BusinessMagazin

Tag: Imagine

  • Noul trend al hipsterilor: un atlet italian introduce modelul “jumătate barbă-jumătate ras”

    De ce trebuie să alegi între a te bărbieri sau a îţi lăsa o barbă de hipster? Graţie unui atlet italian, acum le poţi avea pe amândouă.

    Săritorul în înălţime Gianmarco Tamberi, proaspăt medaliat cu argint la Diamond League în Londra, a tras atenţia spectatorilor mai degrabă datorită imaginii sale nonconformiste.

    Tamberi a apărut prima dată cu o jumătate de barbă la campionatele europene din martie, dar se gândeşte la acest look încă din 2011, potrivit celor de la Quartz. Tânărul spune că imaginea sa unică îi poartă noroc; dacă ne uităm la faptul că a doborât pe 1 iulie recordul Italiei la săritură în înălţime, pare să aibă dreptate.

  • Şi-au făcut o fotografie, au încărcat-o în aplicaţia Google Photos şi au trăit umilinţa vieţii lor. Imaginile sunt de necrezut

    Google se află acum în centrul unui imens scandal, după ce doi tineri au încărcat o fotografie în aplicaţia Google Photos şi au trăit umilinţa vieţii lor

    Au vrut să aibă o amintire frumoasă şi, deşi nu au făcut nimic greşit, au fost obligaţi să treacă printr-o situaţie greu de acceptat. După ce au încărcat o fotografie într-o aplicaţie a Google, doi tineri au primit un mesaj extrem de jignitor. Reprezentanţii companiei au fost nevoiţi să-şi ceară scuze, după ce povestea a ajuns pe reţelele de socializare.

    Şi-au făcut o fotografie, au încărcat-o în aplicaţia Google Photos şi au trăit umilinţa vieţii lor. Imaginile sunt de necrezut

  • Un “dolar” a fost vândut pentru 32 de milioane de dolari

    Pictura din 1962 a artistului Andy Warhol, ce reprezintă o parte dintr-o bancnotă de un dolar, a fost vândută la licitaţie pentru 32,8 de milioane de dolari la casa Sotheby’s din Londra.

    Opera se numeşte “Bancnota de un dolar (certificatul de argint)” şi a văzut lumina zilei în urma unei discuţii dintre Warhol şi unul dintre prietenii lui apropiaţi.

    Aflându-se intr-o pană de idei, Warhol a cerut sfatul prietenului, iar acesta i-a spus să picteze ceva la care ţine mult. Warhol s-a gândit şi a zis că iubeşte banii cel mai mult. Bancnota de un dolar este singurul tablou pictat de mâna al artistului. În anii 80, Andy Warhol s-a reîntors la tema banilor şi a mai creat câteva opere. Warhol a susţinut că tot timpul a fost atras de imaginea dolarului, de design-ul acestuia.

    Un tablou în ulei realizat în 1955 de Pablo Picasso în culori vibrante, ca omagiu adus prietenului şi rivalului său Henri Matisse, a fost vândut în această lună cu 179,4 milioane de dolari, la o licitaţie organizată de casa Christie’s la New York, şi a devenit astfel cea mai scumpă operă de artă tranzacţionată vreodată la licitaţie.

  • ​Soluţia-minune găsită de CNADNR pentru a-şi spăla imaginea negativă

    Compania de Drumuri (CNADNR), un mamut cu peste 6.000 de salariaţI, dar care nu poate plomba singură gropile fără să facă licitaţii, admite într-un plan de acţiune de aproape 30 de pagini că are o problemă de imagine, că “relaţiile de colaborare din interior sunt dezechilibrate” iar soluţia este angajarea de personal specializat în comunicare publică şi gestionarea crizelor.

    O instituţie cu un buget anual de peste 1,5 miliarde euro, dar care nu reuşeşte să construiască nici 100 km de autostradă pe an, publică la jumătatea anului planul de acţiune pentru 2015. Faţă de fostul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, şeful CNADNR Narcis Neaga se angaja la începutul anului că va redacta până la finele lunii februarie un plan de management al companiei pe care o conduce din 2013.

    Soluţia-minune găsită de CNADNR pentru a-şi ”spăla păcatele”

  • Ce au descoperit surorile Irina şi Alexandra, după ce au ajuns la Londra în poziţii-cheie în două dintre cele mai mari bănci din lume

     Imaginea deformată pe care presa britanică le-a conturat-o românilor a provocat multe neplăceri de-a lungul vremii celor ajunşi la Londra. Două surori din România spun însă o cu totul altă poveste despre românii din Regatul Unit.

     Hoţi, cerşetori, oameni care dorm sub poduri sau în canale şi care trăiesc din ajutoare sociale. Aceasta este imaginea pe care mulţi britanici o au despre români.

    Două surori din România, Irina şi Alexandra s-au dus în Anglia să studieze. Proveaneau dintr-o familie înstărită, ceea ce le-a dat un start bun în viaţă. Dar acesta a fost începutul: povestea extraordinară a celor două surori, spusă într-un reportaj difuzat de PRO TV, arată o altă faţă a emigrantului român.

    Iată ce au descoperit surorile Irina şi Alexandra, după ce au ajuns la Londra în poziţii-cheie în două dintre cele mai mari bănci din lume

  • Cum a ajuns Kris Jenner de la casnică la conducerea “mega-imperiului” Kardashian

    La începutul acestui an, Kris Jenner semnat un contract în valoare de 100 de milioane de dolari pentru a realiza încă patru sezoane ale reality-show-urilor despre familia Kardashian. Familie care a clădit un imperiu de sute de milioane de dolari, iar secretul stă în abilităţile de marketing ale lui Jenner, mama fetelor Kardashian.

    Kourtney (35 de ani), Kim (34 de ani), Khloe (30 de ani), Kendall (19 ani) şi Kylie (17 ani), cele cinci surori Kardashian, câştigau în anul 2011 peste 65 de milioane de dolari din emisiuni de televiziune precum Keeping Up With the Kardashians, din diverse contracte de marketing încheiate de Kris Jenner cu companii interesate să se promoveze prin intermediul vedetelor sau din produse semnate sub numele familiei, cum este parfumul unisex lansat de Khloe şi sotul ei Lamar Odom.

    Kris Jenner (59 de ani), mama a şase copii, este aproape în totalitate responsabilă pentru afacerea de familie. “Mi-ar plăcea ca emisiunea Keeping Up With the Kardashians să ajungă la sezonul 26. Cine ar fi crezut atunci că afacerea va fi atât de profitabilă? Ar fi trebuit să am mai mulţi copii care să contribuie la încasările familiei”, spune Jenner. Şi nu este singura emisiune în care familia este în rolul principal, fetele fiind implicate şi separat în diferite proiecte, precum Kourtney and Kim Take New York sau Kourtney and Khloe Take Miami, în care sunt prezentate detalii intime din viaţa celor trei surori.

    La rotunjirea veniturilor contribuie şi apariţiile în reclame ale fetelor. Spre exemplu, Kim a fost imaginea încălţărilor Skechers într-o reclamă pentru Super Bowl, care a costat compania trei milioane de dolari pentru 30 de secunde de emisie. În vârstă de 34 de ani, Kim este de departe cea mai cunoscută dintre surori, onorariul ei putând ajunge chiar şi la 250.000 de dolari doar ca să participe la un anumit eveniment, în timp ce publicarea unui singur mesaj pe Twitter, unde este citită de zeci de milioane de fani, ajunge la 25.000 de dolari. Khloe si Kourtney au onorarii mai mici, de aproximativ 20.000 de dolari, în timp ce tatăl lor vitreg, Bruce Jenner, încasează 10.000 de dolari pentru prezenţă.

    Povestea familiei Kardashian şi a succesului fulminant de care se bucură astăzi a început cu un clip video pornografic ce îi prezenta pe Kim şi un fost prieten, rapperul Ray J, pe care Kris Jenner l-a vândut distribuitorului Vivid Entertainment. În februarie 2007, fiica ei i-a povestit despre înregistrare şi, cum Jenner încerca încă de atunci să facă viaţa familiei ei subiectul unui reality show, decizia de a vinde conţinutul a fost destul de rapidă. “Iniţial mi-am zis că nu vom mai avea nicio şansă să ajungem vedetele unui reality show”, spune Jenner, care este de altfel şi managerul familiei Kardashian, având un comision de 10% din încasările familiei.

    Totul risca să se transforme într-un scandal de proporţii din care familia ar fi ieşit cu siguranţă cu imaginea şifonată, dar Jenner, care susţine că n-a vazut niciodată conţinutul înregistrării, a angajat un expert în comunicare, în încercarea de a îndulci situaţia. “Rolul meu era să transform acum cele 15 minute de faimă ale fiicei mele în 30”, mai spune managerul familiei Kadashian. Într-un final, înregistrarea a fost cumpărată de Vivid Entertainment pentru 5 milioane de dolari şi a devenit în scurtă vreme cel mai bine vândut DVD al anului.

    Surorile Kardashian, care au lansat şi o autobiografie numită Kardashian Konfidential, au apărut de atunci în nenumărate reclame pentru orice fel de produse, de la încălţari, la hârtie igienică sau pastile pentru slăbit. În plan este şi lansarea unui magazin cu produse imprimate cu imagini cu celebrităţi în cadrul hotelului Mirage din Las Vegas. Fratele lor Robert (27 de ani) a rămas însă mai în umbră în lumea showbiz-ului.

    “Mama a fost dintotdeauna genul de persoană care încearcă să transforme apa în vin”, spune Khloe. Probabil tocmai această reţetă a făcut dintr-o familie relativ necunoscută până în 2007 un subiect al mai multor emisiuni de televiziune, care atrage milioane de telespectatori.

  • Antreprenoarea care învaţă angajaţii să se pună în valoare şi să îşi construiască o imagine în spaţiul public

    După 15 de ani de carieră şi un proces pentru concediere abuzivă la plecarea din corporaţie, Amalia Sterescu spune că nu mai vrea să lucreze în multinaţionale şi se dedică antreprenoriatului. Vrea să-i înveţe pe angajaţi să se pună în valoare şi să îşi construiască o imagine în spaţiul public.

    “Oportunităţile nu zboară ca norii pe cer. Ele sunt direct legate de oameni.“ Cuvintele antreprenorului american Richard Stromback susţin tema unui articol din Harvard Business Review, unde autorul pleda pentru faptul că 99% din timpul alocat socializării la evenimente este, în realitate, o pierdere de vreme. Asta spune şi Amalia Sterescu, fost vicepreşedinte al Oracle şi angajat al companiei în perioada 2005-2013, după ce anterior a lucrat la Connex timp de şapte ani.

    „După atâta timp se simte nevoia unei schimbări. E adevărat că multinaţionala îţi oferă un mediu interesant din multe puncte de vedere. Ai oportunităţi de a te dezvolta, de a călători şi de a gestiona businessuri în alte culturi, de a învăţa de la lideri formaţi în alte şcoli şi poţi să înveţi într-un ritm susţinut.“ Fireşte, urmează un „dar“. În cazul Amaliei Sterescu, „dar“-ul se leagă de faptul că a demonstrat tot ce avea de arătat promovând până în poziţia de vicepreşedinte, dincolo de care nu putea trece, spune ea, fără un paşaport american, britanic sau elveţian. „Am ales să ies din acest mediu pentru că am atins o limită. La un moment dat concentrasem în Bucureşti un business de un miliard de dolari şi apoi am replicat acelaşi model şi în India şi China cu o echipă românească de manageri, ajungând să reînnoim contracte în valoare de 2 miliarde de dolari.“

    A ştiut cu doi ani îna-inte de momentul plecării că trebuie să iasă din corporaţie – „s-a copt în mine“ – şi, după o perioadă în care a fondat o asociaţie destinată promovării companiilor cu activitate în outsourcing, industrie unde activează şi soţul ei, Vlad Sterescu, a decis să pornească o şcoală de oratorie. „Călătorind prin ţară pentru a discuta cu antreprenori şi manageri despre outsourc-ing, am remarcat că, de regulă, calitatea speakerilor este destul de slabă, iar formatul evenimentelor nu permite business networking. Oamenii vin la eveniment, stau în bisericuţe şi nu ies din zona de confort ca să cunoască alţi oameni. A schimba 100 de cărţi de vizită nu înseamnă networking.“

    Amalia Sterescu atrage atenţia asupra nevoii unor dialoguri concrete între participanţii la evenimente în pauzele dintre sesiuni, axate pe nevoile de business ale fiecăruia şi pe felul cum se pot ajuta reciproc. A văzut antreprenori cu experienţă dornici să vorbească despre businessul lor, dar incapabili să-şi controleze emoţiile, fără un discurs pregătit în prealabil şi care se bazează pe spontaneitate şi neglijează conţinutul. „Venind din corporaţie, unde am avut foarte multe prezentări sobre, mi s-a părut că aveam un stil ultra-corporate şi m-am instruit în afară în public speaking ca să fiu eu mai bună.“

    După peste 30 de conferinţe la care a vorbit despre leadership şi succesiune în management în România în faţa studenţilor, managerilor şi antreprenorilor, i s-a cerut din partea unor participanţi să ţină cursuri de public speaking. Astăzi, Sterescu lucrează mai ales cu senior manageri şi proprietari de afaceri şi îi instruieşte să susţină discursuri, să gestioneze relaţia cu organizatorii de evenimente, să facă mai mult în timpul petrecut pe scenă şi să se folosească ulterior în carieră de prestaţia lor. A mizat pe faptul că, dincolo de executivii de top blocaţi în speech-urile departamentelor de PR din multinaţionale, există o piaţă neacoperită. „Mulţi nu recunosc că au o slăbiciune şi, când trec printr-o experienţă neplăcută, realizează că au nevoie. Am avut situaţii în care un antreprenor român care aniversa zece ani de activitate s-a blocat în timpul unui discurs de faţă cu toată firma. Altora le este frică să apară în public sau vorbesc prea tehnic. Antreprenorii sunt de obicei portavocea firmei şi ei ies mereu în faţă pentru că se identifică cu firma.“ .

  • Huawei a lansat P8 max, varianta mai mare a P8

    Bateria de 4360 mAh include tehnologia de economisire a energiei proprietară Huawei, precum şi tehnologia de administrare a consumului de resurse. Potrivit companiei, consumatorii pot urmări clipuri video locale pe telefon timp de 15 ore consecutive.

    Huawei P8 max utilizează o combinaţie de 5+13 megapixeli, iar camera principală este echipată cu un procesor pentru semnalul imaginii, similar cu cel utilizat în cazul camerelor foto de tip DSLR, precum şi cu flash dual-tone pentru a reda culori naturale în cazul fotografiilor realizate seara.

    Huawei P8 max integrează un ecran HD JDI de 6,8 inci, care este cel mai mare ecran FHD in-cell din lume. Smartphone-ul max include modul Landscape care le permite consumatorilor să vizualizeze diferite tipuri de conţinut şi să citească folosind telefonul, notează un comunicat al companiei.

    Tehnologia de reducere a vibraţiei optice, integrată în Huawei P8 max, micşorează apertura cu 2-3 grade, ceea ce asigură fotografii mai luminoase şi mai clare în aceleaşi condiţii. În plus, flash-ul dual-tone redă culori naturale pentru obţinerea unor imagini vii în condiţii de iluminare scăzută sau în întuneric.

    Huawei P8 max foloseşte o soluţie de disipare a căldurii pentru a evita supraîncălzirea. Smartphone-ul este confecţionat dintr-un aliaj cu o conductivitate termică DX19, la fel ca şi cel utilizat în construcţia unor modele auto de lux, iar coeficientul de conductivitate termică este de nouă ori mai mare decât cel al oţelului inoxidabil şi de 3,8 mai mare decât cel al aluminului – aliajul cu magneziu folosit în cazul telefoanelor obişnuite.

    În 2014, Huawei s-a clasat pe locul al treilea în livrarea de smartphone-uri în întreaga lume. Vânzările companiei au crescut anul trecut pe cele mai mari cinci pieţe din Europa de Vest, potrivit Kantar. Huawei deţinea în regiune, la jumătatea anului trecut, o cotă de piaţă de 3%, ajungând chiar la 5% în Germania şi Spania.

     

  • Păcăleli: Dexonline.ro şi limba română

  • Horaţiu Ţepeş: “În dezvoltarea firmei, foarte importantă a fost imaginea mea”

    S-a dezvoltat pe creditul furnizor, adică putea plăti pentru mărfurile luate de la furnizori după ce încasa banii de la distribuitorii din România. Pentru a primi încrederea firmelor străine, ”foarte importantă a fost imaginea mea, ceea ce făcusem din 2004 în concernul slovac; după vânzare s-au schimbat şi furnizorii, iar cei cu care lucrasem ani buni pierdeau piaţa din România. Am discutat cu ei şi relaţiile bune construite în perioada 2004-2008 au dat roade.” Doi furnizori – din Polonia şi Suedia – erau strategici, iar oferta Bilka cuprindea la început jgheaburi şi burlane, ”practic cu accesoriile pentru acoperişuri am făcut cele mai bune profituri”.

    În 2008, ajungând la o cifră de afaceri de 5 milioane de euro, nu ştiam ce este criza, despre care însă se vorbea. A simţit criza în ianuarie-februarie 2009, când, raportat la cifra de afaceri de la acel moment, ”aveam o grămadă de bani în piaţă şi recuperarea a fost foarte grea; am şi pierdut bani. Atunci am simţit că ne-am lovit ca de un zid. Nici vânzarea, nici cererea nu mai erau ca în 2008. Bătaia în preţ era foarte mare. Încercam să venim cu servicii, dar nu aveam o strategie foarte bine conturată”. Bilka a înregistrat la începutul lui 2009 pierderi de 250.000 de euro, care însemna în jur de 25% din marfa care o avea în piaţă. ”Nu-mi venea să cred că avem un milion de euro în piaţă, părea o sumă uriaşă”. În noiembrie 2014, Bilka avea în piaţă mărfuri în valoare de circa 3,5 milioane de euro, iar gradul de încasare este foarte bun.

    Acum, la 34 de ani, antreprenorul braşovean Horaţiu Ţepeş controlează Bilka, este liderul pieţei de produse pentru acoperişuri. A plecat la drum în urmă cu şapte ani având drept capital imaginea sa pe seama căreia a atras creditul din partea furnizorilor, iar cifra de afaceri a crescut cu o medie de 40% pe an. Acum are 130 de angajaţi, hale de producţie cât cinci terenuri de fotbal, vânzări ce ar urma să treacă anul acesta de 30 de milioane de euroi şi planuri ca în câţiva ani să deschidă fabrici peste hotare.