BusinessMagazin

Tag: familie

  • Povestea omului care a creat unul dintre cele mai iubite produse pentru femeile din intreaga lume

    Maksymilian Faktorowicz (Max Factor) s-a născut pe 15 septembrie 1877, în Zduńska Wola, Polonia, în familia evreilor polonezi Abraham Faktorowicz şi Cecylia Wrocławska. Familia nu şi-a permis să finanţeze educaţia celor patru copii, aşa că la vârsta de opt ani el a început deja să lucreze ca asistent pentru un dentist şi farmacist din oraşul natal. Un an mai târziu, el s-a angajat ca ucenic al unui producător de peruci şi cosmetice din Łódź. Acea experienţă l-a ajutat să fie angajat de către unul dintre liderii pieţei de cosmetică şi produse pentru îngrijirea părului.
    La 14 ani, lucra deja pentru Korpo, o firmă care fabrica cosmetice şi peruci pentru Opera Rusă. Apoi, între 18 şi 22 de ani, a urmat serviciul militar în armata imperială rusă, în corpul medical.

    După încheierea stagiului militar, şi-a deschis propriul magazin în oraşul Ryazan, vânzând creme, parfumuri şi peruci. A devenit cunoscut atunci când o trupă de teatru a purtat cosmetice Factor pentru a interpreta nobilimea rusă. Nobilii ruşi l-au numit pe Factor expert oficial în produse cosmetice pentru familia regală şi pentru Marea Operă Imperială Rusă, o onoare care a atras însă şi monitorizarea lui mai atentă.
    Antreprenorul s-a căsătorit cu Esther Rosa, care a născut trei copii, Freda, Cecilia şi Davis. În 1904, îngrijorat de persecuţia antievreiască din Polonia, el şi soţia sa au decis să plece în America, luând cu ei doar 400 de dolari. Familia s-a stabilit în St. Louis, Missouri.

    În acelaşi an, Factor şi-a vândut cremele şi produsele cosmetice la un târg mondial de profil, operând businessul sub numele Max Factor. Din nefericire, partenerul său de afaceri a furat tot profitul, dar antreprenorul s-a redresat rapid cu ajutorul fratelui şi unchiului său şi a deschis o frizerie.
    Tot în 1904, în familie s-a născut al patrulea copil, Francis „Frank“ Factor. După doi ani însă, soţia lui Factor a murit din cauza unei hemoragii cerebrale. Antreprenorul s-a recăsătorit cu Huma „Helen“ Sradkowska pe 15 august 1906. În ciuda naşterii unui copil, Ludovic, căsătoria a fost de scurtă durată şi s-a încheiat într-o luptă prelungită în instanţă, în urma căreia Factor a obţinut custodia tuturor copiilor săi. Pe 21 ianuarie 1908, Factor s-a căsătorit pentru a treia oară, cu o vecină, Jennie Cook. În acelaşi an, întrezărind oportunitatea de a fabrica peruci la comandă pentru industria teatrului şi cea cinematografică, în creştere, antreprenorul s-a mutat împreună cu familia în Los Angeles, California.

    Întâi a deschis un magazin pe South Central Avenue, făcându-şi reclamă cu numele „Max Factor’s Antiseptic Hair Store“. În 1909 a fondat Max Factor & Company, devenind rapid principalul distribuitor pentru Leichner şi Minor, două companii lideri de piaţă pe nişa produselor de machiaj pentru teatre. Factor a început să experimenteze diverse ingrediente pentru a crea un machiaj potrivit mediului cinematografic, care să nu curgă şi să nu se crape, reuşind să îl perfecţioneze abia în 1914. Cu vasta experienţă acumulată, Max Factor a devenit o autoritate în industria producţiei de film, pe nişa cosmeticelor. În 1916 a devenit cetăţean al Statelor Unite, iar patru ani mai târziu Max Factor a început să se refere la produsele sale „make-up“, termen folosit până atunci doar de oamenii din teatru cu o reputaţie precară. Academia de Film, Arte şi Ştiinţe l-a recompensat pe Max Factor cu un Premiu de Onoare în 1929 pentru contribuţiile sale la industria cinematografică.
    În 1938 Factor a plecat într-o călătorie de afaceri în Europa alături de fiul său, Davis, când, în timpul unei escale la Paris, a primit un bilet care solicita bani în schimbul vieţii sale. Poliţia a încercat să îl prindă pe cel care îl ameninţase, dar nimeni nu a venit să ridice banii din locul stabilit. Factor a fost atât de zdruncinat de ameninţare, încât la întoarcerea în State s-a îmbolnăvit grav. Antreprenorul a murit pe 30 august 1938, la vârsta de 60 de ani, în Beverly Hills, California. La moartea sa, avea o avere de 500 de milioane de dolari (aproximativ 3 miliarde de dolari în valoarea din 2017 a monedei). Max Factor are o stea pe Hollywood Walk of Fame.
    În 1991, compania Max Factor, deţinută timp de mai multe generaţii de familia fondatorului, a fost preluată de către Procter & Gamble, care în 2015 a vândut Max Factor şi încă 42 de branduri deţinute în portofoliu companiei Coty, business cu venituri anuale de 9,4 miliarde de dolari şi un număr de 20.000 de angajaţi, într-o tranzacţie de 15 miliarde de dolari.

  • O şansă pentru familia ta

    Motivaţie
    Danone a ales să se implice în dezvoltarea producţiei locale de lapte, având la bază un pricipiu simplu de business care respectă echilibrul între buna funcţionare a afacerii şi comunitatea în cadrul căreia aceasta activează. Proiectul are o dublă finalitate: sprijină dezvoltarea comunităţilor din zonele defavorizate şi creşte producţia de lapte de calitate superioară din România.

    Descrierea proiectului
    Potrivit reprezentanţilor companiei, Danone se implică în acţiuni de responsabilitate socială prin proiecte socio-economice, de dezvoltare sustenabilă pentru comunităţi defavorizate din mediul rural. Aceste comunităţi sunt ajutate să se dezvolte local şi să aducă îmbunătăţiri calităţii vieţii prin zootehnie, respectiv mici ferme de vaci pentru lapte, în contextul în care fabrica Danone din Bucureşti foloseşte anual peste 55 de milioane de litri de lapte. Proiectul O şansă pentru familia ta vizează familii defavorizate şi mici gospodari din mediul rural. Această comunitate a fost selectată pentru că a întrunit criteriile necesare de dezvoltare sustenabilă, în baza potenţialului de creştere a producţiei de lapte, a veniturilor gospodarilor sau a capacităţii şi disponibilităţii acestora de implicare. Familiile selectate sunt din localitatea Zimnicea (jud. Teleorman). „O şansă pentru familia ta” a constat în donarea de juninci din rasa Friză Irlandeză către familiile defavorizate; singura condiţie impusă acestor familii a fost ca prima viţea tânără a vacii primite să fie oferită, gratuit, la rândul ei, unei alte familii aflate într-o situaţie similară. Astfel, mai mult de 370 de viţele tinere au ajuns în gospodăriile din program.
    Proiectul a fost structurat în mai multe etape. Prima etapă, pilot, a început în anul 2012 şi a avut o durată de trei ani, până în 2015. În această etapă au fost selectate comunitatea şi familiile de gospodari de către Danone, împreună cu organizaţia neguvernamentală Open Fields şi partenerul local Polaris. Către aceste familii au fost făcute primele donaţiile de vaci şi dotarea cu echipament necesar pentru creşterea producţiei de lapte. A doua etapă a programului, desfăşurată în intervalul 2016-2017, a presupus consolidarea asociaţiei de gospodari din zonă, pentru asigurarea dezvoltării sustenabile. De asemenea, fermele au fost dotate cu şapte staţii de muls noi şi două maşini agricole care să asigure nutreţul necesar pentru sezonul rece. Pentru a treia etapă a proiectului, implementarea a început la sfârşitul anului 2018 şi are ca obiectiv reducerea amprentei de carbon cu 30% până în 2020 prin reîmpădurirea cu aproximativ 15.000 de copaci, creşterea productivităţii şi adoptarea practicilor agroecologice. De asemenea, prin intermediul proiectului compania urmăreşte creşterea standardelor de viaţă pentru micii fermierii, prin facilitarea accesului la pământ, îmbunătăţirea locurilor de muncă şi acces la îngrijire medicală.
    Proiectul a fost susţinut de fondul internaţional Ecosystem al companiei Danone. Investiţia totală s-a ridicat la aproximativ 4,6 milioane de euro.

    Rezultate
    În prezent, proiectul are peste 8.000 de beneficiari indirecţi la nivelul întregii comunităţi, aproximativ 70 de familii sunt incluse în program, iar peste 100 de fermieri au înregistrat creşteri ale veniturilor de peste 55%. În plus, peste 800 de localnici au participat la traininguri de instruire despre îngrijirea vacilor (igienă, nutriţie, muls), dar şi despre managementul economic al fermelor, atragerea de fonduri europene sau controlul costurilor şi al profitului. În Zimnicea sunt în prezent 29 de staţii mobile de muls (inovaţie în Europa) şi tancuri de răcire folosite pentru un efectiv total de 1.300 de vaci. Dotarea cu acest echipament a fermelor implicate în program asigură o calitate superioară a laptelui colectat.

    Cifră de afaceri netă în 2017
    497 mil. lei

    Număr de angajaţi
    ~ 400

    Valoarea investiţiei
    4,6 mil. euro

    Intervalul de implementare a proiectului
    2012-prezent

  • Sebastian Ghiţă s-a răzgândit şi nu mai candidează la alegerile europarlamentare: Membri ai familiei şi zeci de alţi oameni, chemaţi la DNA de către acoliţii lui Kovesi

    „Am decis să mă retrag de pe lista PRU şi să nu candidez la alegerile euro-parlamentare. Din păcate… nimic nu s-a schimbat în România. Membri ai familiei şi zeci de alţi oameni au fost iarăsi chemaţi la DNA de către acoliţii lui Kovesi.
     
    Cercetează fapte din 2010 !!! Pe care le-au mai cercetat de 10 ori până acum. Şi unde au dispus expertize care au arătat că prejudiciul este ZERO. Continuă să întrebe orice om dacă ştie ceva rău despre Sebastian Ghiţă şi continuă să promită celor care vor să “colaboreze” protecţie asigurată de DNA. Continuă să trimită adrese la sute de persoane fizice şi juridice pentru a intimida.
     
    Amestecul DNA în politică este nepermis ! Voi sesiza procurorii de la SIIJ în legătură cu aceste fapte şi voi caută metode să lupt împotriva acestor practici ilegale. Le urez succes colegilor mei de la PRU şi sper să pot să-i ajut în alte bătălii politice”, a scris Sebastian Ghiţă, miercuri, pe Facebook.
     

  • Gestul extrem la care a apelat o femeie pentru a încasa banii dintr-o ASIGURARE. Familia, complice la escrocherie

    Femeia de 21 de ani şi o rudă au fost reţinute şi riscă până la opt ani de închisoare, dacă vor fi găsite vinovate, scrie BBC.
     
    Suspecţii au încasat recent banii dintr-o asigurare pentru un accident cu vătămare corporală, precizează poliţia slovenă.
     
    Femeia a obţinut 400.000 de euro drept compensaţii şi o pensie lunară de 3.000 de euro, în urma poliţei de asigurare.
     
    Patru membri ai familiei au fost reţinuţi, la începutul anului, dar doi au fost eliberaţi.
     
    Rudele au dus victima la spital, spunând că s-a accidentat în timp ce tăia crengile unui copac.
     
    Autorităţile spun că familia nu a recuperat mâna tăiată a femeii, pentru o posibilă intervenţie salvatoare la spital, pentru a se asigura că handicapul ei va fi permanent. Poliţia a recuperat însă membrul respectiv în timp util şi chirurgii au reuşit să-l replanteze cu succes.
     

  • Povestea antreprenorului care a fondat unul dintre cele mai cunoscute lanţuri hoteliere din lume

    Charles Kemmons Wilson s-a născut pe 5 ianuarie 1913 în Osceola, Arkansas, fiind unicul fiu al lui Kemmons şi Ruby „Doll“ Wilson. Tatăl său, agent de vânzări în domeniul asigurărilor, a murit la nouă luni de la naşterea sa, aşa că Ruby Wilson s-a mutat împreună cu fiul său în Memphis, Tennessee. Wilson s-a căsătorit cu Dorothy Lee şi au avut cinci copii: Spence, Robert, Kemmons Jr., Betty şi Carole. Ideea de a pune bazele unui lanţ hotelier i-a venit în urma unei excursii cu familia în Washington, în timpul căreia a fost dezamăgit de calitatea hotelurilor întâlnite pe drum. Prima unitate a fost un motel de patru etaje, proiectat de arhitectul Eddie Bluestein. Tot de la el a venit şi numele businessului, în urma unei glume pe care o făcuse în legătură cu filmul Holiday Inn, lansat în 1942.

    Antreprenorul a deschis primul motel în Memphis, pe 1 august 1952, iar la scurt timp au urmat şi alte unităţi; astfel, businessul a evoluat rapid într-un lanţ hotelier. În 1960, Holiday Inn s-a extins la nivel internaţional. Profund religios, Wilson obişnuia să doneze majoritatea averii sale întreprinderilor caritabile.

    În 1957, Wilson a extins compania în sistem de franciză, sub numele de Holiday Inn of America, pas în urma căruia businessul s-a extins dramatic, creştere bazată mai ales pe principiul original al antreprenorului conform căruia era necesar ca hotelurile să îndeplinească anumite standarde de curăţenie, să fie potrivite pentru familiile cu copii şi să fie uşor accesibile călătorilor.

    Până în 1968 erau deschise deja 1.000 de unităţi Holiday Inn. În acelaşi an, Wilson a cumpărat compania de transport Continental Trailways, pe care a integrat-o în cadrul lanţului hotelier, utilizând vehiculele acesteia până în 1979, când a vândut Trailways investitorului privat Henry Lea Hillman Sr. din Pittsburgh, Pennsylvania.

    În iunie 1972, Wilson a apărut pe coperta revistei Time, compania sa având în portofoliu, în acel moment, peste 1.400 de unităţi hoteliere la nivel mondial. O serie de inovaţii, precum piscinele interioare Holidome sau sistemul inovator de rezervări Holidex, au contribuit la succesul companiei şi transformarea multor hoteluri Holiday Inn în adevărate complexuri turistice. Wilson s-a retras din cadrul companiei în 1979. Nouă ani mai târziu, în 1988, Holiday Corporation a fost cumpărată de producătorul de bere britanic Bass PLC, achiziţie completată şi de restul hotelurilor Holiday Inn în 1990, când fondatorul Wilson şi-a vândut acţiunile, pas în urma căruia grupul hotelier a luat numele de Holiday Inn Worldwide.

    Wilson a fondat şi alte companii, precum casa de discuri Holiday Inn Records şi Orange Lake Country Club. După ce a vândut acţiunile din cadrul Holiday Inn, antreprenorul a format un alt lanţ hotelier, Wilson World; a scris, de asemenea, şi o autobiografie, Half Luck and Half Brains, publicată în 1996, în care relatează povestea companiei Holiday Inn. Wilson a murit pe 12 februarie 2003, la vârsta de 90 de ani.
    Holiday Inn are aproximativ 1.173 de unităţi răspândite la nivel mondial, cu peste 214.000 de camere; în prezent, lanţul face parte din grupul hotelier InterContinental, companie cu venituri anuale de 1,78 miliarde de dolari şi peste 375.000 de angajaţi.

  • Cum a ajuns o piatră găsită de un puşti de 12 ani pe care a folosit-o 9 ani ca opritor de usă valoreze azi 80 de milioane de euro

    Când Roy Spencer, un băieţel de 12 ani, a găsit în 1938, în Queensland, Australia, o piatră neagră, tatăl său, miner într-un centru de exploatare minieră a bijuteriilor, nu şi-a dat seama că ceea ce părea un simplu cristal negru era de fapt un safir de 1, 156 carate. 

    Tratat timp de nouă ani ca răţuşca cea urâtă din povestea lui Hans Christian Andersen, safirul stea a fost folosit ca opritor pentru uşă în casa familiei Spencer. Abia când Harry Spencer, tatăl copilului, a aflat că safirele pot fi găsite în toate culorile curcubeului (mai puţin cele roşii, acelea fiind rubine), şi-a dat seama că poate obţine o avere, găsind cumpărătorul potrivit. Acesta nu a întârziat să apară.

    Aflând de safirul scos la vânzare, bijutierul armean Harry Kazanjian a călătorit din Los Angeles în Queensland, oferindu-i minerului 18,000 de dolari (aproape 185,000 de dolari în valoarea actuală).

    Convins că sub forma brută a pietrei se află ceva mai preţios, după doua luni de gândire, Kazanjian s-a decis să taie safirul, în urma acestei operaţii găsind înăuntru modelul unei stele cu şase colţuri, care poate fi văzut privind safirul cu o singură sursă de lumină deasupra capului. 

    Chiar daca a trebuit să sacrifice 423 de carate tăind piatra, valoarea de după a safirului stea era de 1 milion de dolari în 1949.

    “The Black Star of Queensland” (Steaua neagră a Queensland-ului n-red.), cum a fost numit preţiosul safir, a fost transformat într-un pandativ încadrat de 35 de diamante şi este unul dintre cele mai faimoase din lume, valoarea lui actuală fiind de aproape 80 de milioane de dolari.
     

  • Avertismentul unui medic de familie: Problema medicilor de familie se va agrava. Când vom ieşi la pensie nu ne va lua nimeni locul

    Emiliana Costiug a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că dacă statul român şi Guvernul ar avea o viziune, ar trebui să ia în serios această problemă.
     
    „Deficitul de personal va creşte deoarece specialitatea de medicină de familie nu este atractivă, medicii tineri nu sunt interesaţi să devină medici de familie. Peste câţiva ani, problema medicilor de familie se va agrava deoarece media de vârstă actuală este în jur de 55 de ani, iar când vom ieşi la pensie, nu va avea cine să ne ia locul.
     
    Medicina de familie este subfinanţată cronic, sunt multe probleme care se rezolvă la nivelul reţelei medicinii de familie dar nu sunt finanţate, ceea ce se traduce prin muncă multă, supranormare, cu bani puţini. Ajungem, astfel, în situaţia în care medici de familie aflaţi în contract cu CJAS preferă să meargă în sistemul privat sau peste hotare. Dacă noi, ca stat şi Guvern, am avea o viziune, ar trebui să ne punem serios această problemă”, a spus Costiug.
     

  • Afacerile în familie iau avânt: 71% din afacerile de familie din România estimează creştere, faţă de 84% la nivel global

    Rezultatele studiului din acest an, la nivel global, au reliefat faptul că afacerile de familie au raportat o dezvoltare solidă în ultimul an financiar. La nivel global, 69% dintre participanţii la studiu au declarat că au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri. Se observă o uşoară apreciere faţă de ediţia precedentă a raportului, când 64% dintre respondenţi considerau că afacerea lor a evoluat pozitiv în ultimul an. Veniturile sunt previzionate, la nivel global, a creşte în continuare pentru majoritatea afacerilor (84%), iar 16% spun că se aşteaptă la o creştere „rapidă” şi „agresivă”.
     
    Pe regiuni, proprietarii de afaceri din Orientul Mijlociu şi Africa sunt printre cei mai optimişti, 28% dintre aceştia se aşteaptă la o creştere agresivă. Sunt urmaţi în aceste previziuni de cei din zona Asia Pacific (24%), Europa de Est (17%), America de Nord (16%), America Centrală şi de Sud (12%) şi Europa de Vest (11%).
     

  • Raport PwC: Valorile solide sprijină creşterea afacerilor de familie în ciuda temerilor legate de posibile perturbări

    Rezultatele studiului din acest an au reliefat faptul că afacerile  de familie au raportat o dezvoltare solidă în ultimul an financiar. La nivel global, 69% dintre participanţii la studiu au declarat că au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri. Se observă o uşoară apreciere faţă de ediţia precedentă a raportului când 64% dintre respondenţi considerau că afacerea lor a înregistrat o evoluţie pozitivă în ultimul an. Veniturile sunt previzionate a creşte în continuare pentru majoritatea afacerilor (84%), iar 16% spun că se aşteaptă la o creştere „rapidă” şi „agresivă”.  În România, procentul afacerilor de familie cu perspective de creştere pentru următorii doi ani este mai mic – 71%, cu 17% mizând pe o creştere „agresivă”.
     
    Pe regiuni, proprietarii de afaceri din Orientul Mijlociu şi Africa sunt printre cei mai optimişti, 28% dintre aceştia se aşteaptă la o creştere agresivă. Sunt urmaţi în aceste previziuni de cei din zona Asia Pacific (24%), Europa de Est (17%), America de Nord (16%), America Centrală şi de Sud (12%) şi Europa de Vest (11%). 
     
    Afacerile de familie aflate la prima generaţie le depăşesc clar pe cele conduse de generaţii subsecvente în abilitatea lor de a genera creşteri de două cifre. Acest lucru evidenţiază nevoia de a găsi un echilibru între asigurarea continuităţii modelului de afaceri şi apetitul pentru inovaţie şi transformare. 
    Printre cele mai importante provocări enunţate de proprietarii afacerilor de familie sunt inovaţia (66%), accesul la angajaţii cu abilităţi şi calificări necesare dezvoltării afacerii (60%) şi digitalizarea (44%). Într-adevăr 80% dintre cei intervievaţi văd în digitalizare, inovare şi tehnologie provocări semnificative pentru afacerile lor.  
     
    Antreprenorii români consideră că provocările cele mai importante pentru următorii doi ani sunt reprezentate de mediul economic (69%), nevoia de inovare (68%), cadrul de reglementare (56%), securitatea cibernetică (56%) şi competiţia venită din partea companiilor internaţionale (51%). 
     
    În mod surprinzător, ediţia 2018 a raportului arată legătura între a pune valorile în centrul planificării strategice şi perspectivele solide de creştere. Deşi 75% dintre afacerile de familie consideră că valorile proprii şi cultura organizaţională puternică  le oferă un avantaj competitiv în faţa altor tipuri de afaceri, mai puţin de jumătate (49%) dintre respondenţi au declarat că au articulat în scris aceste valori. 
     
    Printre acele afaceri de familie care au raportat creşteri anuale de două cifre, 53% au putut să indice un set de valori bine structurat. Acest lucru reflectă accentul tot mai mare pus pe nevoia de integrare a strategiilor de proprietate a unei afaceri de familie şi a celor de creştere a companiei. 
     
    Conform celei mai recente ediţii a raportului Global Family Business Survey realizat de PwC, afacerile de familie trebuie să caute să-şi maximizeze avantajul competitiv care vine din cultura puternică bazată pe valori. 
     
    Rezultatele studiului din acest an au reliefat faptul că afacerile  de familie au raportat o dezvoltare solidă în ultimul an financiar. La nivel global, 69% dintre participanţii la studiu au declarat că au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri. Se observă o uşoară apreciere faţă de ediţia precedentă a raportului când 64% dintre respondenţi considerau că afacerea lor a înregistrat o evoluţie pozitivă în ultimul an. Veniturile sunt previzionate a creşte în continuare pentru majoritatea afacerilor (84%), iar 16% spun că se aşteaptă la o creştere „rapidă” şi „agresivă”.  În România, procentul afacerilor de familie cu perspective de creştere pentru următorii doi ani este mai mic – 71%, cu 17% mizând pe o creştere „agresivă”.
     
    Pe regiuni, proprietarii de afaceri din Orientul Mijlociu şi Africa sunt printre cei mai optimişti, 28% dintre aceştia se aşteaptă la o creştere agresivă. Sunt urmaţi în aceste previziuni de cei din zona Asia Pacific (24%), Europa de Est (17%), America de Nord (16%), America Centrală şi de Sud (12%) şi Europa de Vest (11%). 
     
    Afacerile de familie aflate la prima generaţie le depăşesc clar pe cele conduse de generaţii subsecvente în abilitatea lor de a genera creşteri de două cifre. Acest lucru evidenţiază nevoia de a găsi un echilibru între asigurarea continuităţii modelului de afaceri şi apetitul pentru inovaţie şi transformare. 
    Printre cele mai importante provocări enunţate de proprietarii afacerilor de familie sunt inovaţia (66%), accesul la angajaţii cu abilităţi şi calificări necesare dezvoltării afacerii (60%) şi digitalizarea (44%). Într-adevăr 80% dintre cei intervievaţi văd în digitalizare, inovare şi tehnologie provocări semnificative pentru afacerile lor.  
     
    Antreprenorii români consideră că provocările cele mai importante pentru următorii doi ani sunt reprezentate de mediul economic (69%), nevoia de inovare (68%), cadrul de reglementare (56%), securitatea cibernetică (56%) şi competiţia venită din partea companiilor internaţionale (51%). 
     
    În mod surprinzător, ediţia 2018 a raportului arată legătura între a pune valorile în centrul planificării strategice şi perspectivele solide de creştere. Deşi 75% dintre afacerile de familie consideră că valorile proprii şi cultura organizaţională puternică  le oferă un avantaj competitiv în faţa altor tipuri de afaceri, mai puţin de jumătate (49%) dintre respondenţi au declarat că au articulat în scris aceste valori. 
     
    Printre acele afaceri de familie care au raportat creşteri anuale de două cifre, 53% au putut să indice un set de valori bine structurat. Acest lucru reflectă accentul tot mai mare pus pe nevoia de integrare a strategiilor de proprietate a unei afaceri de familie şi a celor de creştere a companiei.
     
    PwC a analizat 2.953 de companii din 53 de ţări (inclusiv România) şi a acoperit o varietate largă de sectoare, de la agricultură la tehnologie. 
     
    Între 20 aprilie 2018 şi 10 august 2018 au avut loc 2.953 de interviuri telefonice semi-structurate, online sau faţă în faţă cu executivi ai afacerilor de familie din 53 de teritorii din lumea întreagă.
     
    Interviurile au fost realizate de Kudos Research în limba locală, de către vorbitori nativi şi au durat între 30 şi 40 de minute. Cifra de afaceri a companiilor participante a variat de la 5 milioane de dolari la peste un miliard de dolari. Rezultatele au fost analizate de Jigsaw Research. 
     
    PwC reprezintă o reţea de firme prezentă în 158 de ţări cu mai mult de 250.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri.

  • Internaţionalizarea în agricultura ecologică

    „Există un segment de agricultură ecologică în plină dezvoltare în ultimii ani, există mult interes pentru tehnologii noi şi pentru optimizarea producţiei pe hectar, mai ales în contextul în care fermierii din Republica Moldova nu beneficiază de subvenţii din partea statului”, descrie Vlad Popescu, director general şi cofondator al Norofert Organics, piaţa pe care şi-au anunţat recent intrarea.

    Compania pe care o conduce, parte din grupul românesc Norofert, este primul producător de inputuri ecologice din România şi are în portofoliu o gamă completă de fitosanitare şi îngrăşăminte destinate agriculturii organice.

    Începând cu anul 2016, Norofert deţine prima fabrică de fungicide, insecticide şi îngrăşăminte ecologice din România, asigurând necesarul pentru fermierii din sistemul ecologic, la nivel naţional. Astfel, dacă în 2010 compania începea importul de fertilizanţi şi pesticide ecologice, o premieră pe piaţa locală, în 2017 a lansat pe piaţă primele produse în nume propriu. Compania a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri de aproximativ 5,2 milioane de lei şi un profit net de 170.000 de lei. Pentru anul 2018 nu au încheiat calculele, dar Vlad Popescu estimează o cifră de afaceri de 8,5 milioane de lei; în ceea ce priveşte volumele de vânzări pentru anul 2019, spune că acestea sunt greu de anticipat. „Vorbim despre un an care a început foarte dificil pentru agricultura din România, dar, bazându-ne pe creşterile din anii anteriori, putem fi confortabili cu o creştere de cel puţin 35-40%”, descrie directorul general al Norofert Organics contextul de piaţă. În ceea ce priveşte exporturile, obiectivul fixat este ca acestea să genereze între 10 şi 15% din venituri. 

    „Fiind vorba de o piaţă nouă, vrem să începem prudent, având în minte un plan pe termen lung. Datorită tehnologiei şi produselor dezvoltate de noi, Norofert a devenit un business scalabil la nivel internaţional, iar în acest sens avem convingerea că mutarea concentrării noastre pe pieţele externe este un pariu câştigător”, descrie directorul general al Norofert Organics strategia pentru perioada următoare. Prin extinderea în Republica Moldova, compania lor a devenit prima de pe piaţa moldovenească care oferă un portofoliu complet de produse pentru agricultura ecologică.

    Pentru a intra pe această piaţă, au început o colaborare cu WeTrade, cel mai mare distribuitor de îngrăşăminte, pesticide şi seminţe din Republica Moldova. „La fel ca noi, sunt o echipă tânără care a înţeles procesul de dezvoltare accelerată a agriculturii ecologice în Republica Moldova. Întrucât şi la ei există un interes mare referitor la extinderea portofoliului în agricultura ecologică, parteneriatul cu Norofert a apărut ca un lucru firesc”, descrie Vlad Popescu această colaborare.

    După Republica Moldova, şi-au propus să se extindă în Bulgaria, în prezent fiind în curs de omologare şi aliniere la particularităţile legislative specifice ale acestei ţări, şi apreciază că în septembrie vor putea anunţa noul parteneriat cu distribuitorul bulgar. O altă piaţă în care vor să ajungă anul acesta este Croaţia: „Discuţiile sunt în fază incipientă, dar sperăm ca spre finalul anului să facem un prim pas spre deschiderea acestei pieţe (…). Evident, cu cât ne apropiem de vestul Europei, cu atât concurenţa este mai mare şi mai bine dezvoltată. Suntem convinşi că putem găsi pieţe interesante în Italia, Spania sau Polonia”.
    Cele mai recente investiţii ale Norofert Organics au fost direcţionate înspre dezvoltarea capacităţii de producţie a fabricii din Filiaşi, iar următoarea mare investiţie va fi în deschiderea celei de a doua facilităţi de producţie, din judeţul Constanţa, obiectiv pe care şi l-au fixat până la finalul anului 2019.

    „Acolo ne vom concentra pe dezvoltarea liniei de producţie de îngrăşăminte de mare tonaj alături de secţiile de pesticide lichide şi tablete efervescente. O parte importantă din planul de investiţii de anul acesta este extinderea şi utilarea laboratorului nostru, pentru a putea dezvolta propriile culturi de microorganisme folosite în producţia de fertilizanţi şi pesticide”, spune directorul general al Norofert Organics. 

    În prezent, în cadrul companiei Norofert Organics lucrează 24 de angajaţi, însă şi-au propus să extindă echipa de vânzare cu încă 5 persoane. Acestora li se vor adăuga alţi 20 de angajaţi în viitoare fabrică din Constanţa.

    În afară de extinderea la nivel internaţional şi de deschiderea celei de a doua fabrici, din planurile fondatorilor Norofert Organics nu lipseşte dezvoltarea de produse noi în continuare. „Pregătim un produs cel puţin la fel de revoluţionar ca tabletele efervescente, însă de data aceasta este vorba despre o soluţie hardware cu inteligenţă artificială integrată, care va rezolva una dintre cele mai mari probleme ale fermierilor”, spune Popescu, fără să ofere mai multe detalii despre acest produs. „Lansarea de produse şi soluţii inovative face parte din planul de dezvoltare.” 

    CONTEXT:
    Suprafeţele din agricultura ecologică, de aproximativ 150.000 de hectare de culturi de cereale şi oleaginoase, cărora le sunt destinate produsele Norofert Organics, reprezintă un procent foarte mic din totalul de 12 milioane de hectare de teren arabil din România, potrivit informaţiilor companiei Norofert Organics. 

    DECIZIE:
    Extinderea pe pieţele internaţionale, un prim pas făcut în această direcţie fiind exporturile în Republica Moldova.

    CONSECINŢE:
    Între 10% şi 15% din veniturile Norofert Organics vor fi generate de exporturi anul acesta, potrivit estimărilor antreprenorilor. Creşterea estimată a veniturilor este cuprinsă între 35 şi 40%. 

    Cine sunt fondatorii Norofert Organics:

    Absolvent de Ştiinţe Politice la SNSPA, Vlad Popescu a intrat în afacerea familiei la 20 de ani. Tradiţia în domeniul fertilizatoarelor în familia Popescu este una îndepărtată şi vine de la bunicul tânărului antreprenor, care a lucrat ca director al combinatului chimic Doljchim înainte de 1989. Tatăl său, Florin Popescu, a început să „fie prezent şi el în lumea îngrăşămintelor încă din 1979”. Firma-mamă, Norofert Eco, a fost înfiinţată de tatăl lui Vlad Popescu în 2000. Până în 2009, activităţile acesteia erau concentrate pe importul şi distribuţia de îngrăşăminte, axându-se mai întâi pe produsele de mare volum, apoi pe fertilizanţii specializaţi şi pe tehnologiile agricole performante. A treia generaţie din familia Popescu a sesizat potenţialul dezvoltării unei nişe care să fie motorul afacerii pentru anii ce urmează: fertilizanţii şi pesticidele ecologice.

    Absolvent de Psihologie la USH Bucureşti, Mugur Gabriel Ionel este în prezent executive manager & new products manager în cadrul Norofert, după ce anterior a lucrat în cadrul companiei româneşti de profil Rodbun. Dacă în 2010 compania începea importul de fertilizanţi şi pesticide ecologice, o premieră pe piaţa locală, în 2017 a lansat pe piaţă primele produse în nume propriu. Potrivit lor, prima formă a fabricii a fost una rudimentară şi au fost nevoiţi să facă eforturi pentru găsirea unor specialişti în agrochimie care să elaboreze reţetele produselor. După ce au testat şi îmbunătăţit produsele în mare parte a anului 2016, la finalul acestei perioade au lansat pe piaţă prima gamă de astfel de produse. Clienţii Norofert sunt mai ales ferme mari, de peste 1.000 de hectare, dar au şi câţiva clienţi cu suprafeţe mai mici.