3.000 de fermieri cu culturile asigurate. În zona de invoaţie, Groupama a lansat în vara anului 2019 produsul Casco fleet control, un produs de telematică destinat flotelor. „Am încercat, pe lângă posibilitatea de a oferi clientului poliţa Casco pentru flotă cu telematică, şi fleet management. Pe de o parte ai posibilitatea de a reduce costurile cu asigurările Casco, iar pe partea cealaltă ai zona de fleet management unde poţi reduce costurile de carburant, utilizarea maşinii, poţi urmări şoferii şi poţi să iei decizii în consecinţă într-o mai bună cunoştinţă de cauză”, a adăugat Călin Matei. Primul produs de telematică lansat de Groupama a fost pentru persoane fizice, iar acum există şi în varianta pentru companii, a adăugat el. În prezent Groupama are peste 2.000 de contracte pentru produsele de telematică, cu vânzări de 130-150 de contracte pe lună. „Am observat un apetit crescut pe zona aceasta. Clienţii văd beneficiile, iar avantajul major este posibilitatea de a-ţi reduce preţul la poliţa Casco până la 40% în funcţie de comportamentul şoferului în trafic. Avem trei categorii de şoferi: cei cu un comportament mai agresiv, pe care i-am numit războinici, cei care sunt cu un comportament îmbunătăţit şi cei care conduc foarte prudent şi care au cele mai mari şanse pentru acea reducere substanţială”, a explicat directorul general adjunct.
Odată cu dezvoltarea acestui produs, pe care el îl consideră inovator, în viziunea lui Călin Matei a apărut o nouă categorie de clienţi, şi anume cei care au copii la vârsta majoratului, care vor să înceapă să conducă. Telematica poate fi o oportunitate prin care părinţii pot dobândi siguranţă pentru că pot vedea în orice moment unde este maşina şi care este comportamentul şoferului la volan. „Cred că vor fi din ce în ce mai mulţi clienţi care vor apela la această soluţie”, a adăugat Călin Matei.
Acest produs poate să fie una dintre soluţiile pentru poliţele RCA, dar din cauza frecvenţelor de daună foarte mari în România şi a unei segmentări care ar putea crea un decalaj foarte mare între cel mai mic preţ şi cel mai mare preţ al poliţelor RCA, soluţia rămâne practică doar în teorie. „Există diferenţe semnificative între frecvenţele de daună la noi şi frecvenţa daunelor în alte ţări. La noi este vorba de o frecvenţă de daună de 10%, în timp ce în ţările din afară se vorbeşte de o frecvenţă de daună de 2%. Cred că sunt atât de multe lucruri care duc la rezultatele proaste ale RCA-ului încât ar trebui făcuţi paşi peste tot. Poate să fie telematica o soluţie? Cu siguranţă, dar nu va fi o soluţie pentru toţi”, a spus Călin Matei. El a explicat în continuare că aceasta este de fapt problema. Telematica nu face decât să introducă o segmentare suplimentară în randul clienţilor. Atunci când pui toată populaţia la o masă, există acelaşi preţ pentru toată lumea.
Când o împarţi în trei categorii, poţi oferi preţuri diferenţiate pe acele categorii, dar dacă mai adaugi şi alte segmentări, atunci poţi să oferi preţuri diferenţiate pe 10 categorii, de pildă. Astfel, cu cât segmentezi mai mult, cu atât diferenţa dintre cel mai mic preţ şi cel mai mare preţ creşte, iar atunci va apărea o categorie de maşini care au preţuri atât de mari încât o să devină apraope neasigurabile. „Sunt «foste ţări din UE» unde preţurile la RCA ajunseseră la un nivel de 7.000 de lire sterline, 8.000 de lire sterline, iar oamenii au ajuns într-un moment în care nu mai puteau să se asigure. Poate că o altă bucată a acestui puzzle este să ai o asociere cu conducătorul auto. Astăzi facem o pură asociere între proprietari şi maşini. Foarte rar se ţine cont de cine conduce maşina”, a mai spus directorul general adjunct.
Piaţa RCA a ajuns la o rată combinată de 117-118%, ceea ce înseamnă că pentru fiecare 100 de lei plătiţi ai costuri de 118 lei. „Nu cred că există o singură soluţie. Sunt multe lucruri care ar trebui făcute pentru un rezultat sustenabil al RCA-ului. Piaţa asigurărilor obligatorii auto nu arată bine deloc. Nu poate fi sustenabil pe termen mediu şi lung”, a continuat Călin Matei.
Din punctul de vedere al zonei digitale, Groupama se menţine în zona colaborării cu clienţii, iar o digitalizare 100% nu poate exista niciodată. „Nu ai cum să fii 100% digital. Relaţia de la persoană la persoană va fi importantă şi 10 ani de acum înainte. Poţi digitaliza documentele, dar întâlnirea faţă în faţă cu clientul este importantă. Poţi fi 100% digital dacă ai produse foarte standardizate, altfel va fi foarte complicat pentru că îţi vei restrânge aria de clienţi. Cred că se vor dezvolta roboţi pentru a ajuta omul, dar să îl înlocuiască nu cred că se va întâmpla”, susţine directorul general adjunct al asigurătorului.
Groupama se află în parteneriat cu fintech-ul UiPath, iar prin această colaborare asigurătorul şi-a dezvoltat un sistem RPA (Robotic Process Automation) pentru procesarea datelor. Cu toate acestea, asigurătorul deţine şi un sistem de inteligenţă artificială, pe care l-ai numit Marius, acesta fiind dezvoltat intern de către companie. Marius preia solicitările şI derogările pe partea asigurărilor Casco, astfel pe zona de retail clienţii pot primi un răspuns din partea societăţii în doar câteva minute.
Portofoliul Groupama este structurat pe patru linii de business principale: Casco, asigurările de proprietăţi, care includ şi asigurările de locuinţe, asigurările de proprietăţi pentru persoane juridice şi agro, RCA şi asigurările pentru persoane fizice. „Linia noastră principală de business este Casco, cu peste 40% din portofoliu, a doua linie de business din portofoliu sunt asigurările de proprietăţi, care includ şi asigurările de locuinţe, asigurările de proprietăţi pentru persoane juridice şi agro în proporţie de 25%, RCA-ul este pe locul trei în ceea ce priveşte portofoliul şi este la o pondere de sub 20%, iar pe ultimul loc sunt asigurările pentru persoane fizice”, a explicat Călin Matei.
Pe piaţa asigurărilor din România, segmentul asigurărilor de sănătate şi segmentul asigurărilor facultative de locuinţe sunt liniile de business pe care asigurătorii au început să se concentreze în ultima perioadă. „Asigurările de sănătate sunt una dintre cele mai noi linii de business din piaţă. Orice linie de business nouă presupune investiţii, construirea unui portofoliu şi promovarea produsului. Pe segmentul asigurărilor de sănătate vorbim de o inflaţie medicală extrem de ridicată, de o creştere a preţului la serviciile medicale care se datorează unei creşteri salariale din domeniul medical şi cheltuieli cu echipamente medicale. Toate aceste costuri se răsfrâng şi în asigurări”, a explicat directorul general adjunct. El a spus în continuare că atâta timp cât vrei să începi o linie nouă de business, nu îţi propui să fii pe profit. Pentru Groupama, în prezent asigurările de sănătate nu sunt profitabile. „Cu toate acestea, vedem o îmbunătăţire a profitabilităţii liniei de business şi ne propunem să devenim profitabil în 2-3 ani. În asigurări pentru a deveni profitabil îţi trebuie o masă mare de clienţi. Poţi vorbi de profitabilitate numai după ce îţi construieşti acea masă mare de clienţi”, a adăugat Călin Matei.
Pe de altă parte, în România este nevoie de finanţare pe partea de sănătate, iar românii au nevoie de servicii de sănătate mult mai bune. „Îţi trebuie firme solide care îşi permit să investească şi care îşi permit să duc la bun sfârşit un business plan, cu resursele financiare necesare. Asigurările de sănătate au cea mai mare creştere, dar este din cauză că momentan este un volum destul de mic de subscrieri. Vedem o creştere de 25-30% de la an la an.”
În ceea ce priveşte asigurările facultative de locuinţe, acestea au o creştere constantă, iar în 2020 va avea un plus de circa 5%. „Va fi o creştere explozivă? Nu. Va fi o creştere constantă. Din punctul meu de vedere şi cum îl văd astăzi, cred ca segmentul asigurărilor de locuinţe va avea un plus de 5%. În România piaţa de credite pentru locuinţe este în creştere, zona de imobiliare este în creştere, ca atare va fi împinsă această creştere şi de asigurările de creditare şi zona bancară”, susţine directorul general adjunct al asigurătorului.
Călin Matei şi-a început cariera în domeniul asigurărilor de aproape 21 de ani, iar la Groupama a ajuns din momentul în care asigurătorul a venit pe piaţa locală din România prin achiziţia a trei companii de asigurare: BT Asigurări, Asiban şi OTP Garantia. „Am ajuns în asigurări imediat după terminarea facultăţii printr-o colegă de facultate care lucra într-o firmă de asigurări. Am terminat Facultatea de Cibernetică Statistică, Informatică Economică şi Economie Matematică din cadrul ASE, secţia de economie matematică. În 1999 am ajuns în asigurări”, îşi aminteşte el. La momentul în care Groupama a intrat pe piaţa din România, a cumpărat trei companii de asigurare: în decembrie 2007 a cumpărat BT Asigurări şi în august 2008 a cumpărat Asiban şi OTP Garantia. „Eu lucram în OTP Garantia şi practic am fost cumpăraţi. În septembrie 2009 a apărut Groupama ca brand ca urmare a fuziunii şi încorporării de portofolii. Practic pot să spun că sunt de la început la Groupama, de când a venit în România”, îşi descrie Călin Matei parcursul.
Tag: inregistrare
-
Creşteri în spirit conservator
-
Mai putem să mergem în vacanţă de Paşti sau nu? Ce spun hotelierii şi proprietarii de pensiuni
Conform unui studiu realizat la începutul acestei săptămâni de platforma de rezervări hoteliere TravelMinit.ro, 86% dintre hotelieri consideră că epidemia de coronavirus constituie o ameninţare reală pentru turismul intern. Hotelierii au înregistrat un număr considerabil mai mic de rezervări pentru lunile Martie şi Aprilie, iar în ultima săptămână s-au înregistrat şi primele anulări de sejururi, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii platformei de rezervări.Iată ce spun ei:Hotelurile de peste 50 de camere sunt cele mai afectate, în special dacă se află şi în oraşele mari din România unde deja s-au înregistrat cazuri de Coronavirus. Pensiunile şi hotelurile de mici dimensiuni au declarat că încă nu se resimte impactul virusului în rezervări. Cu totii au declarat că încă de la primele anunţuri de răspândire a virusului au luat masuri sporite de igienizare a zonelor comune şi a spaţiilor de cazare.Ce măsuri iau proprietarii de pensiuni şi hotelierii pentru a încuraja rezervarea vacanţelor în ţară?
Conform studiului TravelMinit.ro, pentru a creşte numărul de rezervări pentru lunile aprilie – mai, hotelierii sunt deschişi implementării unor politici flexibile de rezervare – 41.3% dintre hotelieri sunt dispuşi să prelungească perioada de plată a avansului, 36.2% sa ramburseze avansul plătit integral/parţial într-un termen stabilit, iar 34.6% chiar ar renunţa la avans pentru a creşte numărul rezervărilor.
Rezervări în România fără avans şi cu anulare gratuită
In acest moment există peste 2600 de unităţi de cazare listate pe platforma Travelminit.ro care pot fi rezervate fără plata vreunui avans şi sunt 100% rambursabile. Spre deosebire de alţi ani in care rezervările pentru perioada Paştelui si mini-vacanta de 1 Mai erau deja încheiate la finalul lunii Martie, in acest an hotelierii chiar accepta plata vacantelor de Paste / 1 Mai folosind vouchere de cazare.
Pastele si 1 Mai, cea mai mare scădere înregistrată. Hotelierii sunt optimişti cu privire la sezonul de vară
Cea mai mare scădere a numărului de rezervări faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut a fost constatată pentru perioada Paştelui (76.7%), urmată de mini-vacanţa de 1 Mai şi sezonul de vară. Se observă, astfel, că turiştii tind să fie reticenţi cu privire la vacanţele din perioada imediat următoare, însă se menţin optimişti cu privire la sezonul de vară. 86% dintre hotelieri consideră că cele mai afectate perioade sunt luna martie şi aprilie.
Anulările au fost în mare majoritate din partea turiştilor români (79.1%), iar 66% dintre partenerii care au răspuns studiului Travelminit consideră că nu există posibilitatea de a revinde camerele rămase libere după anulări.
Ce planuri de călătorie îşi fac românii pentru perioada următoare?
Dacă înainte de răspândirea coronavirusului în Europa, 90% dintre clienţii platformei Travelminit.ro aveau intenţia de a călători în ţară sau în străinătate, în prezent, mai puţin de jumătate ar mai lua această decizie. În plus, 41.3% dintre turiştii care au răspuns la studiu efectuat de Travelminit.ro ar alege călătoriile doar pe teritoriul României, 20.5% au declarat că ar face deplasări atât interne, cât şi externe, iar 36.6% nu mai au nicio intenţie de a călători în perioada următoare.
De altfel, 84.3% dintre respondenţi au şi anulat cel puţin o rezervare din cauza răspândirii coronavirusului, 55.2% dintre vacanţele anulate fiind în străinătate, 36.1% pe teritoriul României, iar în 8.7% dintre cazuri rezervările anulate erau atât în ţară, cât şi externe.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 2700 de persoane, începând de marţi, 10 martie şi până joi, 12 martie.
-
Semnale încurajatoare: Bursele europene deschid şedinţa de marţi pe creşteri după „măcelul” de luni
Indicele pan-european Stoxx 600 înregistrează marţi dimineaţă la ora 10.50 (ora României) o creştere de 2,56%, după ce ziua de luni care a adus pierderi în majoritatea pieţelor bursiere din Europa.
DAX, indicele bursei germane, înregistrează o creştere de 2%, în timp ce bursa franceză, CAC 40, creşte cu 2,2%.
În acelaşi timp, bursa spaniolă înregistrează creşteri de 1,6%.
Indicii au trecut în teritoriu de creştere marţi dimineaţă după pierderile istorice de luni – o zi în care investitorii au reacţionat emoţional la scăderea preţurilor petrolului şi la tensiunile acumulate în jurul epidemiei de coronavirus.
-
Efectele încălzirii globale. Continentul care poate rămâne fără iarnă şi se încălzeşte mai mult decât restul lumii
Temperaturile din Australia au înregistrat o creştere mai mare decât temperatura medie la nivel global, a informat Biroul pentru Meteorologie local.
Şeful departamentului de monitorizare a climei, din cadrul Biroului pentru Meteorologie, Karl Braganza, a declarant că, în Australia, temperatura a crescut cu 1,4 grade Celsius.
Valorile au fost înregistrate în timp ce în restul lumii s-a încălzit, în medie, cu 1,1 grad Celsius.
Din cauza schimbărilor climatice, care au dus la creşterea accelerată a temperaturilor, vara australiană se prelungeşte cu o lună, devenind astfel de două ori mai lungă decât iarna.
(sursa: Mediafax)
-
Jon Bon Jovi a înregistrat o piesă cu prinţul Harry
Jon Bon Jovi a înregistrat o piesă cu prinţul Harry, după ce, în 2013, a cântat împreună cu prinţul William. Întrebat de presa americană cine cântă mai bine, starul a sugerat că este vorba despre Harry, scrie people.com.
Jon Bon Jovi l-a descris pe Harry, în glumă, “artistul cunoscut anterior sub numele de prinţ”.
Jon Bon Jovi a înregistrat o versiune a piesei sale “Unbroken”, vineri, în legendarul studio Abbey Road din Londra, împreună cu prinţul Harry. După sesiunea de înregistrări foarte mediatizată, starul rock a declarat pentru revista People: “A fost super, i-am trimis piesa în luna august (a anului trecut, n.r.), o ştia”.
Piesa a fost înregistrată pentru a colecta fonduri pentru Invictus Games, o competiţie sportivă înfiinţată de prinţul Harry în 2014, dedicată veteranilor de război răniţi şi cu handicap. Ediţia de anul acesta a competiţiei va avea loc în luna mai, în Olanda.
Pe de altă parte, în 2013, prinţul William s-a alăturat lui Jon Bon Jovi şi cântăreţei Taylor Swift pe scenă, pentru o versiune a piesei “Livin’ On A Prayer”, la un eveniment caritabil.
Întrebarea jurnaliştilor americani a fost, deci, una logică.
Starul rock nu a dorit să ofere un răspuns clar: “Amândoi au baze bune”. A adăugat, însă, că Harry este “artistul cunoscut anterior sub numele de prinţ”.
Jon Bon Jovi pare foarte apropiat de prinţul Harry, care a anunţat în ianuarie că renunţă la statutul său de membru senior activ al familiei regale britanice.
“Este atât de implicat în viaţa acestor soldaţi şi în poveştile lor şi, bineînţeles, este pentru că a făcut parte dintre ei”, a mai spus Jon Bon Jovi.
-
Cu cât vor creşte salariile managerilor anul acesta?
„La nivel general, aşa cum arată şi tendinţa globală, ne aşteptăm la o creştere de 3 – 3,2% pe toate industriile. Cu alte cuvinte, creşterea va fi similară cu cea din anul 2019. Nu ne aşteptăm la schimbări majore pe piaţă întrucât contextul actual este similar cu cel de anul trecut. În general, concentrarea anului 2020 pe piaţa muncii va fi mai mult în direcţia de a oferi angajaţilor o experienţă de muncă bună, cu beneficii şi echilibru între muncă şi viaţa personală. Mai curând vom vorbi, probabil, de o restructurare şi împrospătare a pachetelor de beneficii, decât de schimbări salariale majore”, spune Costin Tudor, CEO şi fondator al undelucram.ro, o platformă online dedicată angajaţilor şi angajatorilor din România.
Domeniul IT va continua şi în anul acesta să conducă topul creşterilor salariale la nivel de top management, mai ales odată cu ascensiunea fondurilor de investiţii care finanţează din ce în ce mai multe companii de tip start-up, observă Costin Tudor. Pe următorul loc în privinţa creşterilor salariale la nivel de top management va fi industria financiar-bancară.
„În IT ne aşteptăm la o creştere mai mare, între 5 şi 11%, iar în domeniul financiar-bancar estimăm o creştere între 3 şi 7%. Pe lângă IT, ne aşteptăm la măriri salariale considerabile şi în consultanţă, bănci/instituţii financiare şi BPO & servicii. Sigur, trebuie luat în calcul că ele pot varia substanţial în funcţie de industrie, dimensiunea companiei şi, eventual de investiţiile făcute pe parcursul anului 2020 în fiecare dintre aceste domenii”, explică fondatorul platformei undelucram.ro. Estimările privind creşterile salariale sunt bazate pe creşterile înregistrate în ultimii ani, aşa cum sunt ele raportate pe platforma undelucram.ro.
Un manager din România câştigă de 10 ori mai mult decât un subaltern, în timp ce în Germania diferenţa e de 1 la 3, salariul unui şef din ţara noastră ajungând chiar şi la 15.000 de euro, potrivit companiei de HR Mercer Marsh. În Germania, Danemarca şi Elveţia, un manager câştigă de trei ori mai mult decât un angajat. Managerii sunt mai bine plătiţi în România pentru că a existat deficit de directori când au intrat multinaţionalele în România la sfârşitul anilor ’90. Companiile au dat bani mai mulţi ca să aibă oameni la conducere, iar asta le costă şi acum. Astfel s-a ajuns la diferenţele foarte mari între cel mai bine plătiţi şi cel mai prost plătiţi angajaţi, motivează specialiştii de la Mercer Marsh.
Salariile angajaţilor din companiile private din România au crescut cu 5% în 2019 şi vor avea o creştere similară şi în anul 2020, arată rezultatele studiului salarial anual realizat de compania Mercer Marsh. Cele mai mari majorări salariale pentru 2019 şi 2020 vor fi în industriile care sunt în creştere şi în care se fac investiţii străine. Oana Botolan Datki, managing partner la Cteam România, companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, observă că la nivel de top management salariile au de mulţi ani un nivel competitiv în România, dacă ne comparăm cu ţările din jur.
„Creşterile salariale la acest nivel sunt deci moderate de la un an la altul, iar accentul se pune pe pachetul variabil, care este unul consistent şi în directă legătură cu rezultatele de business. Pentru top management discutăm de bonusuri variabile anuale dar şi de pachete de bonusuri pe termen lung (2-3-4 ani) care sunt direct legate de valoarea acţiunilor, de EBITDA sau de alţi indicatori de profitabilitate. Bugetele de creşteri salariale ale companiilor pentru nivelul de top management sunt egale cu cele generale, respectiv o medie de 4,7%, cu variaţii în funcţie de industrie de la 4,5% la maximum 8%”, afirmă Oana Botolan Datki.
În ceea ce priveşte domeniile de activitate unde vor fi cele mai mari creşteri salariale la nivel de top management, Oana Botolan Datki spune şi ea că industria IT&C va conduce acest clasament.
„Domeniul IT este în continuare campion la rapiditatea creşterilor de business, extinderilor sau achiziţiilor, aşa că şi pachetele de compensare au o creştere mai mare de la un an la altul – nu neapărat la nivel de top management, cât în general pentru toate posturile care sunt la mare căutare. O creştere spectaculoasă la nivel de top management apare atunci şi compania are o creştere spectaculoasă şi deci nivelul şi complexitatea postului se modifică major”, spune ea.
În 2019, valoarea mediană a salariului obţinut de un director dintr-o companie de tehnologie din România a fost de circa 6.200 de euro brut pe lună (3.650 de euro net), arată rezultatele studiului salarial şi de beneficii realizat de compania de HR Mercer Marsh Benefits.
Domeniile care vor avea cele mai mari creşteri anul acesta sunt acelea în care businessurile cresc cel mai spectaculos. Chiar şi în aceste cazuri nu vorbim de creşteri salariale, ci de pachete de compensare complexe şi în care partea variabilă poate să facă diferenţa. „Salariile la nivel de top management sunt deja «aşezate» în România şi majorări spectaculoase nu se preconizează, în afara cazurilor în care vorbim de promovări. În industrii în care companiile au deja o dimensiune mare (ca cifră de afaceri sau număr de angajaţi, cum ar fi sectorul financiar-bancar, unde vorbim de mii de angajaţi şi de sute de milioane de euro cifre de afaceri), complexitatea posturilor de top management a dus la valori compensatorii generoase care se păstrează în continuare. Creşteri spectaculoase nu pot să mai fie în România şi mai ales la nivel de top, aşa că procentele rămân în jurul valorilor generale de aproximativ 5%”, explică Oana Botolan Datki.
Salariul pe care îl câştigă un top manager din România depinde de dimensiunea şi complexitatea companiei. „Dacă vorbim despre un top manager dintr-o companie cu 20 de angajaţi şi cifra de afaceri de 2 milioane de euro sau de un top manager dintr-o companie cu 7.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 1 miliard de euro, sumele vor diferi foarte mult. Intervalul poate să fie între 2.000 – 3.000 de euro brut sau 10.000 euro but lunar sau mai mult, dar nici măcar nu este relevant să discutăm despre valori fară să luam în calcul nivelul posturilor despre care vorbim”, concluzionează Oana Botolan Datki.
Deşi salariile la nivel de top management pot ajunge şi la 15.000 de euro, salariul mediu net cu care sunt plătiţi angajaţii din România a fost de aproape 700 de euro (3.340 de lei) în decembrie 2019, în creştere cu circa 13% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cele mai mari creşteri ale câştigului salarial mediu net din sectorul privat s-au înregistrat în sectorul de tehnologia informaţiei, unde salariul mediu net a fost de 1.600 de euro (7.689 lei), iar la polul opus se află industria de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte, unde salariul mediu net este de doar 388 de euro (1.853 lei). -
Cu cât vor creşte salariile managerilor anul acesta?
„La nivel general, aşa cum arată şi tendinţa globală, ne aşteptăm la o creştere de 3 – 3,2% pe toate industriile. Cu alte cuvinte, creşterea va fi similară cu cea din anul 2019. Nu ne aşteptăm la schimbări majore pe piaţă întrucât contextul actual este similar cu cel de anul trecut. În general, concentrarea anului 2020 pe piaţa muncii va fi mai mult în direcţia de a oferi angajaţilor o experienţă de muncă bună, cu beneficii şi echilibru între muncă şi viaţa personală. Mai curând vom vorbi, probabil, de o restructurare şi împrospătare a pachetelor de beneficii, decât de schimbări salariale majore”, spune Costin Tudor, CEO şi fondator al undelucram.ro, o platformă online dedicată angajaţilor şi angajatorilor din România.
Domeniul IT va continua şi în anul acesta să conducă topul creşterilor salariale la nivel de top management, mai ales odată cu ascensiunea fondurilor de investiţii care finanţează din ce în ce mai multe companii de tip start-up, observă Costin Tudor. Pe următorul loc în privinţa creşterilor salariale la nivel de top management va fi industria financiar-bancară.
„În IT ne aşteptăm la o creştere mai mare, între 5 şi 11%, iar în domeniul financiar-bancar estimăm o creştere între 3 şi 7%. Pe lângă IT, ne aşteptăm la măriri salariale considerabile şi în consultanţă, bănci/instituţii financiare şi BPO & servicii. Sigur, trebuie luat în calcul că ele pot varia substanţial în funcţie de industrie, dimensiunea companiei şi, eventual de investiţiile făcute pe parcursul anului 2020 în fiecare dintre aceste domenii”, explică fondatorul platformei undelucram.ro. Estimările privind creşterile salariale sunt bazate pe creşterile înregistrate în ultimii ani, aşa cum sunt ele raportate pe platforma undelucram.ro.
Un manager din România câştigă de 10 ori mai mult decât un subaltern, în timp ce în Germania diferenţa e de 1 la 3, salariul unui şef din ţara noastră ajungând chiar şi la 15.000 de euro, potrivit companiei de HR Mercer Marsh. În Germania, Danemarca şi Elveţia, un manager câştigă de trei ori mai mult decât un angajat. Managerii sunt mai bine plătiţi în România pentru că a existat deficit de directori când au intrat multinaţionalele în România la sfârşitul anilor ’90. Companiile au dat bani mai mulţi ca să aibă oameni la conducere, iar asta le costă şi acum. Astfel s-a ajuns la diferenţele foarte mari între cel mai bine plătiţi şi cel mai prost plătiţi angajaţi, motivează specialiştii de la Mercer Marsh.
Salariile angajaţilor din companiile private din România au crescut cu 5% în 2019 şi vor avea o creştere similară şi în anul 2020, arată rezultatele studiului salarial anual realizat de compania Mercer Marsh. Cele mai mari majorări salariale pentru 2019 şi 2020 vor fi în industriile care sunt în creştere şi în care se fac investiţii străine. Oana Botolan Datki, managing partner la Cteam România, companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, observă că la nivel de top management salariile au de mulţi ani un nivel competitiv în România, dacă ne comparăm cu ţările din jur.
„Creşterile salariale la acest nivel sunt deci moderate de la un an la altul, iar accentul se pune pe pachetul variabil, care este unul consistent şi în directă legătură cu rezultatele de business. Pentru top management discutăm de bonusuri variabile anuale dar şi de pachete de bonusuri pe termen lung (2-3-4 ani) care sunt direct legate de valoarea acţiunilor, de EBITDA sau de alţi indicatori de profitabilitate. Bugetele de creşteri salariale ale companiilor pentru nivelul de top management sunt egale cu cele generale, respectiv o medie de 4,7%, cu variaţii în funcţie de industrie de la 4,5% la maximum 8%”, afirmă Oana Botolan Datki.
În ceea ce priveşte domeniile de activitate unde vor fi cele mai mari creşteri salariale la nivel de top management, Oana Botolan Datki spune şi ea că industria IT&C va conduce acest clasament.
„Domeniul IT este în continuare campion la rapiditatea creşterilor de business, extinderilor sau achiziţiilor, aşa că şi pachetele de compensare au o creştere mai mare de la un an la altul – nu neapărat la nivel de top management, cât în general pentru toate posturile care sunt la mare căutare. O creştere spectaculoasă la nivel de top management apare atunci şi compania are o creştere spectaculoasă şi deci nivelul şi complexitatea postului se modifică major”, spune ea.
În 2019, valoarea mediană a salariului obţinut de un director dintr-o companie de tehnologie din România a fost de circa 6.200 de euro brut pe lună (3.650 de euro net), arată rezultatele studiului salarial şi de beneficii realizat de compania de HR Mercer Marsh Benefits.
Domeniile care vor avea cele mai mari creşteri anul acesta sunt acelea în care businessurile cresc cel mai spectaculos. Chiar şi în aceste cazuri nu vorbim de creşteri salariale, ci de pachete de compensare complexe şi în care partea variabilă poate să facă diferenţa. „Salariile la nivel de top management sunt deja «aşezate» în România şi majorări spectaculoase nu se preconizează, în afara cazurilor în care vorbim de promovări. În industrii în care companiile au deja o dimensiune mare (ca cifră de afaceri sau număr de angajaţi, cum ar fi sectorul financiar-bancar, unde vorbim de mii de angajaţi şi de sute de milioane de euro cifre de afaceri), complexitatea posturilor de top management a dus la valori compensatorii generoase care se păstrează în continuare. Creşteri spectaculoase nu pot să mai fie în România şi mai ales la nivel de top, aşa că procentele rămân în jurul valorilor generale de aproximativ 5%”, explică Oana Botolan Datki.
Salariul pe care îl câştigă un top manager din România depinde de dimensiunea şi complexitatea companiei. „Dacă vorbim despre un top manager dintr-o companie cu 20 de angajaţi şi cifra de afaceri de 2 milioane de euro sau de un top manager dintr-o companie cu 7.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 1 miliard de euro, sumele vor diferi foarte mult. Intervalul poate să fie între 2.000 – 3.000 de euro brut sau 10.000 euro but lunar sau mai mult, dar nici măcar nu este relevant să discutăm despre valori fară să luam în calcul nivelul posturilor despre care vorbim”, concluzionează Oana Botolan Datki.
Deşi salariile la nivel de top management pot ajunge şi la 15.000 de euro, salariul mediu net cu care sunt plătiţi angajaţii din România a fost de aproape 700 de euro (3.340 de lei) în decembrie 2019, în creştere cu circa 13% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cele mai mari creşteri ale câştigului salarial mediu net din sectorul privat s-au înregistrat în sectorul de tehnologia informaţiei, unde salariul mediu net a fost de 1.600 de euro (7.689 lei), iar la polul opus se află industria de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte, unde salariul mediu net este de doar 388 de euro (1.853 lei). -
Grupul Allianz a înregistrat venituri totale de peste 142 mld. euro, în creştere cu 8% faţă de 2018
Grupul Allianz a înregistrat venituri totale de peste 142 miliarde de euro, în crestere cu 8% fata de 2018 şi un profit operaţional de 11,9 miliarde de euro, în creştere cu 3% faţă de 2018, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.
“2019 a fost inca un an de succes, cu rezultate exceptionale pentru Allianz Group. Evolutia companiei reflecta increderea clientilor si a actionarilor, precum si angajamentul profesionistilor nostri. Allianz a continuat sa faca progrese strategice semnificative in 2019. Exemple relevante in acest sens sunt achizitiile din Marea Britanie si Brazilia si faptul ca am devenit prima companie de asigurari cu actionariat integral strain din China. De asemenea, continuam sa avem o contributie importanta in societate: fiind unul dintre initiatorii Net-Zero Asset Owner Alliance, recent lansata de ONU, ne-am angajat sa avem un portofoliu neutru din punctul de vedere al amprentei de carbon pana in 2050”, a spus Oliver Bäte, CEO al Grupului Allianz.
Allianz este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii financiare si asigurari si cel mai valoros brand de asigurari din lume, conform celei mai recente evaluari Interbrand. Allianz este listat la bursa din Frankfurt si are o capitalizare de aproximativ 96 miliarde de euro.
In Romania, Allianz este prezent prin intermediul Allianz-Tiriac Asigurari si Allianz-Tiriac Pensii Private.
-
Creditarea a prins viteză. Dar depozitele cresc mai repede
România a devenit în ultimii ani codaşa Europei în privinţa gradului de intermediere financiară, având printre cele mai scăzute ponderi în PIB ale creditelor şi activelor bancare. Deşi inflaţia a fost în ascensiune, BNR a decis să nu majoreze dobânda-cheie în 2019, de la nivelul de 2,5%, pentru a nu descuraja creditarea, şi a mizat pe controlul lichidităţii din piaţa interbancară. În condiţiile în care ascensiunea economiei dă semne de temperare la nivel european, dar şi pe plan local, în timp ce deficitul bugetar şi deficitul de cont curent sunt pe o pantă ascendentă în România, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a susţinut că se poate gândi un program de stimulare a creditării sănătoase care să preia o parte din locomotiva creşterii PIB, având în vedere şi nivelul foarte scăzut al intermedierii financiare.
Cea mai mare problemă pe plan local este în plan fiscal, impunându-se o corecţie a deficitului bugetar, dar care să nu fie brutală, ci tolerată de economie, în opinia guvernatorului BNR. Deficitul bugetar a depăşit anul trecut pragul de 3% din PIB, ajungând la 4,64% din PIB. În anii care au precedat criza financiară şi economică care a început să se facă simţită pe piaţa românească din 2009, expansiunea creditului a contribuit la rate înalte de creştere economică, însă a generat şi vulnerabilităţi economice, mare parte din stocul de credite neperformante fiind acordat în anii de boom economic 2007 şi 2008. Creditele în valută – vândute de bancheri în condiţii relaxate în perioada de boom, când primeau finanţare ieftină de la băncile-mamă din străinătate – au înregistrat cea mai mare rată de neperformanţă. Totodată, neperformanţa ridicată din sectorul IMM-urilor a fost generată şi de valul de insolvenţe din economie din anii de criză.
Ritmul mediu de creştere a creditării private la nivelul întregului sistem bancar românesc a dat semne de revigorare în ultimii ani, pentru ca în 2019 să urce până la 7,6%, cel mai mare avans din ultimul deceniu, iar soldul împrumuturilor a ajuns la 267,6 mld. lei. Comparativ, în 2018 viteza medie de creştere a creditării a fost de 6,6%. Creditul privat total a început anul 2019 cu o creştere anuală surprinzătoare de 8,4%, pentru ca la finalul lunii februarie ritmul anual să încetinească uşor, la 8%, iar în martie să coboare până la 7,7%, pas de creştere care s-a menţinut şi în aprilie şi mai. Ulterior, viteza creditării s-a mai temperat, coborând în luna iunie la 7,1%. După primele 9 luni din 2019, creditarea creştea cu un ritm mediu de 7,7%, iar până la finele anului trecut creşterea medie a creditului privat a ajuns la 7,6%. Accelerarea ritmului mediu anual al creditului neguvernamental la 7,6% în 2019, cel mai ridicat nivel din 2009, a fost determinată de redinamizarea investiţiilor, majorarea veniturilor populaţiei, climatul pozitiv din pieţele financiare şi nivelul accesibil al costurilor reale de finanţare, apreciază Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică în cadrul Băncii Transilvania.
În ultimul trimestru din 2019 s-a observat un proces de decelerare a creditării în contextul semnalelor de maturitate ale ciclului economic postcriză şi al perspectivelor de rebalansare a politicii economice interne, explică economistul de la banca din Cluj. Creditele în lei au continuat să fie „pe val”, în timp ce împrumuturile în valută au revenit în teritoriul pozitiv, după mai mulţi ani de declin. Creditele în lei au avansat în 2019 cu un ritm de 10,5% an/an, în timp ce avansul împrumuturilor în valută a fost de 2,3% an/an. La sfârşitul anului trecut ponderea creditului în lei în totalul creditului privat a fost de 67,6%, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii.
Creditele în lei au devenit atractive în ultimii ani, odată cu scăderea dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei până aproape de costul împrumuturilor în valută, după relaxarea politicii monetare de către BNR. Analizând structura pe monede în luna decembrie 2019, se observă că împrumuturile în lei şi-au continuat avântul înregistrând o creştere de 9,3% faţă de decembrie 2018, în timp ce creditele în valută au avut un avans modest, de doar 1,3%, potrivit datelor anunţate de BNR. Creditele pentru populaţie în lei au continuat să fie motorul principal crescând cu ritmuri de două cifre, de 13,7%. În schimb, împrumuturile pentru companii în lei au avansat în decembrie cu doar 3,2%. Soldul creditului denominat în valută a urcat în decembrie 2019 cu 1,3% faţă de aceeaşi lună din 2018, în condiţiile în care creditele populaţiei în valută au scăzut cu 8,1%, în timp ce împrumuturile companiilor în valută au crescut cu 8,7%.
Şi BNR a remarcat revigorarea mai accentuată a creditării pe segmentul persoanelor fizice. „Segmentul populaţiei a rămas principalul motor al creşterii activelor bancare în ultimul an. Persistenţa vulnerabilităţilor structurale asociate societăţilor nefinanciare cu privire la disciplina la plată şi sănătatea financiară laxe, intenţia mai redusă a managerilor de firme bancabile să intre în relaţii mai extinse cu băncile, gradul de pregătire a salariaţilor din bănci, procedurile bancare de creditare, precum şi finanţarea firmelor autohtone de la entităţi nerezidente au limitat activitatea băncilor din România de creditare a companiilor nefinanciare. Mai mult, randamentele ajustate la risc ale creditării populaţiei (în special în ceea ce priveşte creditul de consum) sunt superioare altor linii de business şi cel mai probabil vor continua să orienteze modelul de afaceri al băncilor din România primordial pe segmentul retail”, susţine BNR în raportul asupra stabilităţii financiare.
Pe de altă parte, finanţarea importantă a firmelor autohtone de către băncile nerezidente având filiale în România, în condiţii asemănătoare de rată a dobânzii comparativ cu ceea ce este practicat la nivel local, generează vulnerabilităţi macroeconomice asupra stabilităţii financiare din România, menţinând un nivel redus de intermediere financiară concomitent cu majorarea datoriei externe private, fără efecte favorabile semnificative la nivel microeconomic (al debitorilor), potrivit BNR. Împrumuturile acordate populaţiei în lei şi valută reprezintă mai mult de jumătate din soldul total al creditelor private din bilanţurile bancherilor, echivalentul a 143 mld. lei. Finanţările pentru populaţie în moneda naţională înregistrau la finele lunii decembrie o creştere anuală de 13,7%, până la un sold de 108,7 mld. lei. Pe de altă parte, împrumuturile în valută pentru persoane fizice au avut un declin de -8,1%, la 34,3 mld. lei.
Pe segmentul companiilor, creditarea a rămas modestă, dar ritmul de creştere s-a mai revigorat. Împrumuturile în lei pentru firme aveau în ultima lună de anul trecut o creştere de doar 3,2%, la 72,2 mld. lei, în timp ce creditele corporate în valută sunt în creştere de 8,7%, la aproape 52,3 mld. lei. Orientarea băncilor către creditarea robustă a populaţiei este în viziunea BNR o caracteristică a modelului de afaceri bancar, fiind sprijinită de randamentele ajustate la risc superioare celor obţinute din creditarea societăţilor nefinanciare.
Împrumuturile acordate sectorului privat în lei înregistrează o creştere anuală de 9,3%, soldul creditelor în lei ajungând la sfârşitul lunii decembrie 2018 la 181 mld. lei, conform BNR. Împrumuturile private în valută au revenit în 2019 în teritoriu pozitiv, după declinul din 2018. În luna decembrie 2019, stocul creditelor în valută a ajuns la echivalentul a 86,6 mld. lei. Revenirea pe plus a creditării în valută a fost influenţată în special de împrumuturile acordate companiilor nefinanciare, dar şi de efectul statistic al creşterii cursului de schimb leu/euro. Românii au continuat în 2019 să se orienteze şi spre credite cu dobânzi fixe. Ponderea creditelor noi cu dobânzi fixe a depăşit 25% în cazul împrumuturilor ipotecare şi s-a îndreptat spre 80% la creditele de consum, potrivit BNR. Românii au început din a doua parte a anului 2017 să se orienteze mai mult către creditele cu dobândă fixă şi au continuat şi în 2018 şi în 2019.
Din 2019, BNR a limitat gradul de îndatorare al populaţiei, după modelul aplicat înainte de 2007, când România nu era în Uniunea Europeană. Practic, încă de la începutul anului 2019 au început să se aplice noile reguli privind restricţionarea creditării populaţiei prin limitarea gradului de îndatorare în cazul creditelor de consum şi ipotecare, după ce decizia a fost adoptată de Consiliul de Administraţie al BNR în toamna anului 2018. BNR a limitat gradul de îndatorare al populaţiei la un nivel mai scăzut. În cazul împrumuturilor în lei, gradul maxim de îndatorare a fost stabilit la 40% din venitul net, în timp ce pentru creditele în valută este de 20%, atât pentru împrumuturile ipotecare, cât şi pentru cele de consum. Însă, pentru fiecare bancă, un procent de 15% din totalul creditelor se poate excepta de la această limitare, în anumite condiţii.
În urma aplicării acestei limitări, gradul de îndatorare a înregistrat o diminuare importantă. Astfel, gradul de îndatorare median pentru creditele noi, acordate în perioada martie-septembrie 2019, a fost de 36%, în scădere cu 9 puncte procentuale faţă de situaţia din 2018, potrivit BNR. Comparativ cu anul 2018, proporţia creditelor nou-acordate debitorilor cu grad de îndatorare peste 45% a scăzut de la 49% la 13% în perioada martie-septembrie 2019. Creditul nou-acordat populaţiei s-a majorat cu 7%, în termeni anuali, în perioada octombrie 2018 – septembrie 2019, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii 10 ani, de 27,2 mld. lei, creşterea fiind susţinută în principal de avansul creditului de consum negarantat (+17%), conform datelor BNR. Deşi împrumuturile ipotecare standard au crescut cu 12% în perioada analizată, această evoluţie a fost contrabalansată de dinamica segmentului Prima casă, care a scăzut cu 34% în contextul strategiei guvernamentale de reducere treptată a plafonului anual de garanţii alocate acestui program.
În scenariul central, Banca Transilvania anticipează decelerarea ritmului anual al creditului neguvernamental la 5,7% în 2020 şi 5% în 2021, urmată de redresare la 5,1% în 2022. Deşi au avansat cu viteză mai mare, creditele private totale nu au reuşit anul trecut să prindă din urmă depozitele, care cresc cu o viteză mai mare, de 9,5%, soldul economiilor populaţiei şi companiilor la bănci ajungând la sfârşitul anului 2019 la 367,7 mld. lei. În decembrie 2019, depozitele companiilor şi populaţiei au crescut cu 11,5% faţă de aceeaşi lună din 2018, cel mai mare avans fiind înregistrat de soldul depozitelor în valută. În termeni reali, depozitele s-au majorat cu 7,2%. Cea mai mare creştere a fost înregistrată de soldul depozitelor în valută, care a urcat cu 15,3%, la echivalentul a 126 mld. lei. Din această sumă, mai bine de 70% reprezintă economiile populaţiei în valută, care s-au majorat cu 16,5%, la aproape 91,3 mld. lei, în timp ce depozitele deschise de companii au crescut cu 12,3%, la 34,7 mld. lei. În acelaşi timp, soldul depozitelor în lei a urcat cu 9,7%, la 241,7 mld. lei, împărţit în proporţii echilibrate între populaţie, cu economii de 131 mld. lei (+9%), şi firme, cu depozitele de 110 mld. lei (+10,5%).