CONTEXTUL: Reţeaua de socializare Facebook a intrat în ascensiune liberă în ultimii ani. Compania lui Mark Zuckerberg a urcat de la un milion de utilizatori în 2004 la peste 1,1 miliarde anul acesta şi deşi multă vreme nu a prea avut venituri, ultimii ani au adus o creştere inclusiv pe acest segment.
DECIZIA: Tânărul antreprenor Mark Zuckerberg, împreună cu restul acţionarilor reţelei de socializare, decide să listeze compania la bursă, cu toate că Facebook nu avea nici probleme de lichiditate sau de încasări (veniturile anuale au depăşit în criză pragul de un miliard de dolari şi acum sunt peste acest nivel într-un singur trimestru) şi nici de atragere a investitorilor, având în vedere că din 2004 a primit finanţări anuale, cu excepţia lui 2010 şi a anului trecut, când a avut loc listarea.
EFECTELE: Oferta publică iniţială a fost un adevărat fiasco. Valoarea acţiunilor a intrat în picaj la numai o zi de la listare, capitalizarea companiei s-a redus de la 104 miliarde de dolari la 77 de miliarde de dolari în acelaşi interval, iar averea estimată a lui Mark Zuckerberg s-a diminuat cu cinci miliarde de dolari în nici o săptămână. Bineînţeles, întreaga mişcare a fost investigată de autorităţi şi a atras după sine numeroase procese în instanţă, dar acum, după un an, compania pare să o ducă mai bine ca niciodată.
BILANŢUL LISTĂRII LA BURSĂ A REŢELEI DE SOCIALIZARE FACEBOOK ESTE UNUL DEZASTRUOS. În urmă cu un an, pe vremea asta, compania era în plin proces de ofertă publică iniţială, la un preţ per acţiune considerat uriaş de majoritatea analiştilor din domeniu, în condiţiile unei capitalizări de cel puţin 90 de miliarde de dolari, şi implicit intens criticat. Ce a urmat după a fost un fiasco de proporţii – preţul acţiunilor s-a prăbuşit şi nu şi-a mai revenit nici în ziua de astăzi, capitalizarea s-a diminuat cu vreo 30 de miliarde de dolari, averea lui Zuckerberg s-a ajustat cu cinci miliarde de dolari, însă, mai important, milioane de oameni au pierdut sume considerabile de bani în urma investiţiei în acţiunile Facebook.
REŢEAUA DE SOCIALIZARE AR FI TREBUIT SĂ DEVINĂ MAI MARE DECÂT MULŢI GIGANŢI MONDIALI PRECUM AMAZON, McDonald’s sau chiar Coca-Cola, ceea ce nu s-a mai întâmplat odată cu eşecul listării. Semnale ar fi fost destule pentru împiedicarea deciziei – General Motors, de pildă, anunţa cu doar câteva zile înainte de oferta publică iniţială că nu va mai cumpăra publicitate pe platforma de socializare, o pierdere deloc neînsemnată în veniturile reţelei – însă Zuckerberg n-a ţinut cont de ele.
La un an de la listare, lucrurile nu par să mai fie însă atât de tragice. În ciuda evoluţiei dezamăgitoare la bursă, Facebook a raportat rezultate financiare bune. Veniturile de 1,46 de miliarde de dolari în primul trimestru din acest an au fost cu 38% mai mari decât cele din perioada similară din 2012, pe când profitul net s-a situat la 219 milioane de dolari, peste nivelul de 205 milioane de dolari din primele trei luni ale anului trecut, conform datelor companiei.
Mai mult, numărul de utilizatori a continuat să crească nestingherit: dacă în martie 2012, cu mai puţin de două luni înainte de listarea la bursă, 901 de milioane de oameni din toată lumea aveau cont pe Facebook, cifra a depăşit pragul de un miliard în septembrie anul trecut. Iar la finele lunii martie din acest an existau peste 1,11 miliarde de conturi pe reţeaua de socializare. Peste 750 de milioane dintre ei accesează în fiecare lună platforma de pe dispozitive mobile precum telefoane mobile inteligente sau tablete. Şi în fiecare zi, pe Facebook intră cam 665 de milioane de oameni care publică fotografii, comentează mesajele prietenilor sau se joacă în cadrul reţelei, iar printre ei sunt inclusiv milioane de oameni din colţuri mai sărace ale lumii, precum Malawi, Malaiezia sau Martinique, unde gradul de informatizare este totuşi încă destul de scăzut.
DE LA OFERTA PUBLICĂ INIŢIALĂ S-AU SCHIMBAT DESTUL DE MULTE. Şi, deşi a fost un dezastru pentru investitori, listarea sau mai bine zis strategia companiei pentru a reda încrederea investitorilor după ce au pierdut atâţia bani anul trecut pare să fi avut efecte destul de bune. Executivii Facebook, în frunte cu Mark Zuckerberg, au fost ocupaţi în acest an cu lansări menite să crească afacerile şi valoarea companiei şi, totodată, să înlăture dubiile şi amendamentele scepticilor cu privire la perspectivele de creştere. De pildă, compania a atacat domeniul publicităţii mobile anul trecut, ca parte a strategiei de extindere în sfera publicităţii, a lansat un telefon mobil inteligent marca Facebook, a introdus Facebook Home şi Graph Search şi, să nu uităm, a cumpărat Instagram cu peste un miliard de dolari. Până şi General Motors este iar printre cumpărătorii de reclame, semn că temerile cu privire la evoluţia reţelei de socializare s-au mai disipat.
MARK ZUCKERBERG A ARĂTAT ASTFEL CĂ NU SE LASĂ UŞOR DESCURAJAT ŞI, deşi privit cu ochi sceptici prin prisma vârstei şi lipsei de experienţă în business, mai cu seamă că întreaga sa carieră este construită în jurul Facebook şi asta mai degrabă din postura de „şoricel de bibliotecă„ decât de CEO, a dovedit că poate depăşi obstacolul unei listări ratate. Mai mult, evoluţia pozitivă din ultimul an a companiei, având în vedere indicatorii de performanţă, este o lecţie în sine, pentru că arată cum o decizie aparent greşită, tradusă în pierderi consistente din punct de vedere financiar, nu trebuie să însemne în mod neapărat un final pentru afacere. Ba din contră, direcţia este şi pare să rămână în sus şi de-aici înainte. Semn că tot ce-a fost mai rău a trecut.
