Virgil Horvat şi partenerii săi de afaceri sunt printre primii care au avut viziunea transformării fostei fabrici de şosete Apollo de pe strada 11 Iunie din Capitală într-un club, în 2007. L-au numit, simplu, „Fabrica“, gândindu-se la destinaţia anterioară a spaţiului. Horvat cunoaşte toată povestea locului: privatizarea, intrarea în faliment, vânzarea pe bucăţi, demolarea unei părţi pentru construcţia unor blocuri şi a unei clădiri de birouri, o hală de depozitare vândută la fier vechi, o parte luată de o bancă, mai multe spaţii deţinute de investitori greci.
Falimentul fabricii Apollo este unul dintre cele mai răsunătoare: fabrica de şosete bucureşteană a fost închisă în 2004, din cauză că italianul care a cumpărat-o cu 300.000 de dolari, contravaloarea unei case în Italia, nu a respectat termenii contractului de privatizare.
„Era un spaţiu impropriu, dezafectat, curtea era plină cu moloz şi caroserii de maşini vechi“, descrie Virgil Horvat modul cum arăta spaţiul pe care se află în prezent unul dintre cele mai cunoscute locuri de ieşit în oraş din Bucureşti în momentul când el şi partenerii săi au hotărât să închirieze spaţiul fostei fabrici de ciorapi Apollo de la un grup de investitori greci. Au dezvoltat aici clubul, terasa şi pubul Fabrica, dar au făcut loc şi pentru clubul B52, relocat aici în urmă cu aproximativ trei ani. Virgil Horvat a studiat Contabilitatea şi Informatica de Gestiune şi începuse să profeseze în domeniu, dar lucra şi în cadrul unei agenţii imobiliare, când i s-a propus să investească într-un club. A renunţat la cele două locuri de muncă şi a intrat astfel în antreprenoriat în 2002, cu un club aflat în zona Moşilor Vechi din Capitală. A renunţat ulterior la acesta din cauza zonei ce îi făcea pe clienţi să nu se simtă în siguranţă şi a lansat în 2004 clubul B52 împreună cu câţiva asociaţi.
Aventura în spaţiul fostei fabrici de ciorapi, aflată pe strada 11 Iunie din Capitală, a început odată cu nevoia unui spaţiu mai mare, care să le permită şi organizarea de concerte. Horvat şi asociaţii săi au închiriat circa 2.700 de metri din fosta fabrică de ciorapi şi până în 2008 s-au axat pe organizarea de evenimente în prima sală pe care au reuşit să o amenajeze. Au amenajat ulterior şi alte încăperi din spaţiul închiriat, ajungând ca în 2009 să utilizeze şi curtea pentru terasă. În 2010 au deschis şi bucătăria, iar în 2012 au mutat aici şi clubul B52, ce funcţionase până atunci în altă zonă a Bucureştiului. Tot în 2010 au început să subînchirieze spaţii doritorilor ce doreau să desfăşoare acolo activităţi complementare celor de club, restaurant şi pub, care să ţintească diverse comunităţi, cum ar fi o sală escape the room, un spaţiu pentru căţărat sau spaţiu pentru comercializarea de echipamente sportive. Investiţia iniţială în mutarea pe locul fostei fabrici s-a ridicat la aproximativ 200.000 de euro, dintre care 125.000 de euro au fost obţinuţi printr-un credit bancar. Horvat spune însă că, de-a lungul timpului, investiţiile au continuat şi continuă şi în prezent. Traficul mediu înregistrat de Fabrica fluctuează în funcţie de zile şi de evenimentele organizate: luni, în ziua considerată cea mai slabă din punctul de vedere al traficului de clienţi, ajung la prânz 200-250 de oameni, iar seara peste 400. Capacitatea B52 este de 400-500 de persoane, iar a clubului Fabrica ajunge până la 600 de persoane. „Vara vine mai puţină lume la cluburi şi mai multă la terasă, iar iarna invers, aşa că până la urmă apare un echilibru“. Acest echilibru a adus creşteri constante ale cifrei de afaceri: pentru terasă, spre exemplu, antreprenorii au observat o creştere de aproximativ 20% de la începutul lui 2015.
Horvat spune că, prin activităţile găzduite şi prin genurile muzicale abordate, ţintesc mai multe categorii de clienţi, începând cu comunitatea adepţilor de sporturi extreme şi mergând până la iubitorii de muzică rock alternativ sau hip hop. Printre planurile viitoare ale lui Horvat şi ale asociaţilor săi se numără inaugurarea serviciului de livrare la domiciliu, care va fi lansat în toamnă şi prin care vor livra preparatele ce se găsesc în prezent în pub. Iar în perioada în care mulţi proprietari de puburi se extind şi pe acoperiş, el îşi doreşte o altă destinaţie pentru acest spaţiu: „Noi am vrea să facem o seră acolo sus şi să folosim la bucătărie ce cultivăm. Am văzut asta la televizor: un restaurant de fine dining din Franţa care avea o seră micuţă pe acoperiş“. Planurile lor sunt cât se poate de realiste, dacă luăm în calcul rezultatele financiare: Extreme & Event, firma sub care funcţionează aceste afaceri, a înregistrat anul trecut venituri de 3,18 milioane de lei (cca 700.000 de euro) cu 31 de angajaţi şi Virgil Horvat spune că va atinge anul acesta milionul de euro.
Presa germană informează că ministerul german al Finanţelor a propus ieşirea Greciei din zona euro!
Atena a reacţionat imediat după anunţul cutremurător, potrivit căruia va ieşi din zona euro.
Ministerul german al Finanţelor a făcut Greciei o propunere-şoc. Cum au reacţionat grecii, vedeţi în continuare:
Aproape de primăria oraşului Otopeni, drumul coteşte la dreapta, iar indicatorul îţi arată direcţia către localitatea Tunari. Ţii drumul, ieşi din Otopeni şi intri „în judeţul Câmpulung“, cum numeam eu în copilărie zonele întinse de câmpie fără construcţii sau recolte. Nu apuci să te plictiseşti însă de câmpurile goale pentru că apar rapid primele case construite. Unele sunt finalizate. Pe altele, le-a mâncat criza.
Drumul merge mai departe, iar pe partea dreapta poţi vedea un afiş care te anunţă că ai ajuns la Amber Garden, un complex rezidenţial verde şi de lux dezvoltat de compania Alesonor. Intri în complex şi în faţă vezi pădurea, iar în dreapta te aşteaptă piscina casei numărul 1, respectiv show-room-ul proiectului imobiliar de lux care ar urma să cuprindă 60 de vile. În prezent sunt finalizate şase, iar până în primăvara anului viitor sunt planificate alte 11.
„Întregul proiect va fi gata peste circa trei ani“, spune Leonidas Anastasopoulos, unul dintre cei patru investitori greci care au investit în acest proiect prin intermediul dezvoltatorului imobiliar Alesonor. Antreprenorul are 37 de ani şi a venit în România în 2003, convins de unul dintre partenerii săi care avea deja un business aici. După o perioadă în care a făcut naveta între Grecia şi România, în urmă cu 11 ani s-a mutat la Bucureşti. „Am ales să vin în România pentru că am simţit ce va urma pentru Grecia“, spune Leonidas Anastasopoulos. În prezent, Grecia se luptă cu una dintre cele mai acute crize din istorie, fiind ameninţată atât de intrarea în incapacitate de plată, dar şi de „eliminarea“ din zona euro. Prin comparaţie, economia locală se află pe un trend ascendent, ba chiar şi piaţa imobiliară a început să se dezgheţe.
Cei patru parteneri au investit împreună în mai multe proiecte rezidenţiale de lux amplasate în centrul Bucureştiului, mizând încă de la început pe segmentul de lux. Cei patru sunt implicaţi împreună însă în mai multe businessuri, în industrii precum telecom, echipamente sportive sau modă. Unul dintre partenerii lor este Sony Mordechai, antreprenorul grec cunoscut în piaţă atât pentru investiţiile sale imobiliare, cât şi pentru faptul că a adus în România brandul de lux Burberry la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu, dar şi brandul Nike la începutul anilor 2000. Fiecare dintre cei patru antreprenori se ocupă mai îndeaproape de unul dintre businessurile dezvoltate împreună în România, Leonidas Anastasopoulos concentrându-se pe dezvoltările imobiliare ale grupului.
Povestea Amber Gardens a început în 2007, când cei patru antreprenori au cumpărat terenul de 5 hectare, pentru care au plătit atunci 5,5 milioane de euro. Au analizat atent ce pot face pe el şi au decis să dezvolte un proiect rezidenţial, urmând să profite de pădurea din apropiere. „Un alt avantaj al zonei este faptul că ai acces de pe centură aici, astfel că este uşor de ajuns din Bucureşti.“ Au ştiut de la început că vor să dezvolte un proiect rezidenţial în zona de nord a Bucureştiului, însă nu au vrut să fie încă unul dintre investorii care au optat pentru Pipera. „Este o zonă care nu s-a dezvoltat organizat, pe când aici există un plan urbanistic ce trebuie urmărit. Spre exemplu, este obligatoriu ca străzile să fie albe în toată zona.“ Construcţia proiectului a început la şase ani de la achiziţia terenului, în 2013, când economia dădea semne că îşi revine din somnul lung în care căzuse în 2009. „Am realizat în criză că dezvoltarea de case în afara Bucureştiului a scăzut drastic.“ În 2013 cei patru antreprenori au făcut un studiu de piaţă şi au aflat că potenţialii lor clienţi vor să se mute din capitală, în căutarea de linişte şi de spaţiu.
Zona euro se pregăteşte pentru intrarea Greciei în incapacitate de plată, în această săptămână, după ce a refuzat să prelungească finanţarea ţării, în urma anunţului surprinzător al premierului Alexis Tsipras referitor la organizarea unui referendum.
Economistul-şef al BRD, Florian Libocor, a analizat ce impact ar avea scenariul ieşirii Greciei din zona euro pentru leul românesc.
Sondajele continuă să indice că economia zonei euro a ieşit dintr-o perioadă îndelungată de stagnare, ajutată de preţurile scăzute ale petrolului, deprecierea euro şi creşterea încrederii datorată programului de stimulare al Băncii Centrale Europene (BCE).
Rezultatele arată însă că redresarea va continua să fie dificilă, iar ritmul acesteia limitat.
BCE a lansat în martie un program de suplimentare a lichidităţilor cu 1.100 miliarde de euro prin achiziţii de obligaţiuni, mare parte guvernamentale, până în septembrie 2016. Creşterea economică din zona euro s-a accelerat în aşteptarea programului, dar ulterior majoritatea indicatorilor au fost mai puţin încurajatori.
“În prezent, încetinirea nu este un motiv major de îngrijorare, dar va provoca unele preocupări la nivelul BCE, reprezentanţii băncii aşteptând semne că programul este medicamentul de care regiunea are nevoie pentru a obţine o redresare solidă şi sustenabilă”, a declarat Chris Williamson, economist şef la Markit.
Încetinirea activităţilor poate reflecta şi temerile tot mai mari legate de capacitatea guvernului Greciei de a rambursa datoriile ţării şi de a rămâne în zona euro. Guvernul Greciei continuă să se contrazică cu creditorii ţării în privinţa reformelor necesare continuării programului de salvare de 240 de miliarde de euro, din care ţara mai are de primit 7,2 miliarde de euro.
Indicele calculat de Markit privind intenţiile de achiziţii ale managerilor de companii, care măsoară activităţile din industria prelucrătoare şi servicii, a scăzut la 53,4 puncte în luna mai, de la 53,9 puncte în aprilie, şi a atins cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Indicele este calculat în urma intervievării a peste 5.000 de directori de companii din zona euro.
Potrivit cercetării, activităţile din Germania au încetinit, iar cele din Franţa s-au intensificat.
Economia Germaniei a încetinit peste aşteptări în primul trimestru, la o creştere de 0,3%, în timp ce PIB-ul Franţei a înregistrat un avans de 0,6%, cel mai rapid din ultimii doi ani, potrivit datelor publicate săptămâna trecută de institutele de statistică din cele două ţări.