BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Preşedintele Klaus Iohannis: Dependenţa de gazul rusesc trebuie terminată, trebuie să insistăm mai mult pe surse energetice alternative

    Dependenţa ţărilor membre UE de gazul rusesc trebuie terminată, iar statele trebuie să insiste mai mult pe surse energetice alternative, a spus preşedintele Klaus Iohannis în o declaraţie de presă cu ocazia vizitei preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Bucureşti.

    ”Este nevoie de o abordare pe termen scurt pentru a aborda aprovizionarea cu energie a tuturor statelor membre ale UE, este nevoie de o abordare pe termen mediu pentru a avea energie suficientă în aşa fel încât preţurile să nu explodeze şi să nu fie sufocată economia europeană, trebuie să avem grijă ca aceste preţuri să nu sufoce economia românească. Avem nevoie de o abordare pe termen lung. Este clar că dependenţa UE de gazul rusesc trebuie terminată, este nevoie să insistăm mai mult pe surse energetice alternative”, a declarat Iohannis.

    Preşedintele a mai spus că România va accesa fonduri europene pentru a gestiona mai bine fluxul de refugiaţi ucraineni în ţară.

    ”Am discutat intensificarea sprijinului mai ales umanitar către Ucraina. Vreau să îi mulţumesc preşedintei Comisiei Europene pentru susţinerea acordată pentru înfiinţarea pe teritoriul României a unei facilităţi logistice, un hub umanitar, un centru care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în ajutorul umanitar către Ucraina. Lucrăm pentru operaţionalizarea cât mai rapidă a acestui centru.  România intenţionează să acceseze în perioada următoare fondurile disponibile la nivel european pentru a gestiona cât mai bine fluxurile de refugiaţi din Ucraina, respectiv fondul pentru azil, migraţie şi integrare şi fondul pentru gestionarea frontierelor şi viză”, a adăugat el.

  • Bani alocaţi primăriilor pentru compensarea costurilor legate de achiziţia gazelor

    Potrivit Ministerului Dezvoltării, a patra tranşă din subvenţia de compensare a costurilor legate de achiziţia gazelor naturale necesare producerii energiei termice în sistem centralizat pentru sezonul rece 2021-2022 este în valoare de 17.690.607,82 lei.

    Suma repartizată este aferentă consumului de gaze naturale din lunile decembrie 2021 şi ianuarie 2022, potrivit cererilor depuse de unităţile administrativ-teritoriale până la această dată, urmând ca, la cererea administraţiilor locale, să fie alocate alte fonduri în următoarele tranşe, a precizat ministrul.

    Astfel, pentru luna decembrie, municipiile Constanţa şi Rădăuţi vor primi suma totală de 6.282.454,06 lei, iar pentru luna ianuarie, va fi alocată suma totală de 11.408.153,76 lei pentru Bacău, Braşov, Constanţa, Sfântu Gheorghe şi Sibiu.

    „Legea bugetului de stat pe 2022 prevede 400 milioane de lei pentru această linie de finanţare, iar în perioada ianuarie-februarie, au mai fost acordate subvenţii în valoare totală de aproximativ 90 milioane de lei”, a precizat ministrul Cseke Attila.

  • Şi Exxon pleacă din Rusia. Americanii au acolo operaţiuni evaluate la 4 mld. dolari

    Gigantul american din energie ExxonMobil (simbol bursier XOM) iese de pe piaţa din Rusia, acolo unde are operaţiuni de petrol şi gaze evaluate la peste 4 miliarde de dolari, şi va opri orice investiţe nouă, ca urmare a războiului din Ucraina, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

    Prin această decizie, Exxon se va retrage de la gestionarea unor instalaţii de producţie de petrol şi gaze de pe insula Sakhalin din Orientul Îndepărtat al Rusiei şi pune sub semnul întrebării soarta unei instalaţii de gaz natural lichefiat (GNL) de câteva miliarde de dolari.

    “Deplângem acţiunea militară a Rusiei, care încalcă integritatea teritorială a Ucrainei şi pune în pericol populaţia sa”, a afirmat compania într-o declaraţie critică faţă de intensificarea atacurilor militare.

    Ieşirea Exxon urmează zecilor de alte companii occidentale, de la Apple (AAPL.O) şi Boeing (BA.N) la BP PLC , Shell şi compania norvegiană Equinor ASA (EQNR.OL), care şi-au întrerupt activitatea sau au anunţat planuri de a renunţa la operaţiunile lor din Rusia.

    Exxon, care urmează să se întâlnească miercuri cu analiştii de pe Wall Street, nu a oferit un calendar pentru exit-ul din Rusia şi nici nu a comentat potenţialele reduceri de valoare ale activelor. Activele sale din Rusia au fost evaluate la 4,055 miliarde de dolari în ultimul său raport anual, depus în februarie, potrivit Reuters.

    Exxon exploatează trei mari zăcăminte offshore de petrol şi gaze, cu operaţiuni în Insula Sakhalin, în numele unui consorţiu de companii japoneze, indiene şi ruseşti, printre care se numără şi Rosneft din Rusia (ROSN.MM). Grupul a avansat planurile de a adăuga un terminal de export de GNL pe acest sit.

    “Afacerile Exxon în Rusia sunt relativ mici în contextul mărimii businessului său astfel că nu au aceeaşi importanţă ca pentru BP sau TotalEnergies, dacă ar trebui să renunţe la activele sale din Rusia”, spune Anish Kapadia, director la Pallissy Advisors, cercetător în domeniul energiei şi mineritului.

    Compania, care îşi dezvoltă câmpurile de petrol şi gaze din Rusia din 1995, a fost supusă unor presiuni pentru a rupe legăturile cu Rusia din cauza invaziei Moscovei în Ucraina. Rusia îşi numeşte acţiunile din Ucraina o “operaţiune specială”.

    Instalaţiile de la Sakhalin, pe care Exxon le operează de când a început producţia, în 2005, reprezintă una dintre cele mai mari investiţii directe individuale în Rusia, potrivit unei descrieri a proiectului de pe site-ul Exxon.

    Compania japoneză Sakhalin Oil and Gas Development (SODECO), care deţine o participaţie de 30% în proiectul Sakhalin-1, încearcă să confirme detaliile anunţului făcut de Exxon, a declarat un purtător de cuvânt, adăugând că va urmări situaţia din Rusia-Ucraina şi va decide ce va face în viitor.

    ExxonMobil are 335 miliarde de dolari capitalizare pe Wall Street, până de curând fiind partener al OMV Petrom în perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră. Americanii au ajuns la o înţelegere cu Romgaz pentru ca producătorul de gaze controlat de statul român să cumpere participaţie pentru circa 1 mld. euro.

     

  • Citatul săptămânii. Cristian Popa, BNR, la ZF Power Summit: Politica monetară nu poate rezolva problemele din piaţa de energie. Noi, cu politica monetară, nu putem crea nici petrol, nici gaze, nu putem face vântul să bată mai tare

    Prognoza noastră de 11,2% inflaţie la mijlocul anului presupune că măsurile de compensare şi de plafonare expiră. Dacă măsurile de plafonare şi compensare de preţuri la energie rămân în vigoare, atunci vom avea inflaţie de o cifră la mijlocul anului. Politica monetară nu poate rezolva problemele din piaţa de energie. Noi, cu politica monetară, nu putem crea nici petrol, nici gaze, nu putem face vântul să bată mai tare.

  • Germania îşi va intensifica planurile de reducere a dependenţei de gazul rusesc

    Germania va construi două terminale de gaz natural lichefiat (GNL) şi îşi va spori rezervele de gaze naturale pentru a-şi reduce dependenţa de gazul rusesc după invazia Rusiei în Ucraina, a declarat duminică cancelarul Olaf Scholz, cconform Reuters.

    “Vom face mai mult pentru a asigura aprovizionarea sigură cu energie a ţării noastre”, a declarat el în faţa parlamentarilor într-o sesiune specială a Bundestagului convocată pentru a aborda criza din Ucraina.

    “Trebuie să schimbăm cursul pentru a depăşi dependenţa noastră de importurile de la furnizori individuali de energie.”

    Germania a fost presată de alte naţiuni occidentale să devină mai puţin dependentă de gazul rusesc, dar planurile sale de a elimina treptat centralele pe cărbune până în 2030 şi de a-şi închide centralele nucleare i-au lăsat puţine opţiuni.

    La începutul acestei săptămâni, Germania a oprit proiectul de gazoduct Nord Stream 2 din Marea Baltică, în valoare de 11 miliarde de dolari, ca răspuns la acţiunile Rusiei în Ucraina.

    De atunci, Rusia a invadat Ucraina, ceea ce a determinat Occidentul să aplice noi sancţiuni Moscovei şi a făcut ca problema aprovizionării cu energie să devină şi mai presantă.

    “Evenimentele din ultimele zile ne-au arătat că o politică energetică responsabilă şi orientată spre viitor este decisivă nu numai pentru economia noastră şi pentru mediu. Este, de asemenea, decisivă pentru securitatea noastră”, a declarat Scholz duminică.

    Cu cât mai repede Germania poate extinde producţia de energie regenerabilă, cu atât mai bine, a spus el.

    În plus, Germania va creşte volumul de gaze naturale din instalaţiile sale de stocare cu 2 miliarde de metri cubi (bcm) prin intermediul unor opţiuni pe termen lung şi va cumpăra gaze naturale suplimentare de pe pieţele mondiale în coordonare cu Uniunea Europeană, a spus el.

    Germania are 24 de miliarde de metri cubi de depozite subterane de stocare a gazelor, care sunt în prezent pline în proporţie de aproximativ 30%, potrivit datelor grupului industrial Gas Infrastructure Europe.

    Scholz a mai spus duminică că Germania va construi rapid două terminale de GNL, la Brunsbuettel şi Wilhelmshaven.

    El şi-a semnalat sprijinul pentru construcţia de terminale GNL atunci când era ministru de finanţe şi vicecancelar în guvernul anterior, dar s-au făcut puţine progrese.

  • Dmitri Medvedev, fostul premier al Rusiei şi unul dintre cei mai puternici oameni din cercul lui Putin, ameninţă că Europa va plăti 2.000 de euro metrul cub de gaz, după ce Germania a oprit proiectul Nord Stream 2

    Dmitri Medvedev, fostul premier şi preşedinte al Rusiei şi unul dintre cei mai puternici oameni de lângă Putin, ameninţă că Europa va plăti 2.000 de euro metrul cub de gaz dacă Germania opreşte proiectul Nord Stream 2 într-un mesaj transmis pe Twitter. 

    ”Cancelarul german Olaf Scholz a ordonat oprirea certificării gazoductului Nord Stream 2. Bine. Bun venit într-o lume nouă în care europenii vor plăti în curând 2000 de euro pe metru cub de gaz!”

     

    Guvernul de la Berlin a decis, marţi, suspendarea proiectului gazoductului Nord Stream 2, care face legătura între Rusia şi Germania, ca reacţie la decizia preşedintelui Vladimir Putin de recunoaştere a independenţei regiunilor separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk.

    “În contextul noilor evoluţii, trebuie să reevaluăm situaţia şi din punctul de vedere al gazoductului Nord Stream 2. Am cerut pentru moment oprirea procedurilor de autorizare a gazoductului. Iar, în lipsa certificării, gazoductul Nord Stream 2 nu poate deveni funcţional”, a afirmat cancelarul Olaf Scholz, conform publicaţiilor Der Spiegel şi Bild.

    “Decizia Rusiei de a trimite trupe în Ucraina constituie o încălcare gravă a dreptului internaţional. În această etapă, este important ca, în afară de primele sancţiuni, să fie evitată escaladarea crizei şi o nouă catastrofă. În această direcţie se concentrează toate acţiunile noastre diplomatice”, a afirmat Olaf Scholz.

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat, luni seară, armatei ruse să intervină pentru misiuni de “menţinere a păcii” în regiunile separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk, după recunoaşterea independenţei acestora. Statele Unite, NATO, Uniunea Europeană şi Marea Britanie au condamnat vehement decizia Rusiei, care constituie o încălcare a suveranităţii unui stat independent.

  • Ne afectează decizia luată de Scholz? Despre conducta Nord Stream 2

    Cancelarul german Olaf Scholz a suspendat procesul de certificare pentru conducta de gaz natural Nord Stream 2, după ce Rusia a recunoscut regiunile separatiste din estul Ucrainei, Occidentul temându-se acum că va urma o invazie la scară largă.

    Conducta submarină leagă direct gazul rusesc de Europa prin Germania şi este finalizată, dar încă nu funcţionează. A devenit o ţintă majoră deoarece guvernele occidentale încearcă să exercite o pârghie asupra Rusiei pentru a descuraja alte mişcări militare împotriva vecinului său.
    Ce este Nord Stream 2?
    Este o conductă de gaz natural de 1.230 de kilometri (764 de mile) sub Marea Baltică, care merge de la Rusia până la coasta baltică a Germaniei.
    Aceasta rulează în paralel cu o altă conductă construită anterior, Nord Stream, şi ar reuşi să îi dubleze capacitatea, ajungându-se la 110 miliarde de metri cubi de gaz pe an, noteată AP News.
    Conducta a fost umplută cu gaz, dar aştepta aprobarea Germaniei şi a Comisiei Europene.
    Cum a „blocat” Scholz conducta?
    Autoritatea de reglementare a utilităţilor din Germania revizuia conducta pentru a fi în conformitate cu reglementările europene privind concurenţa loială. De fapt, acest proces de analiză a fost întrerupt în urma declaraţiilor date de Scholz în decursul zilei de marţi, 22 februarie.
    Concret, Germania trebuia să prezinte un raport cu privire la modul în care conducta ar afecta securitatea energetică, iar Scholz a spus că raportul este retras.
    De ce a venit acum decizia lui Scholz?
    Scholz, care a preluat conducerea Germaniei în decembrie, a susţinut proiectul în calitate de ministru de finanţe pentru predecesorul său, Angela Merkel. Pe măsură ce Rusia a adunat trupe în apropierea graniţei cu Ucraina, actualul cancelar a evitat să se refere la Nord Stream 2 în mod specific, chiar dacă oficialii americani au spus că proiectul nu va continua dacă Rusia ar invada.
    Totuşi, Scholz a avertizat că Rusia se va confrunta cu „consecinţe grave” şi că sancţiunile trebuie să fie pregătite din timp. Germania a convenit anterior cu SUA să acţioneze împotriva Nord Stream 2 dacă Rusia foloseşte gazul ca armă sau atacă cumva Ucraina.
     

  • Putin, Erdogan, Orban şi Ceauşescu, modele care încep să câştige tot mai mult teren împotriva Occidentului care ne-a furat copiii şi nepoţii, ne-a dărâmat industria, ne-a adus Covidul, creşterile de preţuri la energie şi gaze, pentru a ne ţine în sărăcie, iar acum ne aduce războiul la graniţă

    Dcă mâine ar fi alegeri în România iar Putin, Erdogan, Orban (Viktor), şi nu în ultimul rând Ceauşescu ar candida cu modelul lor, versus liderii politici actuali cu modelul occidental, nu ştiu care ar fi rezultatul votului. S-ar putea să avem o surpriză, aşa cum au avut britanicii cu brexit.

    În spatele României actuale, membră a Uniunii Europene şi a NATO, care se situează şi la cel mai ridicat nivel economic din istorie, există o furie, o frustrare care nu mai aparţine bunicilor şi părinţilor noştri, care cei mai mulţi dintre ei au ratat economic şi profesional după ’90. Din spate vine o generaţie mai tânără, globalistă, care a muncit şi aici şi în Occident, dar care începe să acumuleze o furie împotriva vestului.

    Occidentul nu este un El Dorado, joburile şi banii, care sunt mai mulţ decât în România, nu sunt suficienţi pentru speranţele lor. Nici în România nu câştigă cât şi-ar fi dorit, aşa că sunt undeva la mijoc, ceea ce îi determină să urască şi Occidentul şi România.

    În aceste condiţii încep să-şi îndrepte privirea către alte modele politice şi chiar economice: statul să ne dea, statul să facă,  statul să aibă grijă de noi etc. Iar în fruntea statului trebuie să fie cineva autoritar, patriot, naţionalist, care să ţină cu poporul, nu cu străinii care au venit peste noi, care ne-au furat, care ne-au luat fabricile şi ne obligă să muncim pentru ei pe salarii de mizerie. Starea drumurilor, a şcolilor şi a spitalelor contribuie şi mai mult la această nemulţumire.

    După ce Occidentul ne-a băgat în NATO (2004) şi Uniunea Europeană (2007), cele mai importante proiecte politice dar şi economice ale României din istorie, liderii politici de la Bucureşti nu şi-au mai bătut capul cu România, cu viitorul, considerând că lucrurile acestea vor veni de la sine, fără ca ei să mai trebuiască să facă ceva.

    Cu banii de la Bruxelles, pe net avem un plus de 40 de miliarde de euro (am primit 60 de miliarde, am plătit 20 de miliarde), cu investiţiile străine care au un sold de 80 de miliarde de euro, cu investiţiile private româneşti care s-au făcut ca urmare a investiţiilor străine, cu scăderea inflaţiei (înainte de NATO şi UE aveam o inflaţie de 40%), cu scăderea dobânzilor la lei, cu stabilitatea cursului valutar leu/euro,creşterea salariilor în termeni reali, cu posibilitatea achiziţiei unor apartamente, cu deschiderea graniţelor şi posibilitatea de a munci oriunde şi de a vedea lumea, România a reuşit să crească din punct de vedere economic. Dar a scăzut din punct de vedere al distribuţiei acestei creşteri economice, ceea ce a dat naştere la multă fustrare în societate, dincolo de oraşele mari, care au reuşit să crească mult mai repede.

    Până acum această nemulţumire a fost acoperită. Dar a venit Covidul, ceea ce a declanşat un val de teorii ale conspiraţiei împotriva Occidentului.

    Explozia preţurilor la energie, care se vede în facturile curente, este pusă pe seama Occidentului pentru că România şi-a vândut energia la străini, care majorează preţurile. Nu contează că statul mai are o pondere ridicată în producţia de energie şi nu a făcut nimic pentru a construi capacităţi suplimentare în ultimii 20 de ani. Atâta timp cât factura vine de la Enel sau Engie, creşterea preţurilor este dictată de străini, aşa este percepţia.

    După creşterea preţurilor la energie vine inflaţia, creşterea preţurilor la alimente şi la servicii, iar pentru acest lucru tot străinii sunt de vină, care ne-au trimis acest lucru ca să ne îngenuncheze. După creşterea inflaţiei vine creşterea dobânzilor, iar aici Isărescu are un respiro de şase luni pentru că populaţia încă plăteşte ratele la o dobândă IRCC de 1,17% şi nu la 3-4%, cât este ROBOR-ul.

    Pentru generaţia corporatistă, eşecul politic al USR, un model de partid în care au crezut foarte mult şi şi-au pus multe speranţe, îi va determina să fie scârbit şi mai mult de politică. Iar următorul pas este să nu vină la vot sau să dea votul lui AUR sau altor formaţiuni anti-establishment.

    Drulă, noul lider politic al USR, a scos ranga pentru a dărâma chioşcurile de la metrou, dar nu a pus nimic în loc, iar oamenii nu vor uita acest lucru. Nu mai contează că USR nu mai e la guvernare şi că Grindeanu ar trebui să acopere cu altceva chioşcurile respective.

    Generaţia din business a anilor ’90, chiar dacă a făcut milioane, zeci şi miliarde de euro (Ţiriac), tot tânjeşte la un model în care statul să dea direcţia, aşa cum o făcea Ceauşescu sau cum fac acum chinezii, Erdogan, Orban din Ungaria şi, de ce nu, Putin. Nu contează că Putin şi Erdogan şi-au sărăcit poporul în ultimii ani, modelul lor de a conduce este văzut admirativ. Chiar şi noua generaţie care intră în business se uită la acest model pe ideea că statul trebuie să ne dea bani ca noi să facem business.

    Iohannis şi modelul lui de a face politică începe să fie un pasiv pentru România. Prin absenţă, el a câştigat alegerile din 2014 şi 2019 împotriva PSD, dar acum începe să piardă lupta pentru România.

    Românii vor să vadă în faţă un lider, mai ales în momente complicate, care să se lupte pentru ei, care să fie patriot, naţionalist, care să aibă retorica lui Orban, Erdogan, Putin şi chiar Ceauşescu.

    NATO şi Uniunea Europeană nu pot fi apărate prin absenţă. Acest model a fost bun atâta timp cât nu au fost crize.

    Acum avem acest conflict între Putin – Ucraina – Occident – NATO şi mulţi se întreabă şi public, şi în gândurile lor, de ce nu suntem neutri, de ce suntem în NATO, de ce avem baze militare americane la noi, că dacă nu am aveam Putin nu s-ar lega de noi.

    Un eventual război în Ucraina, cu o invadare de către Rusia, ar stârni o emoţie ridicată în România pe ideea că Putin, dacă ar vrea, ar ajunge  în câteva ore la Bucureşti. Nu ştiu câţi cred că NATO ar putea să ne apere în cazul în care Putin şi-ar îndrepta ochii şi către România.

    Toate aceste lucruri se adună şi încep să se întipărească în gândurile multora.

    Pentru bunici şi părinţi, Occidentul le-a furat copiii şi nepoţii, le-a distrus fabricile şi uzinele şi locurile de muncă în care au lucrat o viaţă întreagă, a distrus spitalele şi şcolile şi a infectat cu tot ce este mai rău – Facebook, Tik-Tok, filme, sărbători – noile generaţii.

    Pentru noile generaţii, care îi privesc cu admiraţie pe Becali, Ţiriac, Putin, Erdogan, lipsa de bani, aşa cum vor ei, naşte o frustrare foarte mare. De aceea mulţi încearcă să dea lovitura cu criptomonede.

    România este văzută ca o ţară fără lideri, şi de aceea se caută modele auoritare care să dea cu pumnul şi care să-i bage pe toţi la închisoare dacă protestează. Presa nu mai este văzută ca un câine de pază al societăţii, ci ca o putere care acoperă ceea ce fac cei de la putere. De aceea Facebookul sau alte reţele sociale, unde fiecare poate să spună orice, au ajuns mai credibile decât presa tradiţională.

    Iohannis a scăpat de furia publicului pentru că nu ai cum ce să te legi de el, iar acum a pus în fruntea guvernului un militar, un general care să facă ordine. Ceea ce, în cazul unui război în Ucraina, ajută ca figură publică.

    Iliescu şi liderii politici din anii ’90 au luptat ca România să fie în NATO şi în Uniunea Europeană.

    Dacă liderii politici actuali nu luptă public pentru NATO şi Uniunea Europeană, peste ani ne vom trezi cu un val antioccident care s-ar putea să ne dărâme şi să ne aducă lideri politici autoritari pe modelul Putin, Erdogan, Orban.

    Duminică, mergând cu un Uber, am avut o conversaţie cu şoferul, în jur de 40 de ani, doi copii, din Ardeal, care a venit după soţie la Bucureşti, dar care urăşte Bucureştiul şi pe bucureşti din tot sufletul. Inevitabil, discuţia se duce spre creşterile de preţuri la energie şi gaze, inflaţie şi viaţa grea, în care banii nu ajung pentru a trăi decent, mai ales când sunt şi doi copii. Percepţia este că economia este la pământ, iar cu certititudine politicienii sunt toţi corupţi şi fac milioane sărăcindu-ne pe noi, poporul. La afirmaţia mea că România este la cel mai ridicat nivel economic din istorie şi la cel mai ridicat nivel politic prin faptul că suntem în NATO şi Uniunea Europeană, replica a venit pe neaşteptate şi surprinzătoare. Pe vremea lui Ceauşescu era mai bine, nu aveam produse dar aveam bani, iar Ceauşescu era patriot şi ştia lumea de el în străinătate.

    Mai bine era înainte, când statul avea grijă de toţi.

    Dacă şoferul ar fi avut 70 de ani, venind din comunism, aş mai fi zis. Dar interlocutorul meu avea în jur de 40 de ani şi câştiga peste 1.000 de euro pe lună din Uber.  

  • Grupul MOL anunţă rezultatele din 2021. Reprezentanţii companiei: „Ne aşteptăm ca mediul extern să rămână volatil şi impredictibil în 2022”

    Grupul MOL a anunţat astăzi, printr-un comunicat, rezultatele financiare pentru T4 şi pentru întregul an 2021.Businessul a obţinut un rezultat CCS (current cost of supplies – n. red.) EBITDA de 947 de milioane de dolari în T4, astfel încât rezultatul CCS EBITDA pentru întregul an a ajuns la un maxim istoric de 3,531 miliarde de dolari, peste previziuni. Fluxul de numerar liber s-a triplat faţă de anul trecut şi a ajuns la 1,988 milioane de dolari, în principal datorită preţurilor favorabile la petrol şi gaze şi a marjelor din rafinare şi petrochimie. Acest rezultat permite MOL să îşi finanţeze proiectele de transformare aflate în derulare şi pe cele planificate. Compania se aşteaptă ca EBITDA să atingă sau chiar să depăşească 2,8 miliarde de dolari în 2022.

    „Ne aşteptăm ca mediul extern să rămână volatil şi impredictibil în 2022. În acest context macro, ne aşteptăm ca EBITDA să atingă sau chiar să depăşească 2,8 miliarde USD în acest an”, spune Zsolt Hernádi, Chairman-CEO.

    Pe segmentul upstream, rezultatul EBITDA în T4 2021 a crescut cu 184%, ajungând la 513 milioane de dolari, de la nivelurile scăzute din 2020, ducând rezultatul EBITDA al segmentului Upstream la 1,554 miliarde de dolari, aproape jumătate din rezultatele totale ale grupului MOL. Performanţa a fost susţinută de creşterea cu 70% a preţului petrolului Brent şi de 3,5 ori a preţurilor la gaze, comparativ cu anul trecut. Fluxul de numerar liber a crescut, ajungând la 399 milioane de dolari în T4, ceea ce a determinat  generarea fluxului de numerar liber simplificat al segmentului Upstream până la 1,15 miliarde de dolari în 2021. Producţia anuală de petrol şi gaze a rămas la peste 110 mii de barili echivalent petrol, păstrându-se în obiectivul setat la nivel de grup. Câmpul petrolifer ACG din Azerbaidjan a contribuit la volumele realizate, în timp ce scăderea naturală a continuat în Europa Centrală şi de Est şi în Regatul Unit.

    Pe segmentul downstream, rezultatul operaţional CCS EBDITDA pe tot anul 2021 s-a dublat, ajungând la aproape 1,5 miliarde de dolari, susţinut de o contribuţie mai solidă din petrochimie şi rafinare, dintre care petrochimia a contribuit cu peste 50%. De asemenea, rezultatele din T4 2021 au crescut cu 165%  ajungând la  352 milioane de dolari de la an la an. Volumele de vânzări au crescut cu 3% de la an la an în T4, datorită vânzărilor mai mari realizate de parteneri, în contextul în care cererea de combustibili auto din regiune a crescut cu 4% în Europa Centrală şi de Est, cea mai importantă regiune pentru MOL.

    Divizia de consumer services a obţinut o creştere de 19% a EBITDA pe tot anul, datorită volumelor de vânzări şi îmbunătăţirii marjelor pe segmentul non-fuel. Plafonarea preţurilor la combustibili în Ungaria şi Croaţia coroborată cu deprecierea monedelor locale raportat la dolar au avut un efect negativ asupra ritmului de creştere anuală continuă a EBITDA, astfel că rezultatul EBITDA din T4 a scăzut cu 10% faţă de rezultatele din aceeaşi perioadă a anului 2020.  Lansarea de servicii non-fuel a continuat: numărul staţiilor de servicii care oferă conceptul  Fresh Corner a crescut de la 955 la finalul lui 2020, la 1.069 anul trecut. În 2021, MOL a anunţat mai multe achiziţii ca parte din strategia Shape Tomorrow 2030+: 16 staţii de servicii în Slovacia şi 120 staţii de servicii de servicii OMV în Slovenia. Planul de achiziţii a continuat şi în T1 2022 cu 417 staţii de servicii Lotos în Polonia.

    Segmentul gas midstream a realizat o performanţă EBITDA de 135,6 milioane de dolari în 2021, cu 33% mai puţin comparativ cu anul trecut. În T4, EBITDA a scăzut cu 18% faţă de anul trecut, până la 34 de milioane de dolari, pe fondul creşterii accelerate a preţului de achiziţie a gazului şi din cauza faptului că transportul către Serbia şi Bosnia şi Herţegovina a fost sistat în 2021, ceea ce a contribuit la diminuarea veniturilor provenite din transportul nereglementat. Cheltuielile CAPEX au fost mai mici dat fiind faptul că proiectul de interconectare între Serbia şi Ungaria a fost finalizat în T3 2021 şi a devenit operaţional  în T4 2021.
     

  • Europa se lamentează că nu poate fără Gazprom, Polonia ameninţă că va tăia legăturile cu colosul rus

    Jurnalistul îşi argumentează concluzia, împărtăşită de mulţi alţii, prin faptul că gigantul rus deţine monopolul exporturilor de gaze ale ţării sale şi că este cel mai important furnizor al pieţei europene. Multe dintre statele europene au diferite grade de dependenţă de gazele ruseşti. De asemenea, afacerile Gazprom sunt interconectate cu cele ale multor companii europene, occidentale.

    Din acest motiv, Gazprom şi şefii de la Moscova deţin toate pârghiile, iar clienţii „pot negocia cât vor“, dar degeaba. Kremlinul poate închide când vrea robinetul de gaze. Însă guvernul polonez a decis să nu mai negocieze cu Gazprom şi ca de la anul să devină independent de colosul rus. Însă este foarte probabil ca într-un fel sau altul să fie nevoit să cumpere tot gaze ruse, iar eforturile de independenţă costă scump într-o periodă de criză energetică, de inflaţie scăpată de sub control şi când alegerile bat la uşă.

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care trebuie să reprezinte interesele tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, a explicat actuala criză a gazelor din Europa prin faptul că Gazprom îşi onorează contractele, însă doar la cel mai redus nivel asumat.

    Alţi furnizori şi-ar fi majorat semnificativ livrările în contextul cererii în creştere şi al preţurilor la niveluri record. Von der Leyen crede că modul în care se comportă în prezent grupul rusesc este „ciudat“. Cu toate acestea, oficialii guvernamentali germani au considerat întotdeauna că pentru ei Rusia este un partener de încredere. În UE, Ungaria se laudă cu un contract pentru gaze pe termen foarte lung nou-nouţ cu Gazprom. Şi Germania are astfel de contracte. Însă tot în UE există Polonia, care în urmă cu mai bine de un deceniu a condus iniţiativa de expansiune comercială şi politică a UE către est, în chiar ograda Rusiei.

    Polonia, ca multe dintre statele est-europene, a fost dependentă de gazele ruseşti, dar de ani buni încearcă să devină independentă. Mult timp s-a bazat pe cărbune, însă este presată de CE să renunţe la acest combustibil poluant.

    Acum, compania naţională de gaze poloneză PGNiG spune că nu va semna un nou contract cu Gazprom după ce actualul acord expiră la finalul anului acesta. Se poate descurca Polonia fără Gazprom, când o Europă întreagă pare că este la cheremul gigantului rus? Această întrebare şi-o pun mulţi comentatori polonezi, mai ales că mişcarea acesta de independenţă vine când preţurile gazelor şi ale energiei în general au explodat peste tot.

    Gazprom furnizează gaze naturale Poloniei conform unui acord, Yamal, semnat în septembrie 1996 şi care va expira pe 31 decembrie 2022. Pawel Majewski, CEO-ul PGNiG, spune că acest contract nu va fi actualizat, dar că ruşii îndeamnă Varşovia să semneze un nou contract pe termen lung, scrie Notes from Poland.

    Oficialul spune că Gazprom a semnalat că gazele vor fi mai ieftine dacă toate ţările europene încheie contracte pe termen lung cu furnizorul rus.

    „Este o retorică falsă care va continua să întărească poziţia dominantă a Gazprom, să o mărească şi să facă astfel Europa mai dependentă de importurile şi de deciziile unui singur contractor“, a explicat CEO-ul PGNiG. Experţii spun că jocul pe care-l face Varşovia este unul riscant, mai ales că ruşii ştiu foarte bine care este necesarul de gaze al Poloniei.

    Contractelor cu Gazprom li s-a reproşat că obligă clientul la plata gazelor chiar dacă acestea nu au fost importate. Acordul Yamal prevede livrarea a 10 miliarde de metri cubi de gaze pe an, din care Polonia este obligată să plătească pentru cel puţin 8,7 miliarde, chiar dacă nu are nevoie de atât. În total, Polonia are nevoie de aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze pe an. Grazyna Piotrowska-Oliwa, fost CEO al PGNiG pentru o periodă scurtă de timp, a explicat pentru Money.pl că renunţarea la contractul cu Gazprom va crea un mare deficit de gaze.

    Polonia poate primi în prezent combustibil printr-un terminal propriu de gaze naturale lichefiate, un terminal lituanian şi prin flux inversat de la Germania şi alte state occidentale – sunt şanse mari ca aceste gaze să fie tot ruseşti, însă Gazprom nu are putere asupra fluxurilor din interiorul UE. De asemenea, Polonia are şi o producţie internă de gaze şi urmăreşte accesarea rezervelor din mările Norvegiei prin conducta sa Baltic Pipe, care nu este terminată şi s-a lovit recent de bariere birocratice în una dintre ţările europene tranzitate.

    Şi nici contracte pentru gazele nordice nu există. Conducta ar trebui inaugurată anul acesta. Adunate, toate aceste surse „independente“ de Rusia nu aduc 20 de miliarde de metri cubi de gaze. Potrivit publicaţiei „Rzeczpospolita“, un client din clasa business al PGNiG plăteşte acum pe gaze cu aproape 500% mai mult decât în urmă cu un an. Electricitatea este cu doar 100-200% mai scumpă. Aceste scumpiri nu lipsesc ca arme din lupta electorală care se suprapune unui val fără precedent de inflaţie şi crizei energiei. Între timp, Von der Leyen a avertizat că se înmulţesc dovezile că Moscova îşi foloseşte gazele ca pe o „pârghie politică“. Republica Moldova o ştie prea bine.