BusinessMagazin

Tag: extindere

  • Grupul City Grill preia spaţiul berariei Becker Brau din Rahova

    În această primăvară, Grupul City Grill deschide un restaurant în spaţiul fostei berării, în urma unei investiţii de 500.000 euro. Deschiderea face parte dintr-un plan amplu de dezvoltare al Grupului City Grill, care vizează extinderea portofoliului de restaurante în clădiri sau locuri cu istoric în domeniul ospitalităţii, în Bucureşti sau oraşe mari din ţară.
    Potrivit lui Daniel Mischie, CEO City Grill Group, bugetul total de investiţii în noi restaurante sau reamenajari ale grupului pentru acest an poate depăşi 3,5 milioane euro, dezvoltarea fiind condiţionată de găsirea unor spaţii potrivite.

    Spaţiul are o suprafaţă de peste 1000 mp şi poate găzdui până la 300 oaspeţi în interior şi 200 pe terasă. Lucrările pentru amenajarea restaurantului din portofoliul City Grill, care va funcţiona în locul fostei berării Becker Brau sunt în desfăşurare, urmând ca acesta să fie deschis în această primăvară, cu o echipa de peste 100  angajaţi.

    În 2018, Grupul City Grill a ajuns în 2018 la o cifră de afaceri de 37,7 milioane de euro, cu o creştere de 11% faţă de anul precedent. Valoarea investiţiilor din 2018 s-a ridicat la 2,3 milioane de euro.

    City Grill are peste 1350 de angajaţi în restaurantele şi cafenelele operate şi este cel mai important angajator român din industria restaurantelor. Cele mai căutate poziţii sunt cele de picoli, ospătari, bucătari şi ajutor de bucătar.

  • Bitdefender s-a extins din nou. Ce oraş a ales compania românească de soluţii de securitate cibernetică

    Producătorul de soluţii de securitate cibernetică Bitdefender a deschis un nou birou la Târgu Mureş, al cincilea din România al companiei, pe lângă cele din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Specialiştii Bitdefender de la Târgu Mureş se vor concentra pe dezvoltarea de software de securitate pentru dispozitive conectate, integrat în dispozitivul Bitdefender BOX, fabricat în ţară, la Satu Mare. Echipa mureşeană va fi condusă de către Alexandru Trifan, Software Engineering Manager pentru Bitdefender BOX şi pentru platforma software de securitate IoT, cu o experienţă de 15 ani în cadrul companiei. 

    „Extinderea Bitdefender la Târgu Mureş reflectă potenţialul imens pe care îl are acest centru universitar în formarea de talente în programare. În urmă cu cinci ani, Bitdefender a creat primul dispozitiv din lume destinat protecţiei gadgeturilor smart, iar noua echipă va lucra la continuarea pionieratului în acest sector, prin combaterea celor mai noi ameninţări informatice la adresa dispozitivelor slab securizate care ajung în casele noastre”, spune Alexandru Trifan. 

    Pe lângă Bitdefender BOX, platforma software pentru securitate IoT este folosită şi în parteneriate cu alte companii, un exemplu fiind producătorul american de echipamente pentru reţele Netgear, care include în routerele sale protecţie pentru dispozitive smart. 

    Deschiderea noilor birouri din Ardeal vine în contextul în care, în ultimii cinci ani, compania a triplat echipele globale până la circa 1.650 de angajaţi, dintre care 1.350 lucrează în România în birourile din marile centre universitare. Soluţiile de securitate şi produsele Bitdefender sunt dezvoltate integral în România. Dintre companiile de securitate informatică, Bitdefender are cea mai mare pondere a personalului din cercetare şi dezvoltare, de 50% din totalul angajaţilor. 

    În cursul anului 2019, Bitdefender are în plan şi extinderea spaţiilor de birouri din Iaşi şi Cluj-Napoca, unde lucrează peste 250 de oameni. În prezent, Bitdefender are 19 birouri în 13 ţări, după deschiderea de anul trecut a unor sedii proprii în Melbourne, Australia, şi Haga, Olanda.

    Noile spaţii de birouri ale companiei se află în clădirea Multinvest Business Center 2 din Târgu-Mureş.

  • Cum au reuşit trei tineri din România să transforme cele mai arzătoare nevoi ale oamenilor într-o afacere profitabilă – VIDEO

    Elementul de noutate:
    Soluţiile Green Spots transformă energia solară în energie electrică şi generează puterea necesară pentru încărcarea dispozitivelor de tip tabletă sau telefon mobil, fără racordul la reţeaua de energie electrică stradală, ci doar prin intermediul energiei regenerabile. Astfel, prin instalarea de soluţii Green Spots în spaţiul public, pietonii au posibilitatea de a-şi reîncărca dispozitivul, au iluminare pe timpul nopţii, Wi-Fi, iar investitorul care cumpără soluţia are sisteme cu camere de supraveghere integrate şi spaţiu de publicitate.

    Descrierea inovaţiei:
    Energia electrică a staţiilor de încărcare este generată de panouri fotovoltaice, care pot alimenta până la 12 dispozitive simultan. Bateria cu litiu-ion încorporată stochează energie pentru un total de 300 de încărcări, iar staţiile pot fi folosite atât pe timp de zi, cât şi noaptea.
    Arhitecţii încărcătoarelor solare urmane descriu aceste dispozitive ca reprezentând şi un nou tip de mobilier stradal, care poate contribui substanţial la dezvoltarea zonei în care este amplasat. Prin funcţionalităţile lor, Green Spoturile au capacitatea de a transforma spaţiul respectiv prin creşterea traficului pietonal şi implicit prin crearea mediului propice pentru deschiderea unor spaţii comerciale de retail sau alimentaţie publică. Există trei modele standard de încărcătoare Green Spots, de dimensiuni şi capacităţi diferite.
    Start-up-ul Green Spots Technology a fost înfiinţat anul trecut şi finanţat în 2018 prin programul Start-Up Nation. Dezvoltatorii proiectului sunt doi arhitecţi (Aurel Basuc şi Adrian Ţuţuianu), precum şi business developerul Cristian Danciu, parteneri şi cofondatori în cadrul biroului de arhitectură şi amenajări interioare Triptic Studio. Ei spun că dezvoltarea ideii Green Spots a venit ca o consecinţă a activităţii studioului de arhitectură. De asemenea, din experienţa de antreprenori au identificat o caracteristică de bază în mediul urban, şi anume aceea de a fi permanent conectat la mijloacele mobile de comunicare.
    Valoarea investiţiei iniţiale s-a ridicat la aproximativ 100.000 de euro şi a fost acoperită parţial din fondurile de la Start-Up Nation. Reprezentanţii proiectului apreciază că vor acoperi în maximum doi ani această investiţie. Preţul „copacului” dezvoltat de ei începe de la 5.000 de euro. În ceea ce priveşte producţia, copacii Green Spots sunt realizaţi la Green Yard, firma de construcţii metalice din Brăila deţinută de antreprenorul Grigore Danciu.

    Efectele inovaţiei:
    Primul încărcător urban a fost construit pentru festivalul de muzică Untold din Cluj-Napoca – iar acest pas a fost cel mai dificil din dezvoltarea proiectului, potrivit reprezentanţilor acestuia. Până acum, au implementat trei astfel de soluţii în Cluj, iar a patra va fi implementată în Bucureşti în incinta unui complex de birouri. „Suntem în discuţii cu toţi dezvoltatorii de clădiri de birouri, aceştia numărându-se şi ei printre beneficiarii vizaţi”, spun reprezentanţii proiectului. Dezvoltatorii copacilor Green Spots au identificat clienţii acestei soluţii deopotrivă ca parte a mediului public şi a celui privat: clienţii publici sunt primării şi alte autorităţi locale subordonate, universităţi, campusuri studenţeşti, iar clienţii privaţi pot fi reprezentanţii unor centre de birouri, complexe rezidenţiale, spaţii comerciale, festivaluri, HoReCa sau complexe sportive. Până acum, au ajuns la vânzări de 50.000 de euro şi aşteaptă comenzi de încă 25.000 de euro până la finalul anului. Planul de dezvoltare a proiectului în continuare implică în primul rând răspândirea la nivel naţional şi apoi regional a soluţiilor Green Spots. 

  • Un scandal rusesc de spălare de bani se extinde şi loveşte băncile europene. Dezvăluiri aproape zilnice expun o multitudine de activităţi suspecte în care sunt implicate

    În fruntea grupului de acţiuni în scădere s-a aflat ieri banca austriacă Raiffeisen Bank International. Cotaţiile s-au dus în jos cu până la 12% după ce Hermitage Fund a arătat că banca a ignorat semnele de avertizare care ar fi ajutat la stoparea spălării de fonduri provenind din activităţi criminale ruseşti.
     
    Au scăzut şi acţiunile băncilor olandeze după publicarea unui articol în care se arată că cele mai mari trei dintre ele au fost folosite de un grup numit „Troika Laundromat“ pentru a transfera bani din Rusia.
     
    Dezvăluiri aproape zilnice expun o multitudine de activităţi suspecte în care sunt implicate bănci europene. În statele baltice acum membre ale UE, iar în trecut republici sovietice, au fost lansate anchete, la fel şi în ţările nordice, în SUA şi Marea Britanie. Aceasta înseamnă că va dura luni de zile până când va fi cunoscută amploarea cazului. Însă începe să se contureze rolul avut de băncie nordice care, adesea prin subsidiarele baltice, au devenit ajutoarele infractorilor ruşi care transferau bani în Vest.
     

  • Povestea omului care a transformat o autobază de pe timpul lui Ceauşescu într-un hotel, iar acum are unul dintre cele mai mari complexuri hoteliere din România

    De la o fostă autobază transformată în hotel, Nicolae Căpuşan a ajuns să deţină acum unul dintre cele mai mari complexuri hoteliere din ţară şi să obţină venituri anuale de peste 10 milioane de euro. Planurile lui depăşesc graniţele Clujului şi vizează extinderea lanţului în Băile Herculane, prin revitalizarea fostului hotel Decebal, cât şi extinderea lângă Capitală. 

    Nicolae Căpuşan deţine şi conduce în prezent un grup care a ajuns la o cifră de afaceri totală care se plasează în jurul valorii de 10 milioane de euro; din acesta fac parte hotelurile SunGarden din Turda, SunGarden Therme din Dej, precum şi complexul hotelier SunGarden Resort din Cluj. În următorii trei ani, vizează atingerea unui prag de 25 de milioane de euro şi extinderea în Herculane, dar şi în apropierea Bucureştiului.

    La fel ca mulţi alţi antreprenori români din generaţia sa, clujeanul Nicolae Căpuşan a ales să renunţe la meseria de bază pentru a începe primele afaceri, după Revoluţie. De profesie inginer de sistem, după ce absolvise Facultatea de Electrotehnică, secţia Calculatoare, spune că era foarte greu pentru el să ajungă într-o funcţie bună în acele vremuri, în condiţiile în care acestea erau alocate celor care „cunoşteau anumiţi oameni”. 

    Astfel, după căderea comunismului a reuşit să adune 100 de mărci, bani cu care a cumpărat o geantă de răţuşte din plastic, de jucărie – „ultimul lucru care se mai găsea într-un magazin cu jucării, fiindcă totul dispăruse pe vremea aceea” – pe care le-a vândut „în afară”. I-a rămas întipărit în minte sunetul pe care l-au făcut răţuştele în momentul în care vameşii au verificat geanta. „La prima ieşire din ţară aveam emoţii extraordinare; iar la vamă, după ore de aşteptare, unul dintre vameşi a apăsat pe geantă când i-am spus că transport răţuşte”.

    Acesta a fost începutul care l-a ajutat să pună temelia afacerilor sale. Apoi, cu circa 1.000 – 2.000 de mărci, „bani cu care în vremea aceea puteai să cumperi un apartament – deja eram bogat”, s-a orientat pe aducerea de autobuze din Germania.

    A cumpărat un prim autobuz cu 300 de mărci de acolo şi l-a adus în România, în contextul în care, pe atunci, după reunificarea estului cu vestul Germaniei, „esticii voiau să scape de industria care nu avea origini germane”. Pentru România, care avea autobuze învechite la vremea aceea, aceasta a fost o oportunitate, iar pentru omul de afaceri, începutul unui business profitabil.

    După primul autobuz vândut, au urmat sute, spune el, dedicându-se acestei activităţi între 1991 şi 1993. Când s-au terminat autobuzele, a trecut într-o altă etapă: importul de piese de schimb din Germania pentru acestea: „Toţi românii luau piese vândute drept originale din Ungaria, am descoperit însă că nu erau chiar originale, ci aduse din Polonia; polonezii le vindeau cu 50% mai puţin. Am aflat apoi că şi piesele lor de schimb, potrivit unor specificaţii tehnice de pe acestea, erau produse în Rusia”. Prin urmare, s-au dus în Rusia, de unde le-au cumpărat la un sfert din preţ.

    În 1995 deveniseră lideri naţionali pe zona de piese auto – cu venituri de sute de mii de dolari. O parte din bani i-au reinvestit în imobiliare – nu ca parte a unei strategii, ci, potrivit lui Căpuşan, datorită unei pasiuni pentru pământ moştenite de la părinţi şi bunici.
    Au cumpărat mai multe proprietăţi, cărora nu le-au acordat prea multă atenţie pe vremea aceea – „Să fie!” – pentru ca abia mai târziu să le şi folosească.

    În jurul anului 2000 au renunţat la afacerea cu piese auto şi s-au orientat către industria turismului. Era domeniul care lui Nicolae Căpuşan îi plăcea cel mai mult – „Şi de atunci nu mai lucrez”, spune el, referindu-se la cât de pasionat este în continuare de turism.
    autobazA devenită Hotel

    Prima experienţă în HoReCa a venit odată cu administrarea, în concesiune, a unui restaurant luat de la „nişte americani veniţi să facă afaceri în România”.  „România nu este America, prin urmare ei au venit cu principiile lor de acolo şi au eşuat”, spune Căpuşan. A preluat restaurantul şi l-a administrat timp de trei ani. Un prim pas în dezvoltarea propriilor afaceri în domeniul turismului a fost însă făcut pe o proprietate folosită în vremea afacerilor anterioare. Omul de afaceri cumpărase la un moment dat o autobază la Turda, care avea un corp administrativ – o clădire în formă de cutie, în care se aflau câteva zeci de birouri.

    Nicolae Căpuşan povesteşte că s-a gândit timp de mai mulţi ani cum ar putea să transforme spaţiul, în contextul în care, pe vremea aceea, birourile nu erau atât de importante – „Îţi făceai treaba în maşină sau pe un colţ de masă”. Până la urmă, a decis să convertească spaţiul respectiv într-un hotel.

    Acesta a fost inaugurat în 2006, iar în 2005 a cumpărat proprietatea de 6.000 de metri pătraţi, cu o cabană de vânătoare inclusă, pe care a dezvoltat ulterior actualul SunGarden Golf & Spa Resort.

    Chiar dacă spune că nu s-a concentrat niciodată pe calculele matematice, crede că în situaţia proprietăţii din Turda investiţia s-a ridicat la aproximativ 1 milion de euro, iar în SunGarden Golf & Spa Resort aceasta este cuprinsă între 12 şi 14 milioane de euro. Omul de afaceri precizează însă că „investiţia nu este niciodată încheiată”.

    De-a lungul timpului, au evoluat de la un grad de ocupare de 3% în primul an şi vizitatori care întrebau „Mititei nu serviţi?” la creşteri constante ale cifrei de afaceri şi la lansări ale unor branduri premium în unitatea lor.

    În prezent, au în funcţionare trei hoteluri cărora li se va adăuga hotelul Decebal de la Herculane, a cărui reabilitare au început-o.
    „Hotelul Turda este mai degrabă pentru turiştii care vin la salină şi în sezon este un grad de ocupare 100%; cel din Cluj este un hotel business, iar SunGarden Golf and Spa Resort este un complex leisure – se aşază pe clientela care vrea să petreacă timp liber – să se relaxeze.”

    Pe cel din urmă observă un trend crescător din punctul de vedere al pachetelor care se vând, astfel că dacă până anii trecuţi vindeau rar un pachet turistic de 5-7 zile, în prezent observă o creştere semnificativă pe această zonă. Căpuşan observă de asemenea o creştere pe segmentul turiştilor străini care cumpără pachete de vacanţă. Aceştia sunt mai ales israelieni care vin având zbor direct la Cluj de la Tel Aviv – vin 10-20 de persoane, stau 7 zile şi consumă.

    Nu îi ocolesc însă nici vesticii şi spune că cei mai mulţi dintre ei sunt englezi.„E clar că străinii cheltuie cei mai mulţi bani. Sunt obişnuiţi cu turismul de agrement, de relaxare – dacă merg la un hotel, acolo îşi fac tot sejurul, all inclusive,  iar românii iau deseori cazare în regim de demipensiune şi merg în Cluj, în restaurante, prin baruri, îşi cheltuie banii mai ales în oraş, mai puţin în incinta complexului”, observă antreprenorul.

    Nicolae Căpuşan spune că pentru fiecare business au lansat noi faciliăţi; altele noi sunt în curs de implementare. Oferă ca exemplu o „divizie de catering, pentru clienţi premium, pe care am implementat-o prima dată la Dej”. Această afacere merge din ce în ce mai bine, potrivit lui, şi începe deja să genereze şi profit.
    La Turda au implementat două proiecte legate de dezvoltarea activităţilor sportive şi şi-au propus să lanseze încă un spaţiu pentru evenimente. Facilităţile de la SunGarden Golf & Spa Resort includ un spa, un teren de golf „marcă înregistrată” a brandului lor, trasee turistice mai scurte şi mai lungi – „mai generatoare de emoţie sau mai puţin generatoare de emoţie – un traseu care trece printr-o grotă a mistreţilor de pildă”.
    Omul de afaceri spune că nu întâmpină probleme nici în ceea ce priveşte personalul. „Oamenii rămân, doar din când în când mai dăm noi câte unul afară, din cauza mentalităţilor pe care nu vor să le schimbe.”

    Din Cluj la Herculane şi Snagov

    În ceea ce priveşte planurile de viitor, cochetează cu ideea de a deschide un complex SunGarden în apropierea Capitalei. „Experienţa ne spune că o afacere de succes este una care se aşază undeva în periferie, dar cu un ambient plăcut şi care poate să fie aducător de succes foarte repede. Am dat deja sfoară în ţară la prietenii mei din Bucureşti, dacă găsesc un teren pe malul lacului Snagov unde să putem implementa acest proiect”, spune antreprenorul.
    În prezent însă, se concentrează pe dezvoltarea proiectului de la Herculane, unde au cumpărat fostul hotel Decebal. Antreprenorul estimează că va fi nevoie de o investiţie cuprinsă între 3 şi 5 milioane de euro şi şi-au propus să îl dea în folosinţă în 2021.
    Un alt proiect dezvoltat de familia Căpuşan este un centru care are o sală de escaladă, o zonă de yoga şi una de parkour – o activitate care chiar dacă este nouă în România, spune că peste 60 de cursanţi copii s-au înscris până acum.
    Sala de escaladă se întinde pe 500 de metri pătraţi, iar antreprenorul clujean crede că reprezintă viitorul activităţilor sportive. „Dacă până acum era la modă să mergi la sală, acum lumea caută ceva nou. 30% dintre clienţii pentru escaladă sunt studenţi străini care studiază în Cluj – în Germania, Austria e plin de astfel de săli”, observă Vlad Căpuşan, fiul antreprenorului.

    Planuri pentru a doua generaţie de antreprenori
    Soţia lui Nicolae Căpuşan, Camelia, este de profesie medic neurolog, însă ambii săi copii sunt implicaţi în afacere. Chiar dacă Vlad şi Ruxandra, „oameni de artă”, au absolvit atât liceul de artă, cât şi institutul de arte şi au studiat o parte din timp în Italia, în prezent sunt implicaţi în afacere amândoi. „Când ştiu că unul dintre ei este implicat, se ocupă de un anumit proiect, am confort, ştiu că sigur lor le pasă ce se întâmplă cu businessul”, spune antreprenorul.

    Mărturiseşte că a alocat mare parte din timp – dar şi resurse – în dezvoltarea abilităţilor de management ale copiilor. „Am avut şansa ca ei să se întoarcă acasă, iar fiecăruia i-am dat câte un mic proiect – cu unele au eşuat, am pierdut poate câteva zeci de mii de euro, dar am discutat, am evaluat împreună unde au greşit, am învăţat lecţiile”, descrie el pregătirea pentru trecerea afacerilor la următoarea generaţie. 
    Ruxandra Căpuşan are 24 de ani, lucrează pe segmentul operaţional al afacerii şi are mai multe direcţii în responsabilitate, printre care marketingul câtorva businessuri, precum şi misiunea de a forma o echipă de marketing proprie, iar pe termen lung vrea să se implice în proiectul Herculane.

    „E foarte greu să reabilitezi o clădire care este o ruină astăzi, dar este mult mai greu să îi faci operaţionalul după. Odată ce ai făcut o investiţie, este doar începutul dificultăţilor, urmează să pui în valoare ce ai investit”, descrie Căpuşan perspectiva sa asupra acestui proiect.
    Vlad Căpuşan este implicat mai ales în zona de dezvoltare a afacerii şi în activităţile imobiliare ale familiei. „Nu construim, dar facem parteneriate cu constructori şi investitori. Punem la dispoziţie proiectele şi ei le duc mai departe”, descrie Nicolae Căpuşan această afacere.
    Cum se împacă businessul cu arta? „Cred că în business să fii un artist este important, în contextul unei lumi în care dacă nu eşti creativ în ceea ce înseamnă dezvoltare, nu ai nicio şansă, piaţa fiind atât de competitivă încât trebuie să vii mereu cu ceva nou – să ai o iniţiativă nouă şi să creezi ceva ce nu există”, crede Vlad Căpuşan.

    El a observat că, după ce timp de mai mulţi ani a învăţat să dezvolte concepte artistice, acest lucru l-a ajutat în ceea ce înseamnă dezvoltarea unui business. „Am învăţat să găsesc soluţii inovative pe care poate alţii care vin dintr-o zonă de real sau dintr-o zonă tehnică nu le-au văzut.” Însă nu doar arta îl ajută în business – pasionat de alpinism, spune că în prezent are peste 23 de expediţii la activ, care includ escaladarea muntelui Himalaya. „Un lider bun poate decide dacă este momentul să te îndrepţi către vârf sau să te regrupezi”, spune Căpuşan.

    Vânzarea? „Eu joc golf, în lumea golfului sunt foarte mulţi oameni care vând afacerile şi vor să se relaxeze apoi – cred însă că trebuie să fii dintr-un alt tip de aluat”, răspunde Nicolae Căpuşan, care exclude această posibilitate.

  • Grupul TeraPlast: creştere de peste 50% a EBITDA în 2018

    Rezultatele vin ca urmare a integrării, pe parcursul anului 2018, a unor noi business-uri, a dezvoltării gamei de produse şi a investiţiilor constante în liniile de producţie, proiecte care fac parte din strategia Grupului TeraPlast pe termen lung.

    Divizia Steel, formată din, TeraSteel România, TeraSteel Serbia şi Depaco, a avut contribuţia principală la evoluţia pozitivă a rezultatelor financiare ale Grupului. Astfel, vânzările Diviziei Steel au crescut în 2018 cu 181%  faţă de 2017, la peste 483 milioane de lei, în timp ce EBITDA a avut un avans de 120% în aceeaşi perioadă, ajungand la 41,3 milioane de lei.

    TeraSteel Serbia a fost inaugurată la sfârşitul anului 2017, fiind prima fabrică din străinătate inaugurată după 1990 şi aflată integral în proprietatea unei firme româneşti. Pe lângă investiţia iniţială de peste 6,5 milioane euro în facilităţi de producţie şi capital de lucru, Grupul TeraPlast a investit în 2018 peste 1 milion de euro în linia de tablă cutată şi modulul de vată minerală în Serbia. Pe parcursul anului 2018, TeraSteel România şi TeraSteel Serbia, au înregistrat vânzări de peste 3,1 milioane de metri pătraţi de panouri termoizolante.

    În acelaşi timp, Depaco, prin brandul Wetterbest, unul dintre principalii producători de sisteme pentru acoperişuri din industria locală, a vândut anul trecut peste 5 milioane de metri pătraţi de ţiglă metalică.

    Wetterbest face parte din Grupul TeraPlast din 2018. În prezent, este în curs de implementare a unei investiţii de 5,2 milioane de euro, prin schema de ajutor de stat, dintre care 3,3 milioane euro din resurse proprii. Proiectul presupune deschiderea unei unităţi de producţie într-o nouă locaţie cu  o producţie anuală cumulată de peste 10 milioane de metri pătraţi de ţiglă şi profile.

    Tot în 2018, Şcoala Wetterbest a fost acreditată de Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Autoritatea Naţională pentru Calificări, şi de Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, ceea ce înseamnă recunoaşterea cursului atât la nivel national, cât şi la nivelul Uniunii Europene.
    Divizia de mase plastice, care cuprinde liniile de business Instalaţii, Profile de tâmplărie, Granule, Producţia de uşi şi ferestre şi secţia de reciclare PVC rigid, a înregistrat în 2018 vânzări de 321,5 milioane de lei şi o valoare a indicatorului EBITDA de 24 milioane de lei.

    TeraPlast SA şi TeraGlass beneficiază, de asemenea, de ajutor de stat, fiind demarate investiţii în valoare totală de 9,7 milioane de euro, ce vizează creşterea capacităţii de producţie pentru produsele existene, diversificarea portofoliului şi înfiinţarea de noi locuri de munca.
    În 2018, TeraPlast SA a produs peste 13.700 de km de ţeavă, peste 6.900 de km de profile de tâmplărie PVC.

    În ceea ce priveşte TeraGlass, compania care deţine portofoliul de produse pentru tâmplărie termoizolantă al Grupului TeraPlast, producţia a fost de peste 123.000 de uşi şi ferestre, cu utilizarea capacităţii de producţie la 90%.

    Pentru 2019, Grupul TeraPlast are în vedere creşterea cotelor de piaţă şi a acoperirii regionale, prin continuarea dezvoltării capacitatilor de productie, optimizarea portofoliului de produse si extinderea retelei de distributie.

     

  • Proiect PNL: Cimitirele aflate în funcţiune vor putea fi extinse fără autorizaţie de construcţie

    „Prin această iniţiativă legislativă se doreşte simplificarea procedurilor necesare extinderii cimitirelor existente, aflate în funcţiune. Astfel, se propune ca, prin derogare de la prevederile art 3 alin (1) lit. i din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să nu mai fie necesară obţinerea autorizaţiei de construire pentru extinderea cimitirelor în funcţiune. De asemenea, se prevede ca în cazul extinderii cimitirelor în funcţiune să nu se aplice regulile stabilite pentru înfiinţarea cimitirelor”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

    Iniţiatorul, Florin Roman, susţine că cetăţenii se confruntă în prezent cu o criză de locuri în cimitire, numărul locurilor de veci fiind redus.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Internaţionalizarea în agricultura ecologică

    „Există un segment de agricultură ecologică în plină dezvoltare în ultimii ani, există mult interes pentru tehnologii noi şi pentru optimizarea producţiei pe hectar, mai ales în contextul în care fermierii din Republica Moldova nu beneficiază de subvenţii din partea statului”, descrie Vlad Popescu, director general şi cofondator al Norofert Organics, piaţa pe care şi-au anunţat recent intrarea.

    Compania pe care o conduce, parte din grupul românesc Norofert, este primul producător de inputuri ecologice din România şi are în portofoliu o gamă completă de fitosanitare şi îngrăşăminte destinate agriculturii organice.

    Începând cu anul 2016, Norofert deţine prima fabrică de fungicide, insecticide şi îngrăşăminte ecologice din România, asigurând necesarul pentru fermierii din sistemul ecologic, la nivel naţional. Astfel, dacă în 2010 compania începea importul de fertilizanţi şi pesticide ecologice, o premieră pe piaţa locală, în 2017 a lansat pe piaţă primele produse în nume propriu. Compania a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri de aproximativ 5,2 milioane de lei şi un profit net de 170.000 de lei. Pentru anul 2018 nu au încheiat calculele, dar Vlad Popescu estimează o cifră de afaceri de 8,5 milioane de lei; în ceea ce priveşte volumele de vânzări pentru anul 2019, spune că acestea sunt greu de anticipat. „Vorbim despre un an care a început foarte dificil pentru agricultura din România, dar, bazându-ne pe creşterile din anii anteriori, putem fi confortabili cu o creştere de cel puţin 35-40%”, descrie directorul general al Norofert Organics contextul de piaţă. În ceea ce priveşte exporturile, obiectivul fixat este ca acestea să genereze între 10 şi 15% din venituri. 

    „Fiind vorba de o piaţă nouă, vrem să începem prudent, având în minte un plan pe termen lung. Datorită tehnologiei şi produselor dezvoltate de noi, Norofert a devenit un business scalabil la nivel internaţional, iar în acest sens avem convingerea că mutarea concentrării noastre pe pieţele externe este un pariu câştigător”, descrie directorul general al Norofert Organics strategia pentru perioada următoare. Prin extinderea în Republica Moldova, compania lor a devenit prima de pe piaţa moldovenească care oferă un portofoliu complet de produse pentru agricultura ecologică.

    Pentru a intra pe această piaţă, au început o colaborare cu WeTrade, cel mai mare distribuitor de îngrăşăminte, pesticide şi seminţe din Republica Moldova. „La fel ca noi, sunt o echipă tânără care a înţeles procesul de dezvoltare accelerată a agriculturii ecologice în Republica Moldova. Întrucât şi la ei există un interes mare referitor la extinderea portofoliului în agricultura ecologică, parteneriatul cu Norofert a apărut ca un lucru firesc”, descrie Vlad Popescu această colaborare.

    După Republica Moldova, şi-au propus să se extindă în Bulgaria, în prezent fiind în curs de omologare şi aliniere la particularităţile legislative specifice ale acestei ţări, şi apreciază că în septembrie vor putea anunţa noul parteneriat cu distribuitorul bulgar. O altă piaţă în care vor să ajungă anul acesta este Croaţia: „Discuţiile sunt în fază incipientă, dar sperăm ca spre finalul anului să facem un prim pas spre deschiderea acestei pieţe (…). Evident, cu cât ne apropiem de vestul Europei, cu atât concurenţa este mai mare şi mai bine dezvoltată. Suntem convinşi că putem găsi pieţe interesante în Italia, Spania sau Polonia”.
    Cele mai recente investiţii ale Norofert Organics au fost direcţionate înspre dezvoltarea capacităţii de producţie a fabricii din Filiaşi, iar următoarea mare investiţie va fi în deschiderea celei de a doua facilităţi de producţie, din judeţul Constanţa, obiectiv pe care şi l-au fixat până la finalul anului 2019.

    „Acolo ne vom concentra pe dezvoltarea liniei de producţie de îngrăşăminte de mare tonaj alături de secţiile de pesticide lichide şi tablete efervescente. O parte importantă din planul de investiţii de anul acesta este extinderea şi utilarea laboratorului nostru, pentru a putea dezvolta propriile culturi de microorganisme folosite în producţia de fertilizanţi şi pesticide”, spune directorul general al Norofert Organics. 

    În prezent, în cadrul companiei Norofert Organics lucrează 24 de angajaţi, însă şi-au propus să extindă echipa de vânzare cu încă 5 persoane. Acestora li se vor adăuga alţi 20 de angajaţi în viitoare fabrică din Constanţa.

    În afară de extinderea la nivel internaţional şi de deschiderea celei de a doua fabrici, din planurile fondatorilor Norofert Organics nu lipseşte dezvoltarea de produse noi în continuare. „Pregătim un produs cel puţin la fel de revoluţionar ca tabletele efervescente, însă de data aceasta este vorba despre o soluţie hardware cu inteligenţă artificială integrată, care va rezolva una dintre cele mai mari probleme ale fermierilor”, spune Popescu, fără să ofere mai multe detalii despre acest produs. „Lansarea de produse şi soluţii inovative face parte din planul de dezvoltare.” 

    CONTEXT:
    Suprafeţele din agricultura ecologică, de aproximativ 150.000 de hectare de culturi de cereale şi oleaginoase, cărora le sunt destinate produsele Norofert Organics, reprezintă un procent foarte mic din totalul de 12 milioane de hectare de teren arabil din România, potrivit informaţiilor companiei Norofert Organics. 

    DECIZIE:
    Extinderea pe pieţele internaţionale, un prim pas făcut în această direcţie fiind exporturile în Republica Moldova.

    CONSECINŢE:
    Între 10% şi 15% din veniturile Norofert Organics vor fi generate de exporturi anul acesta, potrivit estimărilor antreprenorilor. Creşterea estimată a veniturilor este cuprinsă între 35 şi 40%. 

    Cine sunt fondatorii Norofert Organics:

    Absolvent de Ştiinţe Politice la SNSPA, Vlad Popescu a intrat în afacerea familiei la 20 de ani. Tradiţia în domeniul fertilizatoarelor în familia Popescu este una îndepărtată şi vine de la bunicul tânărului antreprenor, care a lucrat ca director al combinatului chimic Doljchim înainte de 1989. Tatăl său, Florin Popescu, a început să „fie prezent şi el în lumea îngrăşămintelor încă din 1979”. Firma-mamă, Norofert Eco, a fost înfiinţată de tatăl lui Vlad Popescu în 2000. Până în 2009, activităţile acesteia erau concentrate pe importul şi distribuţia de îngrăşăminte, axându-se mai întâi pe produsele de mare volum, apoi pe fertilizanţii specializaţi şi pe tehnologiile agricole performante. A treia generaţie din familia Popescu a sesizat potenţialul dezvoltării unei nişe care să fie motorul afacerii pentru anii ce urmează: fertilizanţii şi pesticidele ecologice.

    Absolvent de Psihologie la USH Bucureşti, Mugur Gabriel Ionel este în prezent executive manager & new products manager în cadrul Norofert, după ce anterior a lucrat în cadrul companiei româneşti de profil Rodbun. Dacă în 2010 compania începea importul de fertilizanţi şi pesticide ecologice, o premieră pe piaţa locală, în 2017 a lansat pe piaţă primele produse în nume propriu. Potrivit lor, prima formă a fabricii a fost una rudimentară şi au fost nevoiţi să facă eforturi pentru găsirea unor specialişti în agrochimie care să elaboreze reţetele produselor. După ce au testat şi îmbunătăţit produsele în mare parte a anului 2016, la finalul acestei perioade au lansat pe piaţă prima gamă de astfel de produse. Clienţii Norofert sunt mai ales ferme mari, de peste 1.000 de hectare, dar au şi câţiva clienţi cu suprafeţe mai mici.

  • Schimbare de direcţie în strategia Lenovo

    “Orientul Mijlociu oferă o mulţime de oportunităţi în industria de centre de date. Vedem suficient spaţiu pentru ca Lenovo să îşi extindă afacerea în acest sector, a declarat Marco Andresen, directorul executiv şi vicepreşedinte al regiunii EMEA la Lenovo, în cadrul unei întâlniri cu presa organizate cu ocazia inaugurării noului sediu din Beijing.

    Lenovo a devenit un important centru de date în 2014, când a cumpărat divizia de servere x86 de la IBM. Anul acesta a marcat cea mai puternică creştere pentru Lenovo de la achiziţie, compania înregistrând venituri din centrul de date de 1,5 miliarde de dolari – un plus de 58% faţă de anul precedent.

    La finalul anului trecut, Lenovo a inaugurat noul său sediu în Zhongguancun Software Park, o zonă aflată în nord-vestul Beijingului. Compania vrea să dezvolte aici, pentru cei peste 10.000 de angajaţi, un mediu de lucru asemănător celui din Silicon Valley. Campusul celor de la Lenovo, cu cei 9.000 de metri pătraţi, are o arhitectură inedită – două clădiri legate între ele prin coridoare din sticlă. Şi standardul ecologic e unul destul de înalt, spaţiile fiind prevăzute cu panouri solare pentru alimentarea cu energie electrică, dar şi senzori pentru stingerea luminii atunci când angajaţii îşi încheie programul. Primul lucru care îţi sare în ochi e un perete de căţărare, aflat lângă recepţie, pe care angajaţii îl pot folosi în anumite zile ale săptămânii.

    Cu adevărat impresionant e magazinul de la baza clădirii, destinat angajaţilor, care permite accesul pe baza unui sistem de recunoaştere facială. Un simplu cont de WeChat (aplicaţie de mesagerie populară în China) şi poţi intra în magazin. Cumperi ce ai nevoie şi te îndrepţi spre ieşire, unde senzorii instalaţi verifică ce produse ai pe baza codurilor RFID (identificare prin unde radio – n.red.), iar camera transmite costul final contului de WeChat, care accesează contul bancar pentru a deconta plata. Fără portar, fără paznic, fără casier.

    O parte din campus poate fi vizitată de public, iar gadgeturile expuse sunt impresionante. Printre altele, am remarcat SmartVest, un fel de dispozitiv care permite accesarea în timp real a unor informaţii legate de sănătatea celui care îl poartă; sistemul e-Health, un mod de a vizualiza în 3D organele interne ale pacientului pentru a depista tumori sau pentru a clasifica imagini obţinute în urma unui examen la computerul tomograf; sau dispozitivele de realitate augmentată dezvoltate de Lenovo, pe care le-am şi testat.

    În cadrul turului de campus, am făcut o scurtă oprire şi la centrul de design, unde erau păstrate toate modelele de PC şi laptop comercializate de Lenovo. Privind la calculatoare vândute cu 10-15 ani în urmă, realizezi cât de mult au evoluat forma şi dimensiunile acestora.

    PC-ul, o afacere (încă) profitabilă

    „Este o evoluţie care va continua în mod clar, a spus Yang Yuanqing, CEO-ul Lenovo, referindu-se la performanţele atinse de regiunea EMEA. „Lenovo are un mare potenţial pe piaţa din EMEA. Suntem în prezent pe locul al doilea pe piaţa PC-urilor şi avem ambiţii de a ajunge pe primul loc (primul loc este în prezent ocupat de HP – n.red.). În special pe piaţa smartphone-urilor avem un potenţial foarte mare de creştere.

    Yang Yuanqing a fost numit CEO al producătorului din China la începutul lui 2009; el are mai mult de 20 de ani de experienţă în domeniul computerelor. Yang Yuanqing deţine o diplomă de masterat la Departamentul de Informatică al Universităţii de Ştiinţă şi Tehnologie din China, fiind, de asemenea, profesor invitat la aceeaşi universitate şi membru al Comitetului Consultativ Internaţional al Bursei de Valori din New York.

    El a ţinut să menţioneze că, fără o politică din ce în ce mai deschisă din partea guvernului chinez, Lenovo nu ar fi ajuns la nivelul din prezent. „De fapt, primul lucru pe care l-am făcut când China a devenit mai deschisă a fost achiziţionarea departamentului de PC-uri al IBM. În acest fel am devenit un pionier pentru China şi, în acelaşi timp, o companie globală. Deci, pentru noi, politica mai deschisă a reprezentat o mare parte a progresului nostru.

    În loc să se extindă pe toate pieţele, Lenovo se concentrează pe valorificarea celor mai performante – America Latină, America de Nord, Europa de Vest, India şi China. „Acum doi ani, am încercat să ne extindem în mai multe pieţe, dar această strategie a eşuat. Am învăţat din această experienţă – dacă trebuie să ne concentrăm pe profitabilitate, atunci ar trebui să ştim ce să luăm şi la ce să renunţăm. Prin urmare, ne concentrăm doar pe acele pieţe care au înregistrat o creştere bună în ultimele trimestre. Dar acesta este primul pas şi dacă reuşim să menţinem impulsul în următoarele trimestre, atunci vom avea o abordare mai agresivă de expansiune pe alte pieţe ca un al doilea pas, a mai spus Yuanqing.

    Lenovo a devenit global datorită achiziţionării departamentului de PC-uri al IBM; cât va mai rezista însă această piaţă, în condiţiile în care smartphone-ul devine dispozitivul preferat de tot mai mulţi pentru accesarea internetului? „Spre deosebire de multe altele, vedem zona de afaceri PC ca fiind foarte stabilă, atât în ceea ce priveşte volumul, cât şi creşterea veniturilor, crede CEO-ul Lenovo. „Este vorba de o industrie de 200 de miliarde de dolari. Zona PC-ului este un loc în care inovaţia se întâmplă în continuare. Astăzi, PC-ul trebuie văzut ca un dispozitiv IoT (Internet of Things – n.red.) şi este datoria noastră să dezvoltăm computere cât mai inteligente.

    În acest sens, este nevoie de big data, tehnologie pe care compania o foloseşte pentru dezvoltarea şi inovarea PC-urilor. „Deci există încă mult loc pentru dezvoltare. Dar astăzi PC-urile fac parte din strategia noastră mai inteligentă în domeniul IoT.

    În trimestrul III din 2018, cel mai recent pentru care există rezultate, livrările de PC-uri tradiţionale la nivel global au totalizat 67,4 milioane de unităţi, o scădere de aproape 1% faţă de perioada similară din 2017, potrivit datelor International Data Corporation (IDC). Piaţa PC-urilor tradiţionale a părut să se stabilizeze încă din 2017, iar cererea solidă apărute în regiuni-cheie şi zone emergente a generat chiar o tendinţă de creştere în al doilea trimestru din 2018.

    Piaţa americană de PC-uri a înregistrat un plus, totalizând livrări de peste 17,2 milioane unităţi. În zona EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) vânzările s-au menţinut stabile, reflectând interesul mai mare al clienţilor către laptopuri.

    În vreme ce Lenovo (prin parteneriatul cu Fujitsu) a înregistrat o creştere în America de Nord, asigurându-şi primul loc cu o cotă de piaţă de 24% la nivel global, HP a avut un plus de doar 0,2%, fiind cel de-al zecelea an consecutiv de creştere. Dell a egalat Lenovo la creştere (5,8% faţă de trimestrul III din 2017) şi şi-a extins cota de piaţă la 17,8%; Acer a depăşit Apple şi a urcat pe locul al patrulea, investind în continuare în dezvoltarea portofoliului de bazat pe sistemul de operare Chrome.

    Focus pe servicii

    În ceea ce priveşte tehnologia 5G, Yuanqing spune că aceasta „va conduce întreaga afacere. Toate unităţile IoT vor fi conectate în viitor, ceea ce înseamnă creşterea cerinţelor privind lăţimea de bandă, ceea ce înseamnă că avem nevoie de 5G. El este de părere că 5G va întrerupe întreg sistemul tradiţional de comunicare.

    Inteligenţa artificială, un alt subiect la zi în tehnologie, reprezintă o direcţie pentru care Lenovo alocă fonduri semnificative. „În fiecare an cheltuim aproximativ 1,5 miliarde de euro în cercetare şi dezvoltare, iar partea pe care o cheltuim pe AI a crescut constant în ultimii ani. Unităţile Smart IoT sunt pe drum. Vedem difuzoare inteligente, AR, VR, IoT comerciale şi investim în dezvoltarea unor astfel de produse. Noi le numim produse inteligente, deoarece pot învăţa atât prin big data, cât şi de la generaţiile anterioare. Lenovo dezvoltă o infrastructură mai inteligentă şi investim în transformarea inteligentă, chiar şi pe plan intern. Folosim machine learning pentru a ne îmbunătăţi prognoza lanţului de aprovizionare, care aduce beneficii producţiei noastre.

    În ultimul trimestru, Lenovo a raportat venituri din servicii de aproape 700 milioane dolari – aproximativ 6% din veniturile totale. Ca grup, Lenovo a înregistrat venituri totale de 13,4 miliarde de dolari în al doilea trimestru, în creştere cu 14% faţă de anul precedent. Pentru cel de-al treilea trimestru consecutiv, compania a obţinut o creştere de două cifre a veniturilor.

    În regiunea EMEA există şi alţi jucători noi, printre care SAP, Microsoft, Alibaba Cloud, Amazon Web Services şi Oracle, însă Lenovo, care este în principal o companie de dispozitive, îşi concentrează treptat atenţia asupra industriei de servicii. „Veţi vedea că Lenovo devine din ce în ce mai activă în servicii în lunile următoare – atât pe partea comercială, cât şi pe partea consumatorilor – acesta este viitorul, a mai spus Marco Andresen.

  • Măsuri extreme în speranţa de a limita extinderea focarului de pestă porcină: Autorităţile au omorât şi câinii vagabonzi

    Autorităţile şi localnicii din comuna Pomârla, judeţul Botoşani, au trecut la măsuri extreme pentru a limita extinderea focarului de pestă porcină care a apărut la finalul săptămânii trecute.
     
    După ce au aflat că patru porci aflaţi în gospodăriile unor localnici au fost găsiţi cu pestă porcină şi sacrificaţi de autorităţi, sătenii din Pomârla au tăiat, peste noapte, sute de porci pe care îi aveau în gospodării.
     
    Autorităţile locale spun că până acum două treimi din totalul porcilor existenţi în gospodăriile populaţiei au fost sacrificaţi în comuna Pomârla, acţiuni similare având loc şi în localităţile din apropiere, chiar dacă deocamdată nu se pune în discuţie sacrificarea porcilor făcută de către autorităţi.
     
    „În prima seară când s-a depistat virusul au şi început sacrificările. După primele estimări deja 2/3 din efective au fost sacrificate. 220 de porci au fost inventariaţi în decembrie 2018. Noi derulăm o inventariere împreună cu trei echipe de la Direcţia Sanitar Veterinară, din casă în casă, facem şi inventarierea şi mediatizarea măsurilor, le spunem oamenilor că, dacă porcul nu este înregistrat, în caz de sacrificare, porcii vor fi microcipaţi şi oamenii vor fi despăgubiţi. Avem peste 1.200 de gospodării şi mergem în casă cu inventarierea. Sacrificările s-au extins şi în comunele învecinate”, a declarat pentru MEDIAFAX primarul comunei Pomârla, Dumitru Chelariu.