Pe ultima sută de metri din 2015, guvernul a decis ca programul Prima casă să continue în 2016, deşi încă din toamnă au apărut voci care au contestat acest program. Astfel, executivul a decis ca rata dobânzii la creditele acordate prin Prima casă să fie de 2% în loc de 2,5% cât era anterior, plus nivelul indicatorului Robor la trei luni.
Tag: fonduri
-
Fosta echipă de management a NEPI atrage fonduri de 260 de milioane de euro pentru dezvoltări imobiliare în Europa Centrală şi de Est
Martin Slabbert si Victor Semionov, fondatorii si fosta echipa de management NEPI au lansat compania privată de investiţii şi dezvoltare imobiliară Prime Kapital. Aceasta a strâns la începutul lunii martie capital de peste 260 milioane de euro şi urmareste oportunitati pentru investitii si dezvoltari imobiliare in segmentele de retail, office, industrial si rezidential in Europa Centrala si de Est.
“In ultimii 9 ani, am reusit sa construim cu succes o afacere de investitii si dezvoltare imobiliara de proportii, axata in special pe segmentul de retail. Exista insa oportaunitati vaste pe intregul spectru al dezvoltarilor si investitiilor imobiliare, astfel ca am hotarat impreuna cu Victor sa le dam curs intr-o noua structura: o companie cu actionariat privat gestionata de o echipa puternica de parteneri” declara Martin Slabbert.
Pe langa Slabbert si Semionov, din echipa de management a Prime Kapital fac parte si alti parteneri executivi cu experienta vasta in domeniul dezvoltarii si investitiilor imobiliare din Romania. Potrivit reprezentanţilor companiei, Prime Kapital are o listă de oportunităţi de investiţii în analiză şi va anunţa în viitorul apropiat un număr de tranzacţii. Pe termen mediu, Prime Kapital ţinteşte investiţii de peste 500 de milioane de euro.
-
Doi români au transformat un joc financiar într-o platformă online de training a traderilor profesionişti
Florin Grosu şi Florin Cioacă au transformat un joc financiar într-o platformă online de training şi testare a traderilor profesionişti, ce a câştigat atenţia incubatoarelor de afaceri din centre financiare renumite. Antreprenorii şi-au propus ca produsul lor să ajungă să fie folosit de cei mai mari jucători din industria finanţelor la nivel mondial şi să atragă fonduri de un milion de euro până la finalul anului.
L-am întâlnit pe Florin Grosu şi pe Florin Cioacă, fondatorii Traderion, în perioada în care pregăteau unul dintre cele mai importante demersuri din activitatea lor – proiectul pilot pentru JP Morgan, prin care urma să prezinte reprezentanţilor băncii cu active de peste 2.000 de miliarde de dolari modul în care ar putea să îi ajute în activitate platforma creată de ei. Dacă traderii JP Morgan sunt inhouse, pentru partea de jocuri de trading şi pentru simulări ei apelează la firme de software. Traderion le-a câştigat atenţia prin simulatorul avansat, cu scenarii economice reale şi algoritmi de învăţare care permit personalizarea în timp real a planului de învăţare pentru fiecare trader în parte.
„Totul este îmbrăcat într-un joc cu niveluri, cu trucuri şi recompense; în loc să fie o simulare opacă, îi ducem în direcţia unui joc serios, e ca şi cum ai pune un costum pe tine cu 90 de senzori şi, la fiecare stimul, reacţia îţi este monitorizată“, explică Florin Cioacă modul în care funcţionează platforma lor. Concret, aceasta este o platformă de management al talentului pentru traderii din departamentele de trezorerie ale băncilor. Platforma conţine şi un simulator al pieţei de capital, creat cu algoritmi de machine learning, ce permit celor care o folosesc, la fel ca într-un simulator de zbor, să se antreneze chiar şi după finalizarea programului de training la care au participat.
Algoritmii respectivi generează, în baza unor scenarii reale create în funcţie de date istorice, volume, preţuri din piaţă sau comportamente ale jucătorilor, generând chiar şi noi bănci în platformă, care se comportă la fel ca în lumea reală. Traderului care se antrenează astfel i se construieşte un profil detaliat, în baza a 90 de indicatori diferiţi – pentru fiecare oră petrecută de el în platformă, aceasta colectează 150.000 de informaţii diferite, ce permit realizarea profilului. Sunt identificate astfel abilităţile de a face profit şi chiar şi comportamentul etic. Pe piaţă există şi alte platforme de training pentru traderi, însă ceea ce diferenţiează Traderion de restul sunt algoritmii de machine learning ce permit funcţionarea pe baza scenariilor ce imită viaţa reală, spun cei doi.
Investiţia iniţială în platformă a fost de 125.000 de dolari, dintre care 25.000 de dolari au fost fonduri primite în cadrul unui incubator din SUA, iar restul fonduri proprii. Investiţiei iniţiale i s-au adăugat 75.000 de euro primiţi de la incubatorul londonez Seedcamp. Traderion se adresează exclusiv clienţilor corporate sau instituţionali, şi nu traderilor din piaţa de retail, deşi antreprenorii spun că au primit solicitări de la persoane care credeau că sunt o platformă care angajează traderi. „A trebuit să le explicăm de fapt că noi suntem platforma de training a traderilor“, spune Florin Grosu. Modelul de business al Traderion presupune monetizarea prin plata de către instituţia ce i-a contractat a 500 de dolari pe lună pentru fiecare persoană antrenată pe platformă. Până acum, au atras în portofoliu clienţi precum Institutul Bancar Român, CEC, Raiffeisen, Intesa Sanpaolo Bank şi Citibank, dar şi universităţile de profil precum Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea Timişoara, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.
În ce priveşte responsabilităţile antreprenorilor, Florin Grosu se axează pe zona de business development, iar Florin Cioacă pe program management. Cei doi spun că se completează, un motiv fiind şi formaţia profesională diferită. Florin Cioacă a absolvit Finanţe-Bănci în cadrul ASE. În liceu a fost olimpic la matermatică şi a studiat 11 ani de algoritmică, iar în timpul facultăţii a participat la un internship în trezoreria Citibank, unde, spune el, a avut şansa să fie într-o echipă „de fier“. Era un internship neplătit, însă petrecea acolo între 8 şi 10 ore. „La vremea aceea, trezoreria Citibank era extrem de activă, existau clienţi în permanenţă, iar internshipul acela m-a făcut să iubesc tradingul.“ Ulterior, a fost acceptat în postul de junior trader în cadrul Citibank, însă apoi toată echipa s-a mutat la Bancpost, în urma unui leveraged buyout.
-
FOCUS: Ce efect va avea finanţarea din fonduri publice a învăţământului privat
În baza unei Hotărâri de Guvern aprobate recent, începând cu 1 ianuarie 2016, şcolile particulare din România vor fi finanţate per elev, de la stat, aşa cum prevede Legea Educaţiei încă din 2011. Chiar şi aşa, unităţile şcolare particulare nu vor scădea taxele de studiu, spun directorii. În schimb, banii primiţi de la stat vor fi folosiţi pentru dezvoltarea bazei materiale din şcoli, pentru echipamente, calculatoare şi rechizite. În momentul de faţă, toţi cei 27.000 de elevi din învăţământul privat (clasa pregătitoare – clasa a XII- a) vor beneficia de pe urma acestei finanţări, potrivit datelor transmise de Ministerul Educaţiei la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.
În ceea ce priveşte impactul acestei decizii, în primul rând nu mai vorbim de discriminarea elevilor din privat care nu primeau finanţare per elev, deşi legea prevedea că finanţarea urmează toţi copiii. Expertul în educaţie şi cofondatorul platformei Edusfera, Tincuţa Apăteanu, a explicat pentru MEDIAFAX că finanţarea învăţământului privat înseamnă practic un sprijin financiar pentru cei care vor să deschidă şcoli private şi se confruntă cu un deficit de fonduri. Deşi banii din finanţarea per elev se duc în salariile profesorilor şi în dotarea infrastructurii şcolare, fondurile din bugetul statului nu acoperă toate costurile şi până acum, şcolile private care nu cereau taxe foarte mari de la părinţi, erau nevoite să se întreţină din sponsorizări. Practic, prin finanţarea învăţământului privat, se încurajează dezvoltarea acestuia, apariţia mai multor şcoli private şi îmbunătăţirea bazei materiale şi umane a celor deja existente.
„E vorba însă despre echitate. Nu există niciun motiv pentru ca taxele părinţilor cu copii la şcoli private să nu fie direcţionate către astfel de şcoli. Şcolile private sunt entităţi nonprofit şi sunt parte din sistemul naţional de învăţământ, cu atât mai mult trebuie susţinute şi de către stat. Cred că e foarte greu să supravieţuieşti ca şcoală privată. Şcolile de stat nu intra în faliment, nu se desfiinţează, scad calitatea doar, se descurcă cu banii pe care îi primesc, pe când şcolile private trebuie să găsească tot timpul clienţi şi nu poţi face asta decât daca au o calitate superioară a resursei umane şi a infrastructurii”, a explicat Apăteanu.
Există şi voci care critică finanţarea şcolilor private, care susţin că de ce ar trebui să primească bani de la stat cei care oricum îşi permit să plătească o educaţie scumpă? De asemenea, unii se tem că asta ar putea însemna mai puţini bani la şcolile de stat, a mai explicat Apăteanu.
„Din punctul meu de vedere există un element foarte important şi care trebuie clarificat, fiind sursa tuturor neînţelegerilor şi adversităţii – dacă finanţăm şcolile private de la bugetul de stat, asta înseamnă că şcolile de stat vor primi mai puţini bani? Răspunsul este nu, fiindcă nu scade costul standard per elev, aşadar şcolile vor fi în continuare finanţate aşa – costul standard per elev ori numărul de elevi din şcoală, deci nu are cum să scadă investiţia statului”, a explicat Apăteanu.
Mai departe, ea spune că învăţământul de stat este în pericol, dar nu din cauza şcolilor private, ci din cauza subfinanţării cronice care se întâmplă de foarte mulţi ani.
Preşedintele Complexului Educaţional Lauder-Reut, Tova Ben Nun-Cherbis, a explicat pentru MEDIAFAX unde se vor direcţiona banii veniţi de la stat. „O să facem fonduri de investiţii, o să investim în echipament, în dezvoltare, în calculatoare, în rechizite şi în activităţi de sprijin a comunităţii, spre exemplu noi avem seminare educaţionale cu elevi din comunitate”, a explicat preşedintele Lauder. Însă, taxele nu vor putea fi scăzute fiindcă banii primiţi de la stat acoperă doar o mică parte din cheltuielile pentru o şcoală dotată la zi cu tot ce trebuie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
FOCUS: Ce efect va avea finanţarea din fonduri publice a învăţământului privat
În baza unei Hotărâri de Guvern aprobate recent, începând cu 1 ianuarie 2016, şcolile particulare din România vor fi finanţate per elev, de la stat, aşa cum prevede Legea Educaţiei încă din 2011. Chiar şi aşa, unităţile şcolare particulare nu vor scădea taxele de studiu, spun directorii. În schimb, banii primiţi de la stat vor fi folosiţi pentru dezvoltarea bazei materiale din şcoli, pentru echipamente, calculatoare şi rechizite. În momentul de faţă, toţi cei 27.000 de elevi din învăţământul privat (clasa pregătitoare – clasa a XII- a) vor beneficia de pe urma acestei finanţări, potrivit datelor transmise de Ministerul Educaţiei la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.
În ceea ce priveşte impactul acestei decizii, în primul rând nu mai vorbim de discriminarea elevilor din privat care nu primeau finanţare per elev, deşi legea prevedea că finanţarea urmează toţi copiii. Expertul în educaţie şi cofondatorul platformei Edusfera, Tincuţa Apăteanu, a explicat pentru MEDIAFAX că finanţarea învăţământului privat înseamnă practic un sprijin financiar pentru cei care vor să deschidă şcoli private şi se confruntă cu un deficit de fonduri. Deşi banii din finanţarea per elev se duc în salariile profesorilor şi în dotarea infrastructurii şcolare, fondurile din bugetul statului nu acoperă toate costurile şi până acum, şcolile private care nu cereau taxe foarte mari de la părinţi, erau nevoite să se întreţină din sponsorizări. Practic, prin finanţarea învăţământului privat, se încurajează dezvoltarea acestuia, apariţia mai multor şcoli private şi îmbunătăţirea bazei materiale şi umane a celor deja existente.
„E vorba însă despre echitate. Nu există niciun motiv pentru ca taxele părinţilor cu copii la şcoli private să nu fie direcţionate către astfel de şcoli. Şcolile private sunt entităţi nonprofit şi sunt parte din sistemul naţional de învăţământ, cu atât mai mult trebuie susţinute şi de către stat. Cred că e foarte greu să supravieţuieşti ca şcoală privată. Şcolile de stat nu intra în faliment, nu se desfiinţează, scad calitatea doar, se descurcă cu banii pe care îi primesc, pe când şcolile private trebuie să găsească tot timpul clienţi şi nu poţi face asta decât daca au o calitate superioară a resursei umane şi a infrastructurii”, a explicat Apăteanu.
Există şi voci care critică finanţarea şcolilor private, care susţin că de ce ar trebui să primească bani de la stat cei care oricum îşi permit să plătească o educaţie scumpă? De asemenea, unii se tem că asta ar putea însemna mai puţini bani la şcolile de stat, a mai explicat Apăteanu.
„Din punctul meu de vedere există un element foarte important şi care trebuie clarificat, fiind sursa tuturor neînţelegerilor şi adversităţii – dacă finanţăm şcolile private de la bugetul de stat, asta înseamnă că şcolile de stat vor primi mai puţini bani? Răspunsul este nu, fiindcă nu scade costul standard per elev, aşadar şcolile vor fi în continuare finanţate aşa – costul standard per elev ori numărul de elevi din şcoală, deci nu are cum să scadă investiţia statului”, a explicat Apăteanu.
Mai departe, ea spune că învăţământul de stat este în pericol, dar nu din cauza şcolilor private, ci din cauza subfinanţării cronice care se întâmplă de foarte mulţi ani.
Preşedintele Complexului Educaţional Lauder-Reut, Tova Ben Nun-Cherbis, a explicat pentru MEDIAFAX unde se vor direcţiona banii veniţi de la stat. „O să facem fonduri de investiţii, o să investim în echipament, în dezvoltare, în calculatoare, în rechizite şi în activităţi de sprijin a comunităţii, spre exemplu noi avem seminare educaţionale cu elevi din comunitate”, a explicat preşedintele Lauder. Însă, taxele nu vor putea fi scăzute fiindcă banii primiţi de la stat acoperă doar o mică parte din cheltuielile pentru o şcoală dotată la zi cu tot ce trebuie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
MedLife are 25 de milioane de euro pentru achiziţii
“În acest moment ne aflăm în competiţie pentru toate companiile medicale din sectorul privat românesc şi nu numai, iar cu unele dintre acestea suntem deja în discuţii avansate. Nu excludem nici posibilitatea unor noi finanţări / alianţe pentru achiziţii de anvergură, aceste direcţii fiind parte a strategiei de business prin care vizăm să ne consolidăm poziţia de lider şi să ne distanţăm semnificativ de locurile doi şi trei de pe piaţă,” a declarat Mihai Marcu, preşedinte CA MedLife.
MedLife a efectuat prima tranzacţie a unui operator local în 2010, când a cumpărat 80% din grupul Policlinica de Diagnostic Rapid din Braşov. Achiziţia a depăşit valoarea de 3 milioane de euro, fiind cea mai importantă operaţiune de cumpărare a unui furnizor medical local din România, derulată de un alt operator local de profil. Din 2010 şi până în prezent MedLife a derulat 9 tranzacţii de preluare a unui operator local, şase dintre acestea fiind anunţate în ultimele 12 luni.
“Suntem operatorul cu cea mai mare experienţă în achiziţii din sectorul medical privat românesc, iar faptul că toţi acţionarii companiilor preluate sunt şi acum implicaţi în business, reprezintă o confirmare a faptului că (…) vizăm o relaţie pe termen lung. Invităm medicii şi fondatorii care iau în calcul să vândă un pachet de acţiuni din companiile pe care le deţin în domeniul medical să ni se alăture şi să îşi continuie activitatea în parteneriat cu noi,” a mai spus Mihai Marcu.
Adiţional proiectelor de achiziţie, MedLife va continua să îşi extindă operaţiunile şi prin proiecte de tip green field. Astfel, compania intenţionează să îşi extindă reţeaua de hyperclinici cu două unităţi noi, dar şi reţeaua de spitale cu o nouă unitate de mari dimensiuni, toate fiind planificate pentru oraşe din ţară cu peste 200.000 de locuitori.
De asemenea, MedLife va continua să investească în retehnologizarea unităţilor existente. În acest moment compania are în derulare achiziţionarea a două noi echipamente de RMN, un computer tomograf de 128 slice-uri şi a cel puţin 15 ecografe mono şi pluridisciplinare de ultimă generaţie, valoarea totală a investiţiei depăşind 5 milioane de euro. Datorită investiţiilor constante în echipamente de ultimă generaţie, dar şi a numărului impresionant de aparate aflate în dotare, MedLife a devenit probabil cel mai mare operator inclusiv pe segmentul de imagistică medicală din România.
“2016 a început cu rezultate peste aşteptări, am înregistrat o creştere de peste 20% în primele două luni faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în condiţiile în care contractele cu CNAS au scăzut cu 15% faţă de aceeasi perioadă a anului trecut. Această evoluţie vine să confirme încă o dată faptul că strategia de business pe care o urmăm este în direcţia bună şi că există în continuare premize mari de creştere”, a mai spus Mihai Marcu.
În prezent, MedLife îşi desfăşoară activitatea în 16 hyperclinici din Bucureşti, Timişoara, Braşov, Arad, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 unităţi spitaliceşti în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, 3 maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 32 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 14 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.
-
Au câştigat 52 de milioane de dolari, dar reprezentanţii loteriei au decis să nu le acorde premiul
Edwina şi David Nylan, un cuplu din Marea Britanie a câştigat marele premiu al loteriei, în valoare de 52 de milioane de dolari, dar acesta le-a fost refuzat din cauza unui erori de aplicaţie.
Atunci când Edwina Nylan a sunat la sediul loteriei pentru a afla cum să intre în posesia banilor, a fost anunţată că biletul era înregistrat prea târziu.
“Am încercat să ne amuzăm pe tema asta, dar suntem extrem de afectaţi”, a declarat femeia unei publicaţii din Marea Britanie. “Jucăm la loterie de ani de zile, iar banii ăştia ne-ar fi schimbat viaţa.”
Cei doi spun că au folosit o aplicaţie de mobil pentru a cumpăra un bilet pe 23 decembrie. Atunci când au fost atenţionaţi că fondurile de pe card sunt insuficiente, au mai transferat bani şi au presupus că tranzacţia a fost înregistrată.
Autorităţile spun că depunerea de bani s-a făcut la ora la care susţin cei doi soţi, dar tranzacţia s-a înregistrat de-abia după miezul nopţii, la câteva ore după ce numerele fuseseră extrase. “Sentimentul este groaznic, de parcă toate visele ţi s-au împlinit iar apoi cineva vine şi ţi le ia”, a mai spus Edwina.
-
Patriarhul Daniel: Suntem de acord să impoziteze veniturile, dar să şi renunţăm la salarii de la stat, dacă ni se dau înapoi proprietăţile luate abuziv
Surpriză în bugetul pe 2016. Catedrala Mântuirii Neamului nu va primi niciun ban de la buget. Asta în condiţiile în care Biserica a primit în ultimii ani milioane de euro pentru construirea acestui lăcaş de cult, scrie digi24
Guvernul nu a alocat, în proiectul de buget pe 2016, fonduri pentru lăcaşurile de cult. Asta înseamnă că nu vor mai fi daţi bani de la buget nici pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Decizia nu este însă pe placul reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române, care speră ca lucrurile să se schimbe în Parlament.
Patriarhul Daniel: Suntem de acord nu numai să impoziteze veniturile, ci să şi renunţăm la salarii de la stat, dacă ni se dă înapoi ceea ce în mod abuziv ne-a luat statul ca proprietăţi. Noi nu avem nevoie să stăm cu mâna întinsă la stat tot timpul, dar statul să dea înapoi ceea ce a luat şi cu tot echilibrul acesta nu mai avem nevoie de salarii de la stat şi altele.
Până în prezent, Guvernul a fost generos cu bisericile. Doar în ultimii doi ani, peste 325 de milioane de lei de la buget au intrat în vistieria Bisericii.
Alocările de la buget pentru biserici
2014 148 mil. lei2015 177 mil. lei
2016 0 lei
-
Telekom Romania lansează ediţia 2015 a proiectului Teimplici.ro, cu fonduri totale de până la 70.000 euro
Telekom Romania anunţă o nouă ediţie a proiectului Teimplici.ro, care se va axa pe identificarea de proiecte implementate în comunităţi cu ajutorul noilor tehnologii informatice în domeniile educaţie, sănătate, mediu, inovaţie, dezvoltare şi protecţie socială.
Organizaţiile non-guvernamentale pot înscrie maximum 3 proiecte fiecare, în tematica ediţiei din acest an pe platforma Teimplici.ro. Perioada de înscriere a proiectelor este 6 – 30 noiembrie 2015.
„Dorim să identificăm ca parteneri pentru investiţii în comunitatea din România ONG-uri care promovează noile tehnologii informatice şi de comunicaţii şi care îşi propun să le utilizeze în sprijinul beneficiarilor prin proiectele pe care le dezvoltă. Ne referim aici, de exemplu, la tehnologii în beneficiul persoanelor cu diverse afecţiuni, la proiecte educaţionale care integrează medii digitale şi instrumente informatice sau aplicaţii care pot îmbunătăţi mediul înconjurător; în acelaşi timp, încurajăm creativitatea în utilizarea acestor instrumente moderne şi în proiectele din domeniile inovaţie, dezvoltare şi protecţie socială”, a spus Ruxandra Vodă, Director Comunicare grupul de companii Telekom Romania.
Printre criteriile de eligibilitate a proiectelor se numără: capacitatea de a genera rezultate sustenabile şi măsurabile; contribuţia ONG-ului să fie de minimum 20% din valoarea întregului proiect; suma solicitată pe proiect să fie de maximum 7.000 euro. Mai multe detalii despre condiţiile de participare şi despre criteriile de eligibilitate a proiectelor sunt disponibile pe website-ul concursului, în secţiunea Regulament.
Proiectele vor fi evaluate în două etape: în perioada 1 – 14 decembrie 2015 vor fi selectate 20 de proiecte finaliste. In a doua etapă, în perioada 16-17 decembrie 2015, cele 20 de proiecte vor fi susţinute în faţa unui juriu, iar pana pe data de 23 decembrie 2015 vor fi anunţaţi câştigătorii concursului teimplici.ro, ediţia 2015.
Proiectul Teimplici.ro a fost lansat în 2014 printr-un sondaj de opinie la nivel naţional, românii fiind invitaţi să îşi exprime părerea cu privire la cele mai importante direcţii în care ar trebui să se investească în societatea din România. Au fost propuse 6 teme principale, iar în urma celor peste 18.600 de voturi primite din partea publicului, acestea s-au clasat astfel: Educaţie, Sănătate, Mediu, Inovaţie, Dezvoltare şi Protecţie socială. În cadrul temelor, utilizatorii site-ului Teimplici.ro au fost invitaţi să propună şi arii specifice de intervenţie, iar din cele peste 80 de arii menţionate pe platformă, au fost selectate 12, în funcţie de importanţa acordată în urma voturilor şi a interacţiunilor.
In ediţia din 2014, au fost înscrise 180 de proiecte de către ONG-uri din diverse domenii, iar dintre acestea au fost selectate 10 proiecte care au beneficiat de susţinere financiară din partea Telekom Romania, în valoare totală de 50.000 de EUR. Alte 8 proiecte sunt susţinute pe site-ul Fundaţiei Telekom Romania printr-o campanie de crowdfunding.
-
Bugetul Sănătăţii, suplimentat cu 26,3 milioane de lei pentru spitalele care au pacienţi răniţi la Colectiv
“Avem o suplimentare a bugetului Ministerului Sănătăţii pentru reîntregirea stocurilor de medicamente şi consumabile din spitale pentru a preveni o eventuală altă situaţie nedorită, în valoare de 26,3 milioane lei”, le-a spus premierul interimar miniştrilor prezenţi la şedinţa săptămânală a Guvernului.
Totodată, fondurile vor fi destinate continuării tratamentului, serviciilor medicale şi recuperării persoanelor rănite în urma incendiului din clubul Colectiv şi sunt destinate spitalelor din Bucureşti care tratează pacienţi afectaţi de incendiul din 30 octombrie, respectiv Spitalul Elias, Spitalul Militar Central, Spitalul Clinic de Urgenţă, Spitalul Universitar de Urgenţă, Spitalul pentru copii “Grigore Alexandrescu”, Spitalul “Sfântul Ioan”, Spitalul “Sfântul Pantelimon”, Spitalul “Bagdasar Arseni”, Spitalul de Arşi, Spitalul Floreasca.
Acordarea fondurilor este necesară având în vedere că majoritatea pacienţilor rămaşi internaţi sunt în stare critică/gravă, cu arsuri pe corp, şi mai ales cu leziuni pulmonare grave. Tratarea acestor persoane este un proces complex, care necesită materiale sanitare speciale, alimentaţie parenterală pe o perioadă lungă. De asemenea, tratamentul complicaţilor, inerente în asemenea situaţii este unul complex, fiind necesare fonduri suplimentare.