BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Companiile cer, prin intermediul Camerei de Comerţ şi Industrie, reorganizarea administrativă prin reducerea numărului de judeţe de la 42 la 15, în contextul încasărilor sub estimări de la bugetul de stat

    Companiile din România cer, prin intermediul Camerei de Comerţ şi Industrie (CCIR), reorganizare administrativă a teritoriului, prin reducerea numărului de judeţe de la 42 la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori, precum şi redefinirea noţiunii de oraş ca localitate cu cel puţin 10.000 de locuitori, pentru a se putea menţine avantajul competitive al fiscalităţii reduse, în contextul încasărilor sub estimări de la bugetul de stat.

    De asemenea, mediul de afaceri cere ca toate instituţiile publice deconcentrate să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.

    Solicitarea CCIR vine pe fondul îngrijorărilor legate de situaţia bugetară prezentată de către Ministerul de Finanţe, organizaţia considerând că în acest context România riscă să piardă cele mai importante avantaje pe care le are: predictibilitatea şi fiscalitatea redusă.

    ”În împrejurările actuale, România nu mai este o destinaţie atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forţei de muncă calificate şi din cauza retrocedărilor făcute haotic. Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producţie, mai ales în contextul în care multe afaceri şi-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu şi lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susţinută de predictibilitate”, se arată în comunicatul CCIR.

    Camera de Comerţ apreciază că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce priveşte acoperirea ”găurilor bugetare”, mediul de afaceri să devină, dacă nu un ”ţap ispăşitor”, atunci cel puţin o victimă colaterală.

    Propunerea de reorganizare teritorială este susţinută şi de Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) şi Asociaţia Brokerilor din România

     

  • Controversa ajutoarelor de stat pentru industrie: jucătorii consacraţi spun ca ei nu au primit nimic din cele 300 de milioane de euro, iar printre câştigători sunt companii cu 2-3 angajaţi şi cifre de afaceri de 5.000 de lei

    În spatele companiilor selec­tate pentru ajutoare de stat se află expertiză şi resurse consistente, spun reprezen­tanţi ai Ministerului Econo­miei, într-un document văzut de ZF. 

    ♦ Ministerul Economiei: În spatele companiilor selectate se află  expertiză şi resurse consistente. Am luat în calcul investiţiile şi nu bilanţurile prezentate, care pot părea derizorii.

    În spatele companiilor selec­tate pentru ajutoare de stat se află expertiză şi resurse consistente, spun reprezen­tanţi ai Ministerului Econo­miei, într-un document văzut de ZF. Principalul criteriu care ar trebui luat în calcul pentru judecarea proiectelor este anvergura investiţiilor şi nu bilanţurile prezentate de companii, se mai arată în documentul citat. Precizările vin în contextul în care mai mulţi jucători grei din industria românească, printre care Chim­complex, au contestat rezultatele unei scheme  de sprijin pentru investiţii de anvergură în industria prelucrătoare şi au acuzat că au câştigat firme „de apartament”, care nu vor putea duce la capăt investiţiile asumate.

    „Criteriile au fost astfel construite încât să extindă industria prelucră­toare a ţării; de aceea firmele câştigă­toare în actuala etapă au coordo­na­tele financiare şi de personal specifice unui companii mici, dar în spatele fiecăreia dintre cele selectate se află  expertiză şi resurse consistente”, se arată în documentul citat.

    Ultimii patru ani au fost grei pentru industria românească, care a intrat în recesiune înainte de pandemie. Problemele pe lanţurile de valoare şi apoi creşterea preţurilor la materii prime şi la energie au închis, aşa cum arată toate datele, capacităţi de producţie în România. 2022, deşi un an bun pentru economie în ansamblu, pentru industrie a arătat teribil: producţia industrială scade, iar metalurgia şi chimia scad cu câte două cifre. Mai mult, deficitul comercial la bunuri este generat în proporţie de mai bine de 50% de produse chimice. În aceste condiţii, pe lângă preţurile energiei şi politicile de mediu, un rol crucial îl joacă ajutoarele de stat pentru relansarea industriei româneşti.

    Schema de sprijin pentru industria prelucrătoare din România a intrat în linie dreaptă anul trecut, iar pe 16 decembrie 2022 s-au încheiat înscrierile. Au aplicat pentru fonduri uriaşi precum Liberty Galaţi, Chimcomplex, Antibiotice Iaşi, Aramis – cel mai mare exportator român sau Lindegaz.

    Din cele 97 de companii care au aplicat pentru fondurile în valoare totală de 300 mil. euro din schema de ajutor de stat pentru industria pre­lucră­toare, 21 de companii au obţinut punc­tajul maxim şi doar 8 dintre acestea au primit finanţare. Sub linie se află companii precum Chim­complex, Exonia sau Proma­teris, care au contestat rezultatele.

    Printre câştigători se numără şi companii cu 2-3 angajaţi sau chiar niciun angajat şi una dintre companii are afaceri 5.100 de lei. Antreprenorii români amintiţi mai devreme au protestat şi au spus că cele opt companii nu au capacitatea să investească şi să obţină cofinanţarea pentru proiectele asumate.

    Ministerul Economiei spune însă că în spatele companiilor câştigătoare se află investitori serioşi şi cu resurse, unii dintre ei internaţionali: „Cei 8 câştigători ai licitaţiei făcute de Ministerul Economiei trebuie judecaţi după anvergura investiţiilor asumate, respectiv 2,1 miliarde de lei – aproximativ 430 de milioane de euro – nu după cifrele de bilanţ prezentate, care pot părea derizorii. În spatele acestor companii stau puternice companii globale, cu resurse economice şi capacitate puternică de investiţii”.

    Conform datelor publice, compania Nonwoven Global, unul dintre câştigători şi care a avut în 2021 afaceri de 5.100 de lei, are ca acţionar grupul PPE, înregistrat în Germania. Restul companiilor au, conform datelor publice, acţionariat românesc.

    Ministerul Economiei mai precizează că investiţiile se vor derula mai întâi, urmând ca după finalizarea acestora să fie virat ajutorul de stat: „Investitorul are la dispoziţie 6 luni de la selectare pentru a începe investiţia. Nu reuşeşte, pierde finanţarea de stat, iese din criteriile de eligibilitate şi locul său e luat de următorul de pe listă.”

    Cu toate acestea, schema de ajutor de stat poate fi derulată doar până la 31 decembrie 2023, astfel că, dacă se pierd banii pentru o investiţie ratată, timpul este foarte scurt pentru realocarea fondurilor.

    Contestatarii schemei de sprijin cer fie bugetarea acesteia astfel încât toate cele 21 de companii cu punctaj maxim să primească finanţarea, fie reanalizarea dosarelor.

  • Semnal mare de alarmă: Industria de IT a rămas fără bani şi bate la uşile arabilor. Criza de lichidităţi determină marii investitori din Silicon Valley să se orienteze către fondurile suverane din Arabia Saudită, Qatar şi Emiratele Arabe Unite

    Investitorii din Silicon Valley vizitează Orientul Mijlociu, încercând să stabilească legături pe termen lung cu fondurile suverane de investiţii în timpul celei mai grave crize de finanţare pentru firmele de capital de risc din ultimul deceniu, raportează Financial Times.

    Fonduri de capital de risc de top din domeniul tehnologiei, precum Andreessen Horowitz, Tiger Global şi IVP, au trimis echipe de directori în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Qatar în ultimele săptămâni, potrivit unor persoane direct implicate în subiect.

    Aceste vizite au loc după ce finanţatorii lor tradiţionali din America de Nord şi Europa se confruntă cu o recesiune economică care i-a forţat să limiteze investiţiile private.

    La rândul lor, fondurile de capital de risc sunt încurajate să vină în regiune, în timp ce oficialii din Golf încearcă să îşi diversifice economia în afara petrolului, investind în sectoare tehnologice în vogă, cum ar fi inteligenţa artificială.

    Acest lucru a însemnat, de asemenea, că unele fonduri de capital de risc au revenit discret asupra deciziilor anterioare de a refuza contactul cu Arabia Saudită din cauza preocupărilor legate de situaţia drepturilor omului, în urma asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018.

    „Am venit la San Francisco în căutare de noi parteneriate în 2017. Acum toată lumea vine la [noi]”, a declarat Ibrahim Ajami, şeful departamentului Ventures de la Mubadala Capital, o ramură de 6 miliarde de dolari a fondului suveran de investiţii de 284 de miliarde de dolari din Abu Dhabi.

    Financial Times a intervievat mai multe fonduri de capital de risc din Silicon Valley care administrează zeci de miliarde de dolari, precum şi o serie de consilieri şi bancheri din regiune. Aceştia descriu posibilitatea unor noi legături între fondurile de risc din SUA şi banii din Orientul Mijlociu.

    Un grup de directori din Silicon Valley a primit o invitaţie personală din partea biroului lui Yasir al-Rumayyan, guvernatorul PIF, fondul suveran de investiţii saudit în valoare de 620 de miliarde de dolari, la Marele Premiu de Formula 1 al Arabiei Saudite de luna trecută, care a avut loc la Jeddah.

    Printre participanţi s-a aflat şi cofondatorul Andreessen Horowitz, Ben Horowitz – a doua călătorie a acestuia în Arabia Saudită în mai puţin de şase luni. 

    Sanabil, braţul de risc al PIF, a dezvăluit recent parteneriatele sale cu aproape 40 de firme de risc din SUA, printre care Andreessen Horowitz, Coatue Management, Craft Ventures a lui David Sacks, Insight Partners şi 9Yards Capital, unde fostul cancelar britanic George Osborne este partener manager. Sumele investite în aceste firme nu au fost dezvăluite.

    Horowitz, a cărui firmă cu sediul în San Francisco a strâns anul trecut puţin peste 14 miliarde de dolari, a devenit un susţinător vocal al interesului saudit pentru inovaţia tehnologică.

    În octombrie, el a luat cuvântul la conferinţa Davos de la Riyadh şi a luat prânzul cu prinţesa Reema bint Bandar al-Saud, ambasadorul saudit în SUA. La o conferinţă organizată de PIF luna trecută la Miami, el a lăudat regatul ca fiind o „ţară de start-up-uri” şi l-a comparat pe prinţul său moştenitor, Mohammed bin Salman, cu un prolific fondator de companie.

    Cu un an în urmă, călătoriile lui Horowitz în Arabia Saudită ar fi fost o anomalie în rândul companiilor de capital de risc, dornice să evite situaţia morală dificilă în care se află statele cu un istoric slab în ceea ce priveşte drepturile omului. Acum, Golful, care s-a bucurat anul trecut de un câştig neaşteptat din afacerile cu petrol, este plin de investitori americani în start-up-uri, potrivit mai multor persoane care au vizitat zona în acest an.

    Dorinţa companiilor americane de a se alia cu investitorii arabi a generat un val sever de critici. Partenerul Founders Fund, Keith Rabois, care a declarat în 2018 că Silicon Valley a dat dovadă de ipocrizie pentru că a acceptat bani saudiţi, a spus: „Nu îmi schimb valorile şi principiile pentru că un mediu de finanţare este dificil”.

    Dar fondatorul Lead Edge, Mitchell Green, care a făcut investiţii de risc în Alibaba şi Uber, a declarat că şi-a petrecut ultimele săptămâni „construind relaţii pe termen lung” cu investitorii şi companiile din Golf. „Credem că va deveni o zonă din ce în ce mai importantă a lumii în următorul deceniu. Situaţia actuală ne aminteşte de faptul că şi în trecut am procedat la fel, când am mers în China pentru finanţări în 2003″.

    Pentru unii investitori, greutăţile financiare din prezent generează o dezbatere morală delicată. „Statele Unite cumpără petrol de la saudiţi, noi le vindem drone, unde tragem linia?”, a declarat un investitor de capital de risc, care a recunoscut că a trecut de la a nu accepta niciodată bani saudiţi la o mai mare deschidere faţă de aceştia, pe măsură ce strângerea de fonduri s-a epuizat.

    Pentru alţii, în special pentru cei care controlează fonduri mai mici şi care, prin urmare, au putut încă să apeleze la fondurile de pensii şi de dotare occidentale, problema este mai mult clară.

    „Sunt în Valley de 20 de ani şi sunt din ce în ce mai dezamăgit de modul în care ne comportăm”, a declarat un bancher senior care se ocupă de tranzacţii pentru firme de risc. „Dacă eşti cu adevărat bun în ceea ce faci, du-te în Norvegia [pentru a strânge fonduri]”.

  • Galaţi poate să devină un pol regional de fabricare a hidrogenului verde printr-un proiect finanţat de Comisia Europeană. Dan Nica, europarlamentar: Dacă astăzi nu luăm măsurile corecte pentru a da drumul unor industrii strategice, mâine poate să fie târziu

    Galaţi ar putea deveni un centru regional important de fabricare a hidrogenului verde printr-un proiect gestionat la nivelul Consiliului Judeţean Galaţi în parteneriat cu primăria oraşului, Combinatul Siderurgic Liberty Steel, APDM, operatorul feroviar Grampet şi Universitatea Dunărea de Jos, care ar urma să fie finanţat direct de Comisia Europeană, susţine europarlamentarul Dan Nica, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie (ITRE) a Parlamentului European.

    “Există un consorţiu format din Primăria Galaţi, Combinatul Siderurgic Liberty Steel, APDM, operatorul feroviar Grampet şi Universitatea Dunărea de Jos, la care se vor adăuga şi alte entităţi din afara României, pentru a crea acest proiect – Galaţi Hydrogen Valley.  Grantul Comisiei Europene ar urma să se asigure o finanţare de 20 mil. euro”, a spus Dan Nica în cadrul conferinţei  ZF/Liberty Galaţi Green Valley – noul pol de investiţii pentru viitor, organizată recent de ZF şi Liberty.

    Proiectul ar putea fi inclus în strategia mai amplă a Comisiei Europene în care hidrogenul joacă un rol major în reducerea emisiilor de carbon, ca parte a Fit for 55, pachetul de politici menite să pună pe drumul neutralităţii climatice blocul european.

    “Săptămâna viitoare este termenul de depunere al proiectului şi am convingerea că o să primească finanţarea, pentru că este foarte bine făcut. Semnalul dat de la Galaţi ar trebui să fie receptat şi de alte zone din ţară. Dacă astăzi nu luăm măsurile corecte pentru a da drumul unor industrii strategice, mâine poate să fie târziu”, a mai spus Dan Nica.

    Specificaţiile tehnice ale proiectul indică o capacitate de 20 MW, care ar genera o producţie anuală de 2.500 – 3.000 de tone de hidrogen. Sursa de energie regenerabilă urmează să fie asigurată de parcului fotovoltaic pe care Liberty vrea să-l construiască pe actualul amplasament al haldei de zgură.

    “Liberty Galaţi se pregăteşte de o tranziţie către oţelul verde, o tranziţie liniară. Compania ştie că nu va mai putea ultiliza gaze foarte mult timp sau nu în cantităţile de azi. În plus şi partea de energie ar putea să ridice probleme, de aceea a decis să  facă tranziţia graduală către producţia de oţel curat (verde), care înseamnă să elimini utilizarea gazelor de la furnal şi să le înlocuieşti cu hidrogen, de exemplu”.

    După depunerea proiectului, termenul de evaluare şi aprobare este de două-trei luni, astfel încât partea de implementare ar trebui să debuteze în perioada august-septembrie, fiecare membru al consorţiului având rolul său în proiectul ce ar urma să devină operaţional în aproximativ doi ani.

    Din perspectiva lui Dan Nica, potenţialii utilizatori de hidrogen pot fi combinatele siderurgice precum Liberty Galaţi, hidrogenul fiind un substitut foarte bun al gazului metan pentru procesele tehnologice cu ardere înaltă, companiile care activează în zona traficului feroviar-locomotivele alimentate cu hidrogen dezvoltă o putere mai mare şi pot să înlocuiască locomotivele tradiţionale care utilizează motorina sau alte tipuri de combustibili, companiile din transportul public- primăriile, companiile din transportul naval, etc.

    “Ceea ce s-a întâmplat în 2022, când 40 mil. tone de capacitate în industria oţelului au fost închise, este un fenomen care nu este ireversibil. Dimpotrivă, se doreşte reversibilitatea acestui fenomen. La fel, şi pentru industria aluminiului, a cimentului, industria chimică, cea a îngrăşamintelor, etc.  Există scheme de finanţare care să-i sprijine pe toţi cei care au nevoie să producă în condiţii de consum mare”.

    Proiectele de tip “Hydrogen Valley”, printre cele mai ambiţioase avute în vedere de Comisia Europeană, vizează accelerarea dezvoltării şi implementarea unui lanţ valoric european pentru tehnologiile pe bază de hidrogen curat, cu focus pe producţia, distribuţia şi stocarea de hidrogen, precum şi pe aprovizionarea sectoarelor dificil de decarbonizat.

     

     

     

     


     

     

  • Un gigant din industria aero-spaţială intră în faliment după ce a ratat lansarea unui satelit

    Compania Virgin Orbit intră în faliment după ce în luna ianuarie a ratat lansarea unui satelit. Reprezentanţii companiei din industria aero-spaţială au cerut protecţie, în conformitate cu Legea falimentului din SUA, potrivit Sky News.

    Virgin Orbit a solicitat protecţia legii, deoarece nu a reuşit să obţină finanţarea necesară pentru a-şi reveni după eşecul unei rachete. În ianuarie, compania a anulat lansarea primului satelit britanic din Cornwall.

    Decizia vine la mai puţin de o săptămână după ce compania cu sediul în California a anunţat că va concedia 85% din personal şi îşi va înceta activitatea în viitorul apropiat.

    Virgin Orbit, care este deţinută în proporţie de 75% de grupul Virgin al lui Richard Branson, a depus o cerere la Tribunalul de faliment al SUA, solicitând vânzarea activelor sale.

  • Imperiul de 7 trilioane de dolari al lui Schwab se clatină: Emblema industriei de brokeraj este atrasă adânc în uraganul celei mai dure crize bancară din 2008 încoace, deşi la suprafaţă nu pare să aibă niciun motiv

    La o primă privire aruncată asupra Charles Schwab Corp., unul dintre principalii piloni ai industriei de brokeraj cu o istorie de peste jumătate de secol, nimic nu pare să sugereze că gigantul ar fi prins în cea mai gravă criză bancară de la episodul Lehman Brothers din 2008, scrie Bloomberg.

    Cu toate acestea, semnele de întrebare încep să se înmulţească, iar investitorii încep să descopere probleme şi riscuri care au fost acoperite până nu de mult de banii ieftini şi de un mediu economic care nu trecea prin turbulenţe majore.

    Charles Schwab Corp nu este supraexpusă la cripto cum au fost creditorii Silvergate Capital şi Signature Bank, nici la startup-uri şi capitalul de risc, care au doborât Silicon Valley Bank. Cu 34 de milioane de conturi, o elită la vârf formată din consilieri financiari şi active de şapte trilioane de dolari, compania de brokeraj se ridică cu mult deasupra altor instituţii de acest gen.

    Pierderile nerealizate din bilanţul firmei încărcat cu obligaţiuni cu scandenţă mare, au crescut în 2022 la peste 29 miliarde de dolari. În acelaşi timp, ratele dobânzilor care continuă să crească îi determină pe clienţii companiei să-şi retragă rapid banii din conturile care stau la baza afacerii şi sunt responsabile de ascensiunea acesteia.

    Acţiunile Schwab au pierdut mai mult de un sfert din valoarea lor , iar unii analişti de pe Wall Street se aşteaptă ca profiturile să aibă de suferit.

    Directorul executiv Walt Bettinger şi fondatorul companiei – miliardarul Charles Schwab – au dat asigurări că firma este stabilă şi gata să reziste în faţa problemelor economice.

    „Există suficientă lichiditate pentru a salva  businessul chiar şi dacă 100% din depozitele instituţiei noastre ar dispărea”, a spus Bettinger pentru Wall Street Journal.

    La fel ca SVB, Schwab a emis obligaţiuni cu scadenţă foarte mare la randamente scăzute în 2020 şi 2021. Acest lucru a dus la acumularea pierderilor nerealizate într-un timp foarte scurt, pe măsură ce Fed lansa majorări de dobândă pe bandă rulantă pentru a ţine inflaţia sub control.

    În urmă cu trei ani, Schwab nu avea pierderi nerealizate pentru obligaţiunile pe termen lung pe care intenţiona să le păstreze până la scadenţă. În martie anul trecut, firma avea peste 5 miliarde de dolari de astfel de pierderi pe hârtie – o cifră care a urcat la peste 13 miliarde de dolari la sfârşitul anului.

    În ciuda problemelor, Bettinger şi Schwab au declarat că istoria îndelungată şi conservatorismul firmei vor ajuta clienţii să navigheze în actualul ciclu economic, aşa cum au făcut-o de peste 50 de ani.

    „Rămânem încrezători în abordarea noastră centrată pe client, în performanţa afacerii noastre şi în stabilitatea pe termen lung a companiei noastre. Suntem diferiţi faţă de celelalte bănci”, au declarat declarat cei doi oficiali.

  • Industria cripto se pregăteşte să mai încaseze o lovitură: Cel mai puternic om din universul criptomonedelor este chemat să răspundă în faţa autorităţilor americane pentru încălcarea legii

    Comisia de tranzacţionare a contractelor futures pe mărfuri vrea să-l aducă în faţa legii pe Changpeng Zhao, şeful Binance şi totodată cel mai puternic om din industria cripto. Autorităţile americane îl acuză pe CEO-ul Binance de încălcări ale reglementărilor privind tranzacţionarea cu active digitale, scrie Bloomberg.

    Rezultatul ar putea contribui la modelarea viitorului industriei şi ar putea determina principalii jucători să aleagă între a continua lupta cu autorităţile americane – care fac eforturi tot mai mari pentru a înscrie industria în normele financiare – sau a coopera cu statul american pentru a-şi salva operaţiunile din cea mai mare economie a lumii.

    Un purtător de cuvânt al Binance a calificat acţiunile Comisiei drept „neaşteptate şi dezamăgitoare”, afirmând că societatea „a făcut eforturi semnificative în ultimii doi ani pentru a se asigura că nu avem utilizatori din SUA activi pe platforma noastră”.

    Binance intenţionează „să continue să colaboreze cu autorităţile de reglementare din SUA şi din întreaga lume. Cea mai bună cale de urmat este să ne protejăm utilizatorii şi să colaborăm cu autorităţile de reglementare pentru a dezvolta un regim de reglementare clar şi bine gândit”, au declarat purtătorii de cuvânt

    În centrul procesului se află acuzaţiile potrivit cărora Binance nu s-a înregistrat ca bursă de instrumente financiare derivate din SUA şi şi-a structurat în mod intenţionat afacerile şi tranzacţiile pentru a evita legile care guvernează bursele americane.

    Comisia acuză că Changeng Zhao şi managerii de rang înalt ai Binance au luat măsuri pentru a încălca legile din SUA, inclusiv instruirea clienţilor din SUA să folosească reţele virtuale private, sau VPN-uri, pentru a-şi ascunde locaţia şi s-au asiugurat că „utilizatorii VIP„ îşi vor deschide conturi pe platformă prin intermediul unor firme fantomă.

    Comisia mai susţine că potrivit documentelor financiare ale Binance pentru august 2020, platforma a câştigat 63 de milioane de dolari din comisioane din tranzacţii cu instrumente derivate şi că aproximativ 16% din conturile sale au fost identificate ca aparţinând unor clienţi americani.

    Printre altele, Comisia solicită o interdicţie pentru a împiedica Binance să continue să comită încălcări ale legii şi să interzică inculpaţilor şi părţilor afiliate să tranzacţioneze active digitale. De asemenea, se urmăreşte recuperarea profiturilor de tranzacţionare, a veniturilor, a salariilor şi a altor sume de bani obţinute de Binance ca urmare a încălcărilor.

    „Vorbim de un ansamblu de acuzaţii foarte puternice. Autorităţile cer blocarea permanentă a inculpaţilor, inclusiv a Binance şi a lui Zhao, de a mai face business în SUA şi de a se mai angaja în tranzacţionarea de active”, a declarat Tim Massad, fostul şef al Comisiei.

    Scandalul în centrul căruia se află Binance este cel mai recent episod de coliziune înte statul american şi industria cripto. Rădăcinile atitudinii autorităţilor americane faţă de lumea activelor digitale pleacă de la prăbuşirea stablecoin-ului Terra de anul trecut şi de la falimentul FTX, care au vaporizat împreună peste două trilioane de dolari din piaţă.

     

  • Inevitabilul s-a întâmplat: Valul de concedieri din tehnologie a spart barierele industriei şi înghite şi alte sectoare importante ale economiei globale

    Avalanşa de concedieri care a lovit sectorul tehnologic a depăşit barierele industriei şi s-a extins către alte sectoare importante din economia globală. De la finalul anului trecut şi până în prezent, directori din toate ramurile economice au concediat jumătate de milion de oameni, scrie Bloomberg.

    În comunicaţii, sănătate, real-estate, energie şi finanţe, media angajaţilor disponibilizaţi a fost egală sau chiar a depăşit media din tech. În domeniul sănătăţii, media a fost de 20%, determinată de reduceri masive de personal, mai ales în cadrul businessurilor mai mici.

    În sectorul bunurilor pentru consumul personal care înglobează printre altele industria auto şi retailul, peste 100.000 de oameni au rămas fără loc de muncă, în contextul în care pe fondul problemelor macro-economice cererea a început să se clatine.

    Goldman Sachs Group Inc. şi alte bănci mari au eliminat mii de locuri de muncă, în ciuda speranţei că economia americană va avea parte de o recesiune uşoară.

    Companiile energetice au fost printre cele mai puţin afectate, cu mai puţin de 4.000 de locuri de muncă reduse. Marile companii petroliere, precum Exxon Mobil şi Chevron, au înregistrat profituri record şi au anunţat răscumpărări masive de acţiuni, în condiţiile în care războiul Rusiei din Ucraina a provocat o creştere a preţurilor la energie.

    În toate sectoarele, securitatea şi stabilitatea locului de muncă au apărut ca priorităţi pentru mulţi angajaţi. Aproximativ 3,9 milioane de angajaţi americani şi-au părăsit locul de muncă în ianuarie, în scădere faţă de maximele din epoca COVID-19, deşi se situează încă peste limitele de dinaintea pandemiei.

    Nicăieri disponibilizările nu au fost la fel de drastice ca în cazul Amazon, care va elimina aproape 30.000 de posturi, în contextul celei mai recente runde anunţate de gigantul de e-commerce.

     Meta ocupă locul al doilea, cu un număr impresionant de 21.000 de posturi eliminate. Dar acestea sunt doar două dintre cele aproape 800 de firme care au eliminat cel puţin 473.000 de locuri de muncă din octombrie.

    Tehnologia este responsabilă de cele mai drastice reduceri de personal, în contextul în care numărul disponibilizărilor din tech însumeză o treime din totalul la nivel global. Şefii companiilor susţin că valul de concedieri este rezultatul angajărilor excesive din timpul pandemiei şi al perspectivelor lente de creştere.

  • (P) Future of work în industria tech – evenimentul de lansare a platformei Inctrl

    Compania Intelactsoft (brand detinut de Intelligence Act SRL), specializata in realizarea de solutii digitale si management de date, lanseaza pe piata din Romania platforma INCTRL.AI, solutie care îşi propune să eficientizeze modul în care companiile identifica si contracteaza specialişti din domeniul IT, precum şi felul în care aceştia îşi găsesc proiectele sau locul de muncă potrivit cu nevoile lor din acel moment.

    Inctrl (www.inctrl.ai) se bazeaza pe algoritmi de inteligenţa artificială si machine learning, pentru oferi o experienta mult mai eficienta fata de modul traditional de recrutare. Inctrl vine ca raspuns la provocările generate de conceptul Future of Work dar si de noua economie in crestere din tehnologie – GIG economy.

    Inctrl ofera un maching automat intre proiecte, companii şi oamenii de IT potriviţi, bazat pe criterii personalizate ale utilizatorilor (program, disponibilitate, salariu, competente, etc), transformând astfel modul în care companiile şi specialiştii IT interacţionează pentru fazele de preselectie, intervievare si contractare.

    “Desi putin temperata in ultimele luni, cererea ramane in continuare mai mare decat oferta disponibila. Am creat aplicaţia Inctrl cu obiectivul de a ajuta companiile pe de o parte de gasi specialisti motivati rapid si eficient si oamenii de IT pe de alta parte de a putea gestiona timpul si munca intr-un mod potrivit cu nevoile lor din acel moment” [Călin Lupşan – CEO Intelactsoft (Intelligence Act SRL)]

    Lansarea oficială a platformei Inctrl va avea loc marţi, 28 martie, ora 10.00, la Point Hub în Bucureşti. Evenimentul este gratuit şi va fi un prilej de a afla mai multe despre modul în care Inctrl funcţionează şi cum poate ajuta companiile şi specialiştii din domeniul IT să îşi eficientizeze procesele de recrutare şi să găsească proiecte potrivite.

    De asemenea, în cadrul evenimentului specialişti din tehnologie, HR, top management şi reprezentanţi ai angajaţilor vor propune noi abordări şi perspective ale conceptului Future of Work în cadrul unei dezbateri interactive de două ore.

    Line-up-ul evenimentului este format din:

    – Andreea Mihnea – Chief People Officer First Bank

    – Elena Georgescu – Managing Director · TruePeople HR – Catenon Partner

    – Oana Scarlat – CEO EXEC-EDU

    – Liliana Urziceanu – Business Consultant | Executive Coach | Team Coach | Supervisor | Co-Chair Supervision Working Group EMCC Romania – moderatorul evenimentului

    – Călin Lupşan – Founder & CEO Intelactsoft (Intelligence Act SRL)

     

    Participarea la eveniment este gratuită. Pentru înscriere şi detalii puteţi accesa:

    – site-ul platformei: https://inctrl.ai/e-momentul-sa-fii-inctrl/

    – pagina de Facebook a evenimentului: https://fb.me/e/2pNLbvFfs

    Începând cu luna aprilie, platforma Inctrl va fi disponibilă în varianta web, urmând ca în urmatoarele luni sa fie disponibilă şi aplicaţia pentru descărcare în App Store şi Google Play. Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să vizitaţi site-ul www.inctrl.ai.

    Intelligence Act (Intelactsoft, www.intelactsoft.com) este o companie românescă din domeniul IT, care dezvoltă soluţii personalizate pentru clienţi şi oferă servicii de calitate în domeniile sale de specialitate. Prin dezvoltarea platformei Inctrl, compania demonstrează încă o dată angajamentul său de a fi la vârful tehnologiei şi de a oferi soluţii inovatoare pentru problemele reale ale clienţilor săi.

     

    Titlul proiectului: INCTRL – Platformă de recrutate si gestiune contractori

    Editorul materialului (beneficiarul proiectului): Intelligence Act SRL

    Data: 24.03.2023

    Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014–2020.

    Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

    Contact

    CĂLIN LUPŞAN, CEO

    0374 927 933

    office@intelactsoft.com

     

  • Bitcoin ar putea atinge maximul tuturor timpurilor în 2023. Unul dintre cei mai mari strategi din industrie susţine că un prag de 100.000 de dolari nu este exclus

    Bitcoin a crescut cu aproape 70% în 2023, iar unele dintre cele mai importante voci din industrie spun că cea mai mare criptomonedă din lume ar putea depăşi maximul istoric şi ar putea ajunge la 100.000 de dolari. În noiembrie 2021, Bitcoin a înregistrat un maxim de 68.990 de dolari, iar de atunci criptomoneda a scăzut cu aproximativ 60%, scrie CNBC.

    „Cred că moneda ar putea depăşi în acest an maximul istoric. Cifra de 100.000 de dolari nu este un prag imposibil de atins”, a declarat Marshall Beard, strateg în cadrul crypto exchange-ului Gemini din SUA.

    Bitcoin ar trebui să urce cu aproximativ 270% pentru a ajunge la 100.000 de dolari.

    Paolo Ardoino, director de tehnologie la Tether, emitentul de stablecoin, a declarat că Bitcoin ar putea “retesta” maximul istoric de 69.000 de dolari.

    Previziunile privind noile maxime marchează o perspectivă mai optimistă decât în ianuarie, când directorii din industrie au declarat că se aşteaptă ca anul 2023 să fie un an al prudenţei.

    O parte din viziunea pozitivă a industriei cu privire la Bitcoin în acest moment provine de fapt din modul în care activul s-a comportat în timpul turbulenţelor declanşate de prăbuşirea Silicon Valley Bank şi de eşecul a doi creditori cu focus pe criptomonede, Silvergate Capital şi Signature Bank.

    În loc să se prăbuşească, moneda digitală s-a redresat.

    Susţinătorii Bitcoin spun că aceasta este o dovadă că moneda digitală oferă o alternativă la sistemul bancar tradiţional ca loc în care oamenii îşi pot păstra banii în siguranţă.

    „Cred că raliul este explicabil prin faptul că oamenii s-au speriat de prăbuşirile cu care s-a confruntat sistemul bancar”, a declarat Oliver Linch, CEO al Bittrex Global, într-un interviu acordat joi la Paris Blockchain Week.

    Timp de mulţi ani, susţinătorii Bitcoin au susţinut că moneda este o formă de “aur digital” – un activ de refugiu care poate oferi investitorilor  protecţie împotriva inflaţiei şi o oportunitate de investiţie în perioade de turbulenţe. Însă, în ultimii ani, Bitcoin s-a tranzacţionat în corelaţie cu acţiunile, în special cu Nasdaq, un indice bursier cu focus mai ales pe companii tech.

    În prezent, există semne de decuplare, moneda virtuală depăşind masiv performanţa Nasdaq, multe alte active de risc şi aurul în acest an.

    Însă Bitcoin a primit un impuls şi din cauza speranţelor că criza bancară ar putea reduce capacitatea Rezervei Federale a SUA de a fi la fel de agresivă în ceea ce priveşte majorarea ratelor dobânzilor, ceea ce ar putea stimula clasa activelor de risc precum criptomonedele.

    Discuţiile despre unde ar putea ajunge preţul monedei digitale în acest an au fost numeroase de când Balaji Srinivasan, un investitor şi fost şef de tehnologie la Coinbase, a pariat pe 17 martie că  Bitcoin va valora 1 milion de dolari sau chiar mai mult în 90 de zile. Fostul oficial Coinbase a pariat două milioane de dolari pe explozia preţului Bitcoin.

    Pariul a fost venit ca răspuns pentru un utilizator de pe Twitter care a spus că ar paria 1 milion de dolari că SUA nu intră în hiperinflaţie.

    Srinivasan a susţinut că lumea începe sa vadă în criptomonedă „aur digital”, pe măsură ce hiperinflaţia loveşte SUA şi produce devalorizarea dolarului, iar pentru a se pune la adăpost persoanele fizice şi companiile încep să cumpere cantităţi mari de Bitcoin.