O fostă secretară a unui executiv din HP şi-a decontat din banii companiei vacanţa de 100.000 de dolari şi a fost condamnată la 21 de luni de închisoare. Femeia şi-a recunoscut fapta şi a spus că a folosit aproape 1 milion de dolari din fondurile companiei, conform Business Insider.
Tag: inchisoare
-
Trei jurnalişti de la Al-Jazeera, condamnaţi la închisoare în Egipt pentru “difuzare de ştiri false”
Canadiano-egipteanul Mohamed Fahmy şi egipteanul Baher Mohamed au fost prezenţi în tribunalul din Cairo la anunţul verdictului. Australianul Peter Greste a fost însă expulzat în Australia la începutul acestui an şi era judecat în lipsă.
Cei trei au fost acuzaţi că au ajutat gruparea interzisă Fraţii Musulmani, dar au respins ferm acuzaţiile.
Cei trei jurnalişti au fost condamnaţi iniţial în iulie 2014, Greste şi Fahmy la şapte ani de închisoare, iar Mohamed la 10 ani.
Condamnările lor au fost anulate în ianuarie, iar în februarie au fost eliberaţi în aşteptarea unui nou proces.
La anunţul verdictului, sâmbătă, judecătorul a precizat că cei trei nu sunt jurnalişti înregistraţi şi că activau fără licenţă dintr-un hotel din Cairo.
El i-a condamnat pe Greste şi Fahmy la câte trei ani de închisoare şi pe Mohamed la trei ani şi jumătate.
Fahmy şi Mohamed au fost luaţi de autorităţi după anunţul verdictului, dar deocamdată nu este clar cât vor ispăşi din pedeapsă, având în vedere că au fost închişi deja un an înainte de a fi condamnaţi.
Al-Jazeera a apreciat într-un comunicat că acest verdict reprezintă “un nou atac deliberat asupra libertăţii presei”. “Este o zi neagră pentru justiţia egipteană; în loc să apere libertăţile şi o presă liberă şi corectă, şi-a compromis independenţa din motive politice”, a adăugat postul de televiziune.
-
Israelul eliberează sute de imigranţi africani neajutoraţi în deşert, după o decizie a Curţii Supreme
“Nu e nimic de sărbătorit! Nu ştim unde să ne ducem, unde vom dormi la noapte”, a declarat Salah, un sudanez în vârstă de 33 de ani, în faţa centrului de retenţie de la Holot, cel mai important din ţară, situat în deşertul Negev (sud).
Ca alte sute – 750 potrivit autorităţii penitenciare -, Salah, care a venit în Israel în urmă cu nouă ani, a fost eliberat în urma unei hotărâri a Curţii Supreme, care a dispus pe 11 august ca solicitanţii de azil deţinuţi de mai mult de un an să fie eliberaţi în termen de două săptămâni.
În total, 1.178 de persoane urmau să fie eliberate marţi şi miercuri, a declarat pentru AFP Sivan Weitzman, o purtătoare de cuvânt a autorităţii penitenciare.
Este vorba despre a treia lovitură dată în doi ani politicii guvernelor succesive de dreapta ale lui Benjamin Netanyahu, care caută să limiteze sosirea imigranţilor, majoritatea originari din Eritreea şi Sudan.
În faţa gardurilor de sârmă ghimpată şi barăcilor, cu deşertul la orizont, libertatea are un gst amar pentru toţi cei care sunt daţi afară, trăgând bagajul după ei şi cu o pătură sub braţ. Odată ieşiţi, unii se îndreaptă către staţii de autobuz şi urcă în maşină, indiferent în ce direcţie merge.
Un sudanez de la Darfour, Fissel Sidig Adam, în vârstă de 28 de ani, care a venit în Israel în urmă cu opt ani, îi este recunoscător Curţii Supreme. Dar se aştepta la “mai mult” – la “o adevărată soluţie de la stat, la ajutor, nu doar la cei 64 de shekeli (16,5 dolari) şi la sandviciul pe care ni le-au dat”.
– Interdicţie la Tel Aviv
Holot este un centru deschis, în care deţinuţii, liberi în timpul zilei, se prezintă la apel la ora 22.00, declară purtătoarea de cuvânt a autorităţii penitenciare. Ei au dreptul la un stipendiu lunar de 600 de shekeli (135,5 euro), dacă se prezintă la toate apelurile, sumă care scade în caz contrar.
Cei care sunt eliberaţi pleacă după ce iau un mic-dejun, cu alocaţia, eventual reţete, dacă au nevoie de îngrijiri, dar şi cu un document care le restrânge libertatea de mişcare.
“Ni s-a dat o hârtie pe care scrie «accesul interzis la Eilat sau Tel Aviv», iar noi acolo cunoaştem oameni. Eu nu am bani să închiriez un apartament. Unde să mă duc acum?”, spune Salah îngrijorat.
La Tel Aviv şi Eilat sunt găzduiţi foarte mulţi imigranţi clandestini africani. Prezenţa lor provoacă însă tensiuni cu populaţia. Interzicându-le accesul în aceste oraşe deţinuţilor de la Holot, autorităţile caută să-i priveze de un punct de sprijin, să-şi găsească rudele sau, poate, un loc de muncă la negru.
Dezbaterea cu privire la problema imigraţiei este departe să se mai fi calmat. Recent, ministrul Justiţiei Ayelet Shaked a postat o înregistrare video care surprinde agresarea unei trecătoare de către un bărbat de culoare, cu mesajul “viaţa insuportabilă a locuitorilor din sudul Tel Avivului”. Înregistrarea a fost filmată de fapt în Turcia.
– Fără flux către Europa
Pentru aceşti imigranţi, Israelul reprezintă – deoarece nu pot ajunge în Europa – cea mai apropiată speranţă a unui trai mai bun, un loc în care pot ajunge mergând pe jos.
Această mişcare migratorie datează de mai mulţi ani. Spre deosebire de Europa şi având în vedere situaţia sa geopolitică, Israelul nu se confruntă cu noi valuri de imigranţi provenind din Libia sau Siria – în pofida apropierii celor două zone de conflict -, declară pentru AFP Sabin Hadad, un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne.
Deţinuţii eliberaţi de la Holot nu ar urma să îngroaşe fluxul către Europa, atât timp cât ieşirea lor din Israel este o adevărată provocare.
-
De ce a ajuns la închisoare unul dintre cei mai cunoscuţi rapperi din lume – VIDEO
Rapperul Wiz Khalifa, unul dintre cei mai cunoscuţi rapperi din lume, a fost arestat sâmbătă pe aeroportul din Los Angeles pentru că a fost prins “urcat pe un dispozitiv de deplasare”, scriu cei de la The Verge.
Khalifa se deplasa cu ajutorul unui hoverboard, adică un dispozitiv electronic ce stă la câţiva centimetri deasupra solului; acest lucru este posibil datorită unei combinaţii de materiale super conductoare ce dobândesc abilitatea de a sta la câtiva centimetri deasupra solului atunci când sunt răcite la -180 de grade cu ajutorul hidrogenului lichid.
Deşi rapperul a încercat să le explice poliţiştilor despre ce este vorba, aceştia l-au imobilizat şi l-au arestat. După incident, Khalifa a scris pe contul său de Twitter că e ciudat ca o persoană să fie arestată pentru o tehnologie care va fi folosită de toată lumea în câţiva ani. “Chiar şi de forţele de poliţie”, a mai scris rapperul.
Hoverboardul este extrem de popular în rândul celebrităţilor din Statele Unite precum Justin Bieber, Nicki Minaj sau Kendall Jenner.
După o serie de teasere, Lexus, a dezvăluit recent skateboard-ul plutitor, invenţie ce a fost întruchipată pentru prima dată în filmul “Înapoi în viitor” din 1985.
Slide nu va fi disponibil la vânzare, ci a fost creat, mai degrabă, ca un produs promoţional de producătorul de automobile, Lexus.
-
Pedepse între 5 ani şi 8 luni şi 8 ani şi 4 luni de închisoare pentru tinerii acuzaţi de viol
Astfel, cea mai mare pedeapsă a primit-o Ovidiu Silviu Burada, cel care a racolat-o pe fata de 18 ani din staţia de autobuz din municipiul Vaslui, transmite corespondentul MEDIAFAX.
El a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi patru ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că va executa pedeapsa cea mai grea, de şapte ani, cu un spor de un an şi patru luni, rezultând opt ani şi patru luni de închisoare.
Paul Andrei Burlacu, Silviu Avădanei şi Petrică Ionuţ Bolboceanu au fost condamnat la şase ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi trei ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că se aplică pedeapsa cea mai grea, de şase ani, cu un spor de un an, astfel că vor avea de executat şapte ani de închisoare.
Ionuţ Boicu, Alin Rotaru şi Ioan Surleac, care au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, au primit cele mai mici pedepse, adică 5 ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi doi ani pentru lipsire de libertate, rezultând o pedeapsă de cinci ani şi opt luni de închisoare.
Cei şapte tineri nu au fost prezenţi în sala de judecată, însă instanţa a decis înlocuirea controlului judiciar în cazul lor cu măsura arestării preventive pentru 30 de zile, decizia fiind executorie şi urmând a fi pusă în aplicare de poliţişti.
Totodată, instanţa a stabilit ca cei şapte tineri să plătească în solidar daune morale de 50.000 de lei tinerei violate.
La pronunţarea sentinţei nu a fost prezentă nici tânăra violată, care susţine luni examenul de bacalaureat.
În schimb, câteva zeci de persoane au fost prezente în faţa Judecătoriei în aşteptarea sentinţei.
Decizia Judecătoriei Vaslui nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile atât de către procurori, cât şi de cei şapte tineri.
Procesul celor şapte tineri acuzaţi de violarea unei fete de 18 ani s-a încheiat vineri seară, după mai bine de opt ore de dezbateri, timp în care şedinţa de judecată a fost suspendată de trei ori.
Procesul s-a desfăşurat cu uşile închise, în sală având acces doar cei şapte tineri acuzaţi de viol, victima acestora şi avocaţii celor două părţi.
Vineri, înainte de începerea procesului, în faţa sediului instanţei s-au adunat aproximativ 300 de persoane, susţinători ai acuzaţilor, dar şi ai victimei. În momentul în care cei şapte tineri au ajuns la sediul Judecătoriei Vaslui, cele două grupuri au început să se huiduie şi să-şi aducă jigniri, fiind nevoie de intervenţia jandarmilor. Câţiva dintre susţinătorii celor acuzaţi de viol au fost ridicaţi de forţele de ordine şi duşi la sediul Poliţiei Judeţene Vaslui.
Cei şapte tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, din localitatea vasluiană Văleni, au fost judecaţi sub control judiciar, fiind acuzaţi că au sechestrat şi violat, timp de mai multe ore, în noiembrie 2014, o fată de 18 ani, care ulterior a fost transportată la spital. Potrivit cercetărilor făcute de către anchetatori, adolescenta a fost abuzată sexual în două rânduri, în aceeaşi seară, de către cei şapte tineri.
Reţinuţi iniţial de către poliţişti, cei şapte tineri au fost arestaţi preventiv de Judecătoria Vaslui la trei zile după viol. La începutul lunii aprilie, aceeaşi instanţă a decis eliberarea, pe rând, din arest a celor şapte vasluieni acuzaţi de viol, fiind plasaţi în arest la domiciliu. În 19 iunie, Judecătoria Vaslui a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar în cazul celor şapte. Prin acea decizie, instanţa i-a obligat pe aceştia să se prezinte la IPJ Vaslui în zilele stabilite prin programul de supraveghere.
De asemenea, cei şapte tineri au primit interdicţia de a părăsi satul Văleni, de a merge în baruri, la adunări publice şi în locuri de agrement, de a participa la manifestări sportive, culturale sau alte adunări publice şi de a deţine, folosi sau purta arme. Aceştia sunt obligaţi, de asemenea, să nu ia legătura cu tânăra, cu părinţii acesteia şi cu martorii din dosar.
În 23 iunie, în urma unei sesizări făcute de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), CSM a sesizat Inspecţia Judiciară să facă verificări privind eliberarea din arest a celor şapte tineri.
PIICJ a dispus, în 25 iunie, efectuarea unor verificări cu privire la modalitatea în care procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui au asigurat reprezentarea Ministerului Public în dosarul în care cei şapte tineri sunt judecaţi pentru viol în formă agravantă şi lipsire de libertate în mod ilegal, cauză aflată pe rolul Judecătoriei Vaslui. Verificările au fost iniţiate în urma eliberării din arest a inculpaţilor.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a trimis Inspecţiei Judiciare, în 27 iulie, raportul privind verificările în cazul fetei din judeţul Vaslui violate de şapte tineri, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor, dispusă de inspectorii judiciari.
“Ca urmare a finalizării verificărilor efectuate, la data de 27 iulie 2015 a fost trimis la Inspecţia Judiciară documentul conţinând concluziile acestor verificări, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor dispusă de către inspectorii din cadrul Inspecţiei”, precizau reprezentanţii PICCJ.
-
REPORTAJ: “Şuteală cu Şmenuială”, o expoziţie într-o fostă închisoare, ce ascunde poveşti ale trecutului – VIDEO, FOTO
Fostul arest preventiv al unei secţii de poliţie din centrul Bucureştiului a fost deschis publicului pentru prima dată joi, la ora 19.00, când, în acest spaţiu neconvenţional, a fost vernisată expoziţia “Şuteală cu şmenuială”.
Aceasta nu este o poveste senzaţională, care să atragă “click-uri” pe site-urile de ştiri şi să facă televiziunile să intre în “breaking news”. Aceasta este o poveste simplă, cu o istorie ale cărei urme au rămas scrijelite pe pereţi şi în gândurile celor care au fost încarceraţi în celulele de mici dimensiuni din fosta Secţie 10 de Poliţie. Se pare că totul a început în 1947, când clădirea de pe strada Stelea Spătarul din Bucureşti a fost naţionalizată şi a devenit o secţie de poliţie, funcţionând astfel până în anul 2006, înainte ca România să adere la Uniunea Europeană. În prezent, n-are nimic special care să atragă “vânătorul de senzaţional”. Cei care au iniţiat acest proiect spun că nu cunosc poveştile oamenilor care au fost închişi în fosta Secţie 10 de Poliţie, nu ştiu aşadar nicio celebritate şi niciun politician care să se regăsească pe lista celor încarceraţi în acea clădire şi să atragă astfel curioşii, dar spun că acolo se ascunde, totuşi, o poveste pe care românii ar trebui să o descopere.
“Acum strângem informaţii. Aflăm legende despre clădire de pe la ei (de la reprezentanţii Secţiei 10 de Poliţie, n.r.), de la vecini, de la oameni care ne spun: «uite, aici m-au închis pe mine în ’94». Noi, acum, asimilăm informaţia. Acesta a fost şi unul dintre motivele pentru care am decis să dăm spaţiul spre vizită. Credem că o să începem să strângem poveşti”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Daniel Petrescu, una dintre persoanele din spatele acestui proiect.
Ideea de bază este să fie realizat în acel loc un centru cultural, iar, în prezent, se realizează tranziţia de la un spaţiu de arest preventiv la o galerie de artă. Jumătate din clădire va reprezenta o zonă de birouri pentru persoanele care lucrează în domeniul artelor vizuale, iar cealaltă jumătate va fi formată din galerie plus spaţiul de la etajul 1, unde vor fi amenajate un bar de iarnă şi o sală de conferinţe, unde vor avea loc diverse evenimente.
Clădirea, fiind o secţie de poliţie, era formată, printre altele, dintr-o sală de instrucţie, dispecerat, cameră de teste pentru narcotice, şase celule şi o carceră, dar şi o curte unde erau plimbaţi deţinuţii.
La subsolul clădirii, acolo unde, joi seară, a fost vernisată expoziţia “Şuteală cu şmenuială”, curioşii pot afla cum trăiau – pentru o perioadă – persoanele închise pentru greşelile comise. În zona expoziţională pot intra doar câte zece persoane odată, având nevoie de lanterne pe care organizatorii le pun la dispoziţie. Senzaţia de claustrofobie apare încă de la primii paşi, poate şi pentru că spaţiul este unul mic, dar poate şi pentru că este destul de întunecat şi ascunde poveşti nu tocmai plăcute. Timpul petrecut în închisoare i-a făcut pe unii să se considere artişti, astfel că pe zidurile celulelor se văd urme ale unor desene, caraghios realizate, se pot citi mesaje către prieteni şi familie (“Mam te iubesc!!! Încă sper. Te rog iartămă”), gânduri de detenţie (“I’m so pleased to be here!”, “Fuck this jail!”, “răzbunare”), dar şi urme de credinţă (“Doamne iartămă”).
În spaţiile mici din celule şi-au făcut, totuşi, loc şi imagini cu femei, dar şi coperte ale unor cărţi religioase, precum “Psaltirea Maicii Domnului”.
Accesul este gratuit pentru toţi cei care vor să viziteze expoziţia.
Planul este ca acest loc să strângă laolaltă oamenii interesaţi de cultură. Astfel, urmează să fie deschis, printre altele, un atelier de producţie muzicală. Galeria de la subsol – care, în prezent, este nealterată curatorial, fără intervenţii publicitare – va rămâne în acest stadiu vreme de o lună-o lună şi jumătate, după care se va “transforma”, păstrând totuşi anumite elemente distincte.
În galerie nu pot fi făcute proiecte foarte ample, strict din motive logistice. Nu pot fi prezentate, de exemplu, tablouri foarte mari, pentru că vizitatorilor le-ar fi greu să le privească, dar va deveni un spaţiu expoziţional care să merite a fi vizitat.
Totodată, sunt în plan o serie de evenimente care ar urma să aibă loc în clădirea din Bucureşti, printre care se numără dezabateri cu profesori de la Facultatea de filosofie, unde se vor aborda subiecte ca sex, consum de alcool, prietenie (primul eveniment fiind programat pe 26 august), dar şi întâlniri cu cineaşti care au abordat în filmele lor şi această temă a închisorilor. Astfel, vor fi proiecţii de filme, urmate de discuţii cu regizorii. Printre cei care s-au arătat interesaţi de proiect se numără şi Corneliu Porumboiu. În continuare, urmează a fi stabilite întâlniri şi cu alţi regizori.
Fiind un spaţiu mare şi vechi, este destul de dificil de restaurat, de aceea persoanele implicate în proiect caută fonduri pentru a reuşi să îl refacă. În acest sens, se axează mai mult pe sponsorizări private, fără să ceară ajutor autorităţilor locale.
-
După un an de la intrarea în închisoare, Dan Voiculescu face un ANUNŢ TULBURĂTOR. „Mai rea nu e decât MOARTEA”
Faptul că a intrat în închisoare, fiind condamnat la 10 cu executare în dosarul ICA, nu l-a împiedicat pe Dan Voiculescu să lanseze atacuri dure. De această dată, din spatele gratiilor, fostul lider al PC fac un anunţ tulburător.
-
Naomi Campbell, condamnată la şase luni de închisoare cu suspendare
Modelul în vârstă de 45 de ani a fost găsită vinovată de o instanţă din Sicilia, pentru atac asupra lui Gaetano Di Giovanni, cel care s-a ales cu o zgârietură la nivelul ochilor, după ce Campbell l-a lovit cu geanta, informează site-ul femalefirst.co.uk.
Se pare că Naomi Campbell a încercat, prin avocatul său, Guido Carlo Alleva, să oprească acest proces, invocând faptul că legea s-a schimbat, din 2009.
Deşi starul ajunsese la o înţelegere cu fotograful, iar acesta îşi retrăsese acuzaţiile, judecătorul Francesco Massara a dispus ca procesul să continue, din cauza acuzaţiilor grave, potrivit agenţiei de presă Ansa.
Aceasta nu este pentru prima dată când Naomi Campbell este implicată în incidente de acest fel, ea are în spate un şir lung de probleme cauzate de temperamentul vulcanic, fiind acuzată de multe ori de agresiune de fostele ei angajate şi asistente. În 2008, top-modelul britanic şi-a recunoscut vinovăţia după ce a agresat doi poliţişti, într-un incident în urma căruia modelul a primit, pe viaţă, interdicţia de a urca la bordul aeronavelor companiei British Airways.
Naomi Campbell este unul dintre cele mai cunoscute şi mai bine plătite top modele din lume şi a lucrat pentru mari creatori de modă precum Ralph Lauren, Versace şi Dolce & Gabbana. Ea s-a născut pe 22 mai 1970, la Londra. Naomi Campbell este de origine jamaicană cu rădăcini chineze, bunica ei din partea tatălui purtând numele de familie Ming.
Prima ei apariţie publică a avut loc la vârsta de şapte ani, în videoclipul “Is This Love?” al lui Bob Marley. La 15 ani, când studia la Italia Conti Academy, Naomi Campbell a realizat un spot pentru marca de automobile Ford. La puţin timp după aceea, s-a hotărât să îşi încerce norocul ca model, dând o probă la Elite Model Management. A fost primul manechin de culoare care a apărut pe coperta revistei Time şi în ediţiile franceze şi britanice ale revistei Vogue.
-
Cum trăiesc copiii celui mai căutat infractor din lume: maşini de lux şi mitraliere, selfie-uri cu Paris Hilton şi lei drept animale de companie
Traficantul de droguri miliardar “El Chapo” Guzman este, la ora actuală, cel mai căutat infractor din lume. El a evadat săptămâna trecută dintr-o închisoare de maximă securitate, dar acest lucru nu i-a împiedicat pe cei patru copii săi să ironizeze forţele de ordine.
“Poliţia s-a apucat să caute vaca, dar tata aproape a ajuns acasă cu caşcavalul”, a scris pe Twitter fiul cel mare al lui El Chapo.
Şocante sunt însă pozele postate de cei patru copii pe reţelele de socializare. Spre exemplu, Ivan Guzman a postat o fotografie cu interiorul unui Ferrari, unde se poate observa clar o mitralieră AK-47. O altă poză, de această dată pe contul lui Joaquin Guzman, îl arată pe acesta alături de Paris Hilton şi se află în albumul “fetele lui Joaquin”.
Pe acelaşi cont se găseşte o poză cu un pistol personalizat, având mai multe diamante şi pietre preţioase lipite pe mâner.
Cel de-al treilea fiu, Alfredo, are mai multe poze alături de un leu pe care îl numeşte “animalul său de casă”. O altă poză prezintă o găleată plină de iPhone-uri, înconjurată de pahare de votcă.
Fiica lui El Chapo, Gisselle, a postat de curând următorul comentariu: “Sunt frumoasă datorită mamei mele, inteligentă datorită tatălui meu şi criminală datorită mie”.
Autorităţile mexicane vor oferi o recompensă în valoare de 3,8 milioane de dolari oricărei persoane care poate furniza informaţii despre Joaquin “El Chapo” Guzman, liderul cartelui drogurilor Sinaloa, care a evadat din închisoare sâmbătă, relatează site-ul postului Deutsche Welle.
Evadarea din închisoarea federală Altiplano, aflată la periferia oraşului Santa Juana, situat în partea centrală a Mexicului, a avut loc în cursul zilei de sâmbătă, când Joaquin “El Chapo” Guzman a reuşit să părăsească clădirea de maximă securitate printr-un tunel cu o lungime de 1,5 kilometri care pornea chiar din camera sa.
Potrivit ministrului de Interne Miguel Angel Osorio Chong, se pare că “El Chapo” a avut complici printre angajaţii închisorii. Guzman era încarcerat la Altiplano de 17 luni.
“Acest criminal nu va avea parte de linişte”, a declarat Osorio Chong. El a adăugat că Guvernul “nu va înceta” operaţiunile de căutare până când nu îl vor prinde. În plus, ministrul de Interne a anunţat că directorul închisorii Altiplano, responsabilul cu privire la coordonarea penitenciarului şi coordonatorul general al închisorii au fost concediaţi în scopul “facilitării” investigaţiei.
-
Djohar Ţarnaev a fost transferat la Supermax, cea mai sigură închisoare federală din SUA
Ţarnaev a fost deţinut până în prezent în USP Florence, o închisoare din Florence, statul Colorado.
Un juriu federal l-a condamnat la moarte pe Ţarnaev în mai, pentru implicare în atentatul din 2013 de la Maratonul din Boston, în care două femei şi un băiat de 8 ani au murit şi peste 260 de persoane au fost rănite.
Biroul Federal al Penitenciarelor a avut de ales între transferarea lui Ţarnaev la Supermax sau la penitenciarul din Terre Haute, Indiana, în aşteptarea procesului îndelungat de apel.
La Supermax sunt închişi infractori precum Ramzi Yousef, care a organizat atentatul de la World Trade Center din 1993, sau Zacarias Moussaoui, unul dintre organizatorii atentatelor de la 11 septembrie 2001.