BusinessMagazin

Tag: independenta

  • CSM: Independenţa justiţiei, încălcată de afirmaţia lui Băsescu referitoare la un “ziarist important”

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a apreciat că afirmaţiile lui Traian Băsescu au fost de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său.

    Potrivit Inspecţiei Judiciare care a prezentat, joi, plenului CSM, concluziile raportului cu privire la afirmaţia şefului statului, din declaraţia preşedintelui şi din relaţiile furnizate de Parchetul instanţei supreme, DNA şi DIICOT “nu rezultă suficiente indicii care să conducă la identificarea procurorilor despre a căror conduită se face vorbire şi nici pentru verificarea veridicităţii susţinerilor domnului Traian Băsescu, nefiind posibilă sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori declanşarea procedurii de cercetare disciplinară faţă de aceşti procurori”.

    “S-a apreciat că, în cazul în care preşedintele României face afirmaţii publice referitoare la credibilitatea sistemului judiciar, manifestând neîncredere în independenţa şi imparţialitatea unor magistraţi, cu atât mai mult, ceilalţi cetăţeni implicaţi în desfăşurarea procedurilor judiciare, în calitate de părţi ori subiecţi procesuali, sunt influenţaţi să-şi piardă încrederea în justiţie”, conform raportului inspectorilor judiciari.

    IJ arată că, şi în cadrul discursurilor politice, în aspectele care vizează autoritatea justiţiei, trebuie să se ţină cont de rolul care revine puterii judiciare şi de necesitatea de a se păstra încrederea cetăţenilor în actul de justiţie, în scopul protejării magistraţilor de atacurile lipsite de fundament venite din partea oricărei persoane.

    În 23 septembrie, Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară să facă verificări în cazul declaraţiei făcute de preşedintele Traian Băsescu, potrivit căreia anumite “decizii de procurori au fost controlate de un ziarist important”.

    Preşedintele Traian Băsescu a fost întrebat, într-o emisiune a postului B1 TV, despre o declaraţie a sa anterioară în care arăta că de zece ani este într-o dispută cu sistemul, pe care Ion Iliescu “l-a protejat” şi care “l-a înfrânt” pe Emil Constantinescu, adăugând că el a reuşit să “îngenuncheze” acest sistem.

    Preşedintele a spus că, la începutul mandatului său, a găsit “un SRI în care Sorin Ovidiu Vântu ştia lista cu cei ascultaţi, iar şeful SRI mergea cu maşină de la Sorin Ovidiu Vântu”.

    “SRI-ul era controlat de Vântu, ştia tot ce lucrează SRI, şi, mai mult decât atât, Timofte (fostul şef al SRI Radu Timofte, n.r.) îi punea la dispoziţie şi informaţii din această instituţie, de securitate, economice”, a susţinut el.

    Preşedintele a mai spus că sistemul la care a făcut referire în declaraţiile sale înseamnă şi Justiţia.

    “Vă aduceţi aminte perioada în care acuzam Înalta Curte, CSM, Parchetele, era perioada când erau oamenii, judecătorii, procurorii doamnei Stănoiu. S-a curăţat şi acolo, ca şi la SRI, cu trecerea în rezervă, cu pensionarea multor judecători. Sistemul s-a curăţat”, a adăugat Băsescu.

    Potrivit articolului 7 din Legea 303/2004 republicată, “judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii”.

    Aceste persoane sunt obligate să completeze anual o declaraţie autentică, pe propria răspundere, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului Justiţiei, realitatea declaraţiilor, iar încălcarea dispoziţiilor conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror, se mai arată în articolul 7 al Legii 303/2004.

  • Adrian Ghenie, pe primul loc într-un top al celor mai tranzacţionaţi artişti din lume în 2014

    Astfel, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, pentru prima dată un artist român se clasează pe primul loc într-un astfel de top. Adrian Ghenie a reuşit să atingă această performanţă prin punerea în vânzare de către colecţionari şi galerii a 10 lucrări ce poartă semnătura sa.

    Citiţi editorialul semnat de redactorul-şef Dorin Oancea, ilustrat cu o lucrare a lui Adrian Ghenie

    În luna iunie, casa de licitaţii Sotheby’s a vândut lucrarea lui Ghenie “The Fake Rotko” cu suma de 1,778 milioane de euro. Lucrarea a fost pusă în vânzare de un colecţionar american şi adjudecată de un investitor asiatic. În luna octombrie, Christie’s şi Sotheby’s au pus în vânzare şase lucrări, acoperind astfel toată perioada de creaţie a artistului român.

    De data aceasta vedetele celor două seri au fost “Blue Rain”, la licitaţia de la Christie’s, adjudecată pentru suma de 650.000 de euro, iar la Sotheby’s “Duchamp’s Funeral” a reconfirmat valoarea artistului român, adjudecându-se pentru suma de 1.285.300 de euro.

    De asemenea, potrivit sursei citate, instalaţia denumită “Communism Never Happened”, de Şerban Savu şi Ciprian Mureşan, colegi de şcoală şi de generaţie cu Adrian Ghenie, va fi prezentată la târgul de artă contemporană Art Basel Miami, de una dintre cele mai mari galerii din lume, David Nollan Gallery.

    “În ultimii ani, marile galerii internaţionale au un ochi aţintit asupra artiştilor români. Faptul că Mureşan, Savu şi Ghenie se află în top 10 al unor clasamente atât de importante nu este o întâmplare. MoMA – NY, MoCA – LA, Pompidou – Paris, Tate – Londra sunt doar câteva din muzeele ce îi expun de ani buni. Din Asia şi până în America, marii colecţionari deţin lucrări ale celor trei artişti şi nu numai. Alte nume aflate în colecţiile lor sunt: Geta Brătescu, Ion Grigorescu, Răzvan Boar, Teodora Axente, Victor Man, Mircea Suciu etc. Succesul artiştilor români tranzacţionaţi internaţional va schimba dinamica pieţei interne a artei contemporane”, a declarat Roxana Vâlcu, Owner Art Advisers, firmă de consultanţă în artă.

    Cei trei artişti sunt reprezentaţi de Galeriile Plan B (Cluj şi Berlin) şi Nicodim Gallery (Los Angeles şi Bucureşti).

    Născut în 1977, în Baia Mare, Adrian Ghenie a absolvit Universitatea de Arte şi Design din Cluj şi s-a tot împărţit între acest oraş şi Berlin până în 2013, când a ales în cele din urmă capitala germană.

    Artistul român Adrian Ghenie a avut un parcurs ascendent constant pe piaţa internaţională de artă în ultimii ani, fiind reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti. Tabloul său “Regele” a fost vândut la o licitaţie din iunie 2013, de la Londra, cu 212.238 de euro. Totodată tabloul “Dr. Mengele 2” a fost vândut pentru 140.747 de euro la Licitaţia de artă contemporană organizată în februarie, la Londra, de Sotheby’s, după cum informa la momentul respectiv casa de licitaţii Artmark.

    Adrian Ghenie a absolvit Universitatea de Arte din Cluj, unde l-a avut profesor pe reputatul pedagog Ioan Sbârciu, şi a fondat în 2005, împreună cu Mihai Pop, galeria Plan B, extinsă ulterior şi în Berlin. Plan B a organizat pavilionul românesc la Bienala de la Veneţia din 2007, iar în 2008 a deschis un spaţiu expoziţional permanent la Berlin, o premieră pentru o galerie românească în străinătate.

    Conform news.artnet.com, Adrian Ghenie este deja cunoscut la nivel internaţional, lucrările sale aflându-se în colecţiile unor importante galerii şi muzee din lume, între care şi Centrul “Georges Pompidou”. Printre fanii artistului s-ar număra, conform sursei citate, şi magnatul francez François Pinault, CEO-ul grupului de lux Kering, care are mai multe subsidiare, între care Alexander McQueen, Balenciaga şi Gucci.

    În luna iunie, The Independent, una dintre cele mai prestigioase publicaţii britanice, l-a elogiat pe artistul român Adrian Ghenie, considerat un reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti.

    Potrivit The Independent, picturile lui Adrian Ghenie sunt expresive în modul de realizare. Acesta alege să nu utilizeze instrumente tradiţionale, optând în realizarea lucrărilor sale pentru un cuţit de paletă şi pentru stencil. Nu se vede pe nicăieri în studioul său vreo pensulă.

    “Nu poţi picta asta (lucrările lui, n.r.) cu o pensulă. Este doar rezultatul unui accident. Totul este un accident. Foarte puţine lucruri sunt de fapt pictate”, spunea pentru The Independent Adrian Ghenie.

    Potrivit The Independent, picturile lui au un aspect îngrijit, însă, când te apropii de ele, poţi observa elementele neaşteptate şi spontaneitatea pe care le implică acestea. “Ceva este aplicat pe o suprafaţă, care poate distruge respectiva suprafaţă, însă, dacă nu o distruge, se poate transforma totul în ceva bun. Jumate-jumate. Este un moment ca o ruletă rusească”, afirma artistul român.

    Pe de altă parte, cotidianul britanic remarca că, pentru Ghenie, nimic nu este garantat. Modul în care acesta a fost crescut l-a pregătit pentru ce este mai rău. “Am crescut cu mentalitatea că regula este să pierzi şi câştigul este strania excepţie”, spunea Adrian Ghenie.

    Publicaţia britanică The Independent l-a portretizat pe Adrian Ghenie în contextul în care o expoziţie a acestuia, intitulată “Golems”, a fost vernisată pe 12 iunie la galeria Pace din Londra, unde a putut fi vizitată până pe 26 iulie.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Avangate, Revenue recovery tools – RRT (instrumente pentru recuperarea veniturilor recurente)

    Combinaţia de servicii, platformă şi raportare este unică. Dashboard-ul de Autorizare (Authorization Dashboard) este unic ca instrument de raportare şi de analiză în timp real în industrie, atât la nivel de procesatori de plăţi, cât şi la nivel de platforme de comerţ electronic. În plus, instrumentele de recuperare a veniturilor sunt construite pe o altă suită de instrumente avansate de recuperare a neautorizărilor la plata cu cardurile.

    Elementul de noutate:

    Contextul acestei inovaţii este comerţul electronic pentru produse digitale sau servicii online la nivel global, cu modele de business bazate pe abonamente cu plăţi recurente.

    Ratele de retenţie a clienţilor, mai ales în cazul acestor modele de abonamente (subscripţii), sunt extrem de importante şi definesc valoarea totală a unui client (CLV –  client lifetime value). Neautorizarea unor comenzi din cauza respingerilor venite din partea băncilor emitente de carduri (fonduri insuficiente, carduri expirate, carduri blocate, validare date conturi etc.) înseamnă nu doar o tranzacţie pierdută, ci pierderea unui ciclu întreg de subscripţii lunare/anuale şi a unor oportunităţi de upselling.

    Efectele inovaţiei:

    Instrumentele RRT pentru recuperarea veniturilor recurente şi a serviciilor adiţionale contribuie la creşterea ratelor de conversie şi de retenţie. Pierderile pe care le adresează aceste instrumente sunt din zona pierderilor pasive şi a limitărilor ce decurg în mod normal din folosirea unui singur procesator sau a unui număr limitat de procesatori. În mod normal, doar companiile foarte mari care procesează volume considerabile în mediul online au acces la mai mulţi procesatori simultan.

    Prin platforma Avangate, companii de orice dimensiune, chiar şi start-up-uri, pot avea acces la această inovaţie. Funcţionalităţile RRT includ servicii avansate de actualizare a cardurilor, reîncercări de autorizare, redirecţionări avansate de procesare, precum şi instrumente avansate de la terţe părţi ce asigură accesul la integrări directe între instituţiile bancare. În acelaşi timp, RRT furnizează analize de date prezentate în timp real într-un dashboard unic în industrie.

    Cu ajutorul RRT, ratele de recuperare a comenzilor pierdute sunt de ordinul a 15-20%, iar utilizatorii de tip early adaptor au înregistrat recuperări de ordinul a 40% din veniturile pierdute prin lipsa reînnoirii.

    Descriere:

    Echipa de produs  a realizat interviuri cu clienţii şi a stabilit specificaţiile şi implementările, zona IT s-a ocupat de dezvoltare, CIO-ul şi echipa au pus la punct securizarea datelor, compartimentul financiar a încheiat contractele cu procesatorii externi şi furnizorii de servicii specifice, iar zona de suport clienţi s-a ocupat de integrări şi implementări.

    Durata proiectului a fost de peste nouă luni. Proiectul a urmărit extinderea capabilităţilor deja avansate ale platformei prin asigurarea de failovers (reluare în caz de nereuşită), reîncercări prin mai multe platforme locale şi actualizarea datelor posesorilor de carduri, direct prin comunicarea cu băncile sau prin contactarea clienţilor, redirecţionarea încercărilor de autorizare şi de reînnoire către configuraţia optimă bazată pe date obţinute dinamic.

    În plus, aplicaţia pune la dispoziţie un raport care arată toate detaliile în timp real (a câta încercare, mesaje primite, datele de client şi abonament etc.), raport ce permite companiilor care vând abonamente să aibă vizibilitate asupra procesului de reînnoire şi să ajusteze acţiunile echipelor de suport clienţi pentru optimizări. Costurile au fost de 500.000 de dolari.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Freeman Distribution semnează un deal strategic cu Lionsgate/ Summit

    În urma semnării acestui output deal, Freeman Distribution va asigura lansarea producţiilor marca Lionsgate/ Summit din România, Ungaria, Bulgaria, Cehia şi Slovacia, unde va distribui filme de top, a căror performanţă a fost demonstrată în trecut prin realizări de box office fără precedent. Lionsgate/ Summit este creatorul unor francize precum Twilight, Hunger Games, RED 1&2 şi Divergent.

    Distribuitor pe toate mediile în teritorii precum Polonia, România, Ungaria, Cehia, Slovacia, fosta Iugoslavie şi Bulgaria, compania Freeman Distribution este reprezentată de către Anca Truta, unul dintre cei mai respectaţi profesionişti din domeniul distribuţiei de film din Europa Centrală şi de Est. În România şi Ungaria, Freeman Distribution este prezentă pe piaţa distributiei de cinema prin Freeman Entertainment.

    Distribuitor exclusiv al filmelor Warner Bros. în România, Freeman Entertainment deţine în portofoliul său o parte dintre cele mai importante titluri semnate de cele mai mari case de producţie independente precum: Mr.  Smith/ DreamWorks Live Action,  Europa Corp (Taken 3), QED (Fury si Driving Grandpa), Red Granite (Dumb and Dumber To), Bloom (Nice Guys), Film Nation (Magic in the Moonlight), Annapurna (American Express), Good Universe (My Big Fat Greek Wedding 2).
     

  • Scoţia şi separatismul, ca simptom de epidemie geopolitică

    ANDREAS UTERMANN, DIRECTOR DE INVESTIŢII LA ALLIANZ GLOBAL INVESTORS, consideră că mişcările de independenţă s-ar putea extinde ca focul în Europa, unde vocile care susţin autonomia sau independenţa se fac auzite peste tot, din Spania, Franţa, Belgia sau Italia şi până în Bosnia şi Herţegovina, Cipru, România, Republica Moldova sau Georgia, fără să mai vorbim de estul Ucrainei, actuala zonă fierbinte a continentului.

    Marea Britanie a fost centrul gravitaţional al sistemului internaţional de la sfârşitul războaielor napoleoniene şi până la Al Doilea Război Mondial. Structura imperială construită de britanici a configurat nu doar sistemul internaţional, dar şi ordinea politică a unor state diverse, din Statele Unite şi până în India. Regatul Unit a creat şi a condus revoluţia industrială şi în multe privinţe a reprezentat un pivot al istoriei mondiale. Faptul că această uniune ar putea fi dizolvată este şocant şi dezvăluie informaţii importante despre direcţia către care se îndreaptă lumea, explică analistul politic George Friedman.

    Jeremy Warner, editor la publicaţia The Daily Telegraph, spune că ceea ce se întâmplă în Scoţia aparent este de mică amploare, având în vedere că economia regiunii are o contribuţie de sub 10% la PIB-ul britanic. Istoria este însă plină de evenimente aparent neimportante care au declanşat evenimente de un impact mult mai mare, unele cu consecinţe geopolitice şi economice catastrofale. Un astfel de exemplu este Primul Război Mondial, de la a cărui izbucnire s-au împlinit 100 de ani, declanşat de asasinarea la Sarajevo, la 28 iunie 1914, a arhiducelui Franz Ferdinand şi a soţiei sale Sophie.

    Alte evenimente iniţial minore au avut efecte pozitive majore, prin intermediul perestroikăi şi glasnostului, un exemplu fiind greva de la şantierul naval Gdansk din Polonia, care a culminat cu căderea zidului Berlinului şi reconfigurarea geopolitică a celei mai mari părţi a estului Europei.

    Pentru britanici, divizarea naţiunii ar fi în mod evident un eveniment de mare amploare. Indiferent de rezultatul referendumului, acesta pare destinat să modifice pentru totdeauna natura uniunii, iar rămânerea Scoţiei în Marea Britanie va fi aproape la fel de dificilă, din punctul de vedere al implicaţiilor constituţionale, ca şi separarea completă.
    Pentru a convinge scoţienii să rămână în uniune, liderii principalelor partide din Marea Britanie, conservator, laburist şi liber-democrat, David Cameron, Ed Miliband şi Nick Clegg, au promis alocarea mai echitabilă a resurselor şi menţinerea sistemului de finanţare Barnett prin care sunt distribuite fondurile publice la nivelul Regatului Unit. În opinia lor, formula Better Together (Mai Bine Împreună) este o viziune care poate fi îmbrăţişată de Scoţia.

    Pe de altă parte, Lordul Barnett, care a creat sistemul de finanţare în 1978, pe vremea când era şeful trezoreriei britanice, a afirmat într-un interviu pentru BBC Radio că acest sistem este ”incorect„ şi a reiterat apelul să fie eliminat.

    Angajamentul celor trei lideri politici a apărut pe prima pagină a publicaţiei Daily Record. Susţinătorii independenţei, în frunte cu prim-ministrul Scoţiei, Alex Salmond, consideră că planul, anunţat abia sfârşitul campaniei, este o insultă la adresa inteligenţei alegătorilor.

    Planul promite prerogative extinse pentru Parlamentul din Scoţia şi recunoaşte că uniunea există pentru a asigura oportunităţi şi securitate pentru toţi, prin distribuţia echitabilă a resurselor. O altă prevedere este faptul că ultimul cuvânt în finanţarea sistemului naţional de sănătate va reveni guvernului scoţian.

    ERSPECTIVELE ECONOMICE ALE UNEI SCOŢII INDEPENDENTE
    Să ne imaginăm o ţară cu populaţia statului american Colorado, cu suprafaţa Cehiei şi cu o industrie financiară de 10 ori mai mare decât restul economiei, care este dominată de petrol, alcool şi turism, avertizează preşedintele companiei de consultanţă Stratfor, George Friedman. Aşa ar porni Scoţia ca stat independent.

    Discuţiile despre împărţirea activelor şi a datoriilor şi asigurarea stabilităţii sectorului bancar ar putea schimba toate aceste lucruri. În acelaşi timp, companii ca Royal Bank of Scotland au avertizat deja că îşi vor transfera operaţiunile centrale din regiune.

    Analiştii, companiile şi politicienii iau în serios posibilitatea separării Scoţiei şi există dezacorduri privind performanţele economice ale noii naţiuni, unii prezicând austeritate bugetară şi preţuri mai mari, în timp ce alţii consideră că un plan de a reduce taxele pentru companii ar ajuta la atragerea unor noi afaceri.

    ”Pe termen scurt, standardul de viaţă ar scădea, existând un impact economic uriaş din cauza incertitudinilor. Pe termen lung, în lume există numeroase ţări de dimensiunea Scoţiei care sunt bogate şi prospere, dar depinde de cât de buni vor fi oficialii aleşi„, a arătat Rob Wood, economist la Berenberg Bank în Londra şi fost oficial al Băncii Angliei.

    Economia Scoţiei este de circa 130 de miliarde de lire sterline (211 miliarde de dolari), sau de 150 de miliarde de lire dacă este inclusă şi contribuţia activităţilor din Marea Nordului. PIB-ul este echivalent cu cel al Qatarului sau al Greciei.

    Între principalele probleme cu care s-ar confrunta premierul Alex Salmond va fi finanţarea statului şi anume să atragă creditorii fără să beneficieze de reputaţia Marii Britanii, care nu a intrat vreodată în default, de-a lungul secolelor.
    Oficialii de ambele părţi ale graniţei nou formate îşi vor disputa dreptul de proprietate asupra petrolului şi gazelor din Marea Nordului, dar Scoţia mai are şi whisky, cu exporturi anuale de circa 4,3 miliarde de lire, şi turism, vizitatorii cheltuind anul trecut în regiune 4,6 miliarde de lire.

  • Răspunsul la întrebarea “Pe cine votăm preşedinte”: Să-l alegem pe cel mai funny

    Scriu acest text în ziua în care scoţienii votează în cadrul referndumului pe tema independenţei. Indiferent de rezultat, avem de-a face cu al doilea semnal puternic, în doar câteva luni, după referendumul celor din Veneţia, adresat politicienilor europeni. Fraza definitorie a momentului a fost emisă de doi profesori universitari: „Europa este prinsă într-o capcană catch 22: nu vrea să meargă înainte, nu este interesată să meargă înapoi şi nu-şi poate permite, din punct de vedere economic, să bată pasul pe loc“.

    Am o sugestie pentru apropiatele alegeri prezidenţiale de la noi şi pentru nehotărârea pe care o încearcă, cred, cei mai mulţi români – „eu cu cine votez?“ – şi zic să-l alegem pe cel mai funny. Nu vreau ca preşedintele să vină să-mi invoce calp Constituţia, să se arate învins de securişti sau să-mi invoce modelul social suedez, ca să iau nişte fapte la întâmplare (ultimele două sunt pentru cunoscători), dar, dacă tot îl plătim, măcar să ne distreze.

    Lăsând amuzamentul deoparte, o să mă justific: este extrem de plauzibil ca peste cinci ani rolul preşedinţilor, al politicienilor în general şi al statelor ca entităţi să fie mult mai redus decât în prezent. Poate părea utopie, şi mulţi gândesc asta chiar acum, în timp ce citesc aceste rânduri. Dar mă gândesc că la fel de utopic ar fi fost să-i spui unui est-european, în 1984, că peste numai cinci ani Zidul Berlinului va cădea; 1984 era anul în care Uniunea Sovietică trecea din perioada Andropov în scurta perioadă Cernenko (iar Mihail Gorbaciov era un trepăduş, de rang înalt, dar trepăduş, la Moscova).

    În acelaşi an Ronald Reagan făcea un soi de gafă la radioul american, clamând în faţa tehnicienilor şi a microfonului, dar nu „on air“: „My fellow Americans, I’m pleased to tell you today that I’ve signed legislation that will outlaw Russia forever. We begin bombing in five minutes“. Chiar dacă mesajul nu a fost public, ruşii şi-au alertat armata şi s-au supărat aşa de rău că au boicotat Jocurile Olimpice de la Los Angeles. 1984 a fost şi primul an în care Ceauşescu a interzis circulaţia maşinilor particulare pe timpul iernii. Cine ar fi crezut în căderea comunismului, repet, peste numai cinci ani? Sau peste cinci ani foarte lungi, depinde cum priveşti.

    Revenind în zilele noastre, să spunem că oamenii, europenii în general s-au lehamisit de austeritate, de criză şi de toate cele comise fie de cei din capitale, fie de cei de la Bruxelles. Văd mişcarea separatistă din Scoţia şi referendumul neoficial din martie, când peste 89% dintre veneţieni s-au declarat de acord cu desprinderea de Italia şi revenirea la vechea republică care a durat la vremea ei mai mult de 1.000 de ani, strâns legate de această lehamite. Şi cele peste 30 de mişcări separatiste de pe bătrânul continent vor primi un nou suflu după episodul Scoţia, în ansamblu, şi se vor alimenta din acesta. Din toamna anului 2004 până în toamna anului trecut nivelul încrederii cetăţenilor în instituţiile europene a scăzut de la 50% la 30%, iar în guvernele locale de la 34% la 23%.

    În aceste condiţii, în noua realitate economică (urăsc formularea asta!) şi în noile condiţii de mobilitate, sunt posibile mişcări de separare mai mult sau mai puţin oficiale, enclave de inşi mânaţi de interese comune care să depindă mai puţin de „centru“ şi mai mult de inteligenţa şi puterea lor de a rezista şi clădi o viaţă. Asta dacă nu se vor extinde idei asemeni celor ale premierului ungar Viktor Orban, preluat de Bloomberg, care anunţa în iulie că este atras de ideea unui stat mai puţin liberal, dar clădit pe baze naţionaliste, de genul Rusiei, Turciei sau Chinei. O idee care poate părea la fel de puţin plauzibilă ca ideea destrămării autorităţilor statale de care vorbesc eu, dar care are gradul ei de plauzibil.

    De aceea zic că s-ar putea să ne ostenim degeaba în încercarea de a-l găsi pe cel mai bun, deştept şi diplomat, pe care să-l aşezăm în fruntea ţării. Calculele bugetare le fac cei de la FMI şi din alte instituţii financiare, căpşunarii sunt principalul investitor străin din România, realitatea ne arată că ne putem descurca în orice situaţie, corporaţiile fac treaba, iar poporul este mai preocupat de entertainment decât de antreprenoriat şi bunăstare (cei cu generalizarea să se abţină, vă rog), aşa că zic din nou: măcar votaţi un comedian bun.

    Ilustrez cu „Ministrul patinator“ sau „The Reverend Robert Walker Skating on Duddingston Loch“, cel mai cunoscut tablou scoţian, pictat de Henry Raeburn pe la 1790.

  • Casa în care nu vei avea niciodată oaspeţi

    Denumit “Cliff House”, proiectul prezintă structura unei case pe module, cu pereţi exteriori realzaţi din sticlă şi montată pe nişte nituri uriaşe de oţel, relatează The Independent.

    “Ideea a fost să realizăm o casă care să poată fi la propriu agăţată oriunde”, a declarat un reprezentant al Moodscape. “Pentru cei îndrăzneţi, ar fi casa de vis. Proiectul a fost conceput ca o extensie a stâncii, nu ca un element nou în peisaj”.

    Conceptul prevede trei camere, o zonă de grătar, o zonă de luat masa şi chiar un foişor. “Interiorul are un design minimalist, pentru a nu distrage atenţia de la peisajul magnific”, au mai declarat cei de la Moodscape.

  • Referendum pentru destrămarea unui regat. Scoţia va decide dacă se desparte de administraţia de la Londra

    Principalele subiecte de dezbatere sunt legate de viitorul lirei sterline şi de modul cum independenţa Scoţiei ar putea afecta Regatul Unit, Uniunea Europeană sau zona euro.

    Deşi sondajele indică un vot împotriva independenţei, există întotdeauna marja de eroare. Chiar mai mult de atât, în cazul în care votul se dovedeşte a fi negativ, dar rezultatul unul extrem de strâns, parlamentul va trebui să reacţioneze la dorinţa de separare a unui număr semnificativ de scoţieni. Ultimele sondaje arată că peste 40% din scoţieni sunt proindependenţă, iar acest lucru înseamnă că dezbaterea privind separarea de regat nu se va încheia odată cu referendumul din septembrie, indiferent de rezultat.

    Importanţi oficiali britanici, printre care şi prim-ministrul David Cameron, au insistat că statele ce fac parte din Regatul Unit trebuie să transmită un mesaj de solidaritate şi apartenenţă către scoţieni. El a avertizat că dacă nu pot fi convinşi să rămână în regat, cei din Scoţia „se vor trezi într-o ţară diferită”.

    Reacţia oficialilor din statele membre ale Regatului Unit al Marii Britanii sugerează grija acestora faţă de modul în care presa şi societatea civilă tratează subiectul referendumului. Numărul relativ mic de ştiri şi dezbateri din Anglia, Ţara Galilor sau Irlanda de Nord arată o lipsă de interes care ar putea împinge un segment al alegătorilor spre un vot proindependenţă, astfel încât mai mulţi lideri de opinie încearcă, în mod constant, să aducă subiectul în discuţie şi în celelalte state ce pot fi afectate direct de alegerea scoţienilor.

    Într-o serie de interviuri acordate BBC, Cameron a punctat un lucru extrem de important: doar 4 milioane pot vota, însa rezultatul îi va afecta pe toţi cei 63 de milioane ce fac parte din Regatul Unit.

    Scoţia vs. Europa
    Relaţia Scoţiei cu Uniunea Europeană, în cazul unui vot proindependenţă, este încă neclară. Nu există date oficiale care să confirme că Scoţia va moşteni cetăţenia europeană obţinută sub umbrela Regatului Unit în anul 1973, fiind extrem de plauzibil ca noul statut să însemne urmarea procedurii normale de accedere în UE, respectiv prin depunerea candidaturii. Alex Salmond, primul-ministru al Scoţiei, a lăsat de înţeles că apartenenţa la Regatul Unit nu are legătură cu statutul Scoţiei de stat membru, însă oficiali ai Uniunii Europene precum José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, tind să îl contrazică. Poziţia Scoţiei va fi cel mai probabil determinată în urma unor negocieri de natură politică, ce vor aduce în prim-plan interesele celorlalte state membre.

    Consecinţele votului de pe 18 septembrie vor fi numeroase, indiferent de rezultatul acestuia. Dacă Scoţia votează în favoarea separării, atunci va urma probabil o serie de schimbări majore precum adoptarea unei noi monede, ieşirea din Uniunea Europeană odată cu proclamarea independenţei, precum şi modificări în ceea ce priveşte problema istorică a rabatului britanic. Un nou stat înseamnă, automat, o nouă configuraţie geopolitică, iar interesele comerciale din zonă par a pune presiune pentru un vot împotriva independenţei.

    Din punct de vedere politic, în cazul separării urmările sunt evidente: guvernul scoţian condus de Alex Salmond va prelua şi atribuţiile încă ţinute pe Downing Street, numărul parlamentarilor din Westminster se va reduce, iar graniţele vor fi întărite. În cazul în care populaţia decide să rămână alături de ceilalţi membri ai regatului, votul strâns care se conturează va deschide totuşi drumul către discuţii referitoare la modul cum guvernul de la Londra se ocupă de problemele Scoţiei.

    Dintre cei 650 de parlamentari care îşi desfăşoară mandatul la Westminster, 59 sunt trimişi de Scoţia. Dacă votul din septembrie va aduce ieşirea din Regatul Unit, atunci aceste locuri vor deveni disponibile începând cu martie 2016, data la care s-a stabilit declararea autonomiei. Problema este că această dată va veni la zece luni după alegerile generale din regat, fapt care a provocat întrebări legate de durata mandatului pentru parlamentarii scoţieni. Soluţia propusă, şi anume a unui mandat de zece luni, nu a fost primită foarte bine de restul britanicilor, care au propus ca aceste locuri să fie ori eliminate, ori redistribuite către Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord.

     

  • Antonescu: Nu renunţ la candidatura la prezidenţiale. Exclud o candidatură independentă

     Întrebat dacă renunţă la candidatura la prezidenţiale având în vedere rezultatele sondajului intern, Antonescu a răspuns: ”Nu”.

    El a spus că nu intenţionează să comenteze rezultatele sondajului intern.

    ”E un sondaj pe care nu mi-l asum, dar pe care nu-l contest”, a spus Antonescu, arătând că nu va solicita alt sondaj în Delegaţia Permanentă.

    ”Acum zece zile am propus să trecem la vot fără sondaje, în condiţiile în care nu s-au mai făcut analizele despre care fusese vorba iniţial. Desemnarea unui candidat la Preşedinţie de către un partid este o decizie politică. Ea trebuie formalizată cumva. Ea nu se poate lua în constatarea unor sondaje. Ea pur şi simplu, în baza sondajelor, în baza tuturor factorilor pe care cineva îi poate avea în minte atunci când ia o decizie, trebuie să însemne o decizie luată prin vot de un for al unui partid”, a spus Antonescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Laura Georgescu trebuie să plece. CNA devine o vulnerabilitate în rapoartele UE/ REACŢIA preşedintelui CNA

     Întrebat cum comentează situaţia de la CNA, Traian Băsescu a declarat că preşedinta Consiliului, Laura Georgescu, trebuie să plece.

    ”Doamna Georgescu trebuie să plece”, a spus şeful statului, precizând că Laura Georgescu este numită la propunerea premierului şi sub semnătura acestuia s-a făcut propunerea la Parlament sau ”pe locurile rezervate Guvernului”.

    Traian Băsescu a spus despre şefa CNA că şi-a dat seama că este vorba despre ”un om de proastă calitate atunci când aceasta a făcut o afirmaţie şi a lăsat să se înţeleagă că ar avea susţinerea ambelor palate”.

    ”Eu recunosc că dânsa a încercat să ajungă la mine, dar nu am primit-o, având informaţii despre calitatea umană proastă pe care o are. Zilele trecute a încercat, din nou, prin Biroul de Presă, să ia o legătură şi i s-a cerut, dacă are ceva, să trimită în scris şi va primi un răspuns”, a comentat Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro