Tag: experienta

  • Tineri manageri de top 2018: Costin Bănică, head of industrial agency, JLL

    La 34 de ani, Costin Bănică este responsabil de dezvoltarea departamentului de consultanţă real estate industrial al JLL în România, dar şi de managementul echipei, al relaţiei cu clienţii şi generarea de tranzacţii noi.

    În 2017, departamentul pe care îl coordonează a închiriat mai mult de 130.000 mp de spaţii industriale, reprezentând o cotă de piaţă mai mare de 30% din totalul tranzacţiilor de real estate industrial.

    Licenţiat în matematică şi informatică în cadrul Universităţii Bucureşti, Costin Bănică apreciază că parcursul său profesional a fost o creştere susţinută de managerii pe care i-a avut pe parcursul carierei. A lucrat în trei companii, pe poziţii şi cu responsabilităţi diferite; schimbările au intervenit la circa fiecare 2-3 ani, parcurgând până acum atât poziţii de vânzări, cât şi diverse poziţii de management.
    „Am descoperit cu entuziasm în primul an de facultate segmentul de vânzări, primul pas făcut în acest sens fiind strâns legat de autoturismele smart.”

    În scurt timp, i s-a oferit o poziţie din care avea responsabilitatea coordonării întregului business de autoturisme smart în România, de la planificarea producţiei, managementul echipelor de vânzări la nivel naţional şi până la activităţile de marketing şi promovare. În 2009, Daimler a început să vândă la nivel global flote Mercedes-Benz şi Costin Bănică a fost numit la conducerea operaţiunilor din România ale acestui program. „În 2012, am decis să fac schimbarea dinspre segmentul auto către cel de consultanţă imobiliară. Am început cu activitatea de consultanţă şi brokeraj, iar în doi ani am preluat managementul departamentului de real estate industrial.”

    În cariera sa de până acum, spune Costin Bănică, momentul cel mai dificil a fost cel în care a trecut, după aproape zece ani de la management şi vânzări automotive, spre consultanţă real estate. „A fost un salt în necunoscut, însă depăşit uşor cu ajutorul colegilor şi prietenilor.” 


    34 de ani  
    head of industrial agency  
    JLL

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Răzvan Nica, director general, BuildGreen

    Am ajuns să lucrez în domeniul sustenabilităţii construcţiilor oarecum printr-o conjunctură favorabilă”, spune Răzvan Nica, antreprenorul care a înfiinţat în urmă cu opt ani BuildGreen. Firma, care are zece angajaţi, este acum liderul pieţei locale de consultanţă în domeniul proiectării, dezvoltării şi certificării clădirilor sustenabile din România.

    Despre parcursul său în carieră, antreprenorul spune că a lucrat vreme de patru ani în cadrul companiei de consultanţă şi inginerie Tebodin, având responsabilităţi în gestionarea financiară a proiectelor, activitate destul de apropiată de pregătirea sa economic-financiară. În 2007 a început activitatea de manager de proiect la Cascade Group, unde a avut responsabilităţi în coordonarea procesului de implementare a cerinţelor de sustenabilitate şi suport în certificarea BREEAM, activitate total atipică şi unică în România la acea vreme. „În 2010, am luat decizia de a porni pe cont propriu, fondând BuildGreen, singura companie din România cu activitate exclusiv în domeniul sustenabilităţii în construcţii.”

    2017, povesteşte antreprenorul, a adus pe piaţă câteva premiere în domeniul sustenabilităţii: anul a debutat cu obţinerea primului certificat LEED Platinum din România, obţinut pentru proiectul Globalworth Tower, şi s-a încheiat cu obţinerea celui de-al doilea certificat similar, pentru proiectul The Bridge, cu un scor superior celui dintâi. „De asemenea, am reuşit să obţinem certificarea BREEAM pentru întreg portofoliul NEPI Rockcastle, acesta însemnând peste 25 de proprietăţi, nu doar pe teritoriul României, dar şi în regiune.”

    Răzvan Nica îşi doreşte ca şi pe termen lung să fie în continuare implicat în proiectele BuildGreen, „dar şi să ne extindem activitatea cât mai mult la nivel regional şi european şi să avem mai multe birouri regionale pentru a putea gestiona eficient portofoliul de proiecte. Domeniul sustenabilităţii este unul în continuă dezvoltare”.


    39 de ani  
    director general   
    BuildGreen

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Valentin Storoj, managing director, Raben Logistics România

    Valentin Storoj este responsabil de coordonarea tuturor departamentelor din companie şi de deschiderea noilor centre logistice, având în subordine 40 de oameni.

    Absolvent al Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti, Valentin Storoj este de peste doi ani managing director al filialei locale a companiei de logistică, având peste 14 ani de experienţă în domeniu.

    Raben Group este unul dintre cei mai mari operatori de transporturi şi logistică din Europa, fiind prezent pe piaţa locală din 2016. Anul trecut, firma a înregistrat o cifră de afaceri de 3 milioane de euro şi a deschis două noi depozite, în Sibiu şi Cluj. Compania are o capacitate totală de depozitare de 5.400 mp pe plan local, în patru locaţii şi 30 de mijloace de transport.


    37 de ani  
    managing director   
    Raben Logistics Romania SRL

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Amalia Ştefan, CEO, Juvo Hospitality

    Cu o experienţă de 15 ani în turism, pasionată de turism şi hi-tech, împreună cu o echipă de programatori din diferite părţi ale lumii, Amalia Ştefan a pus bazele softului Juvo, destinat hotelierilor. Juvo propune hotelierilor din România un sistem automatizat care îi ajută să se conecteze şi să îşi dezvolte reţeaua de distribuţie la nivel internaţional, să gestioneze eficient sistemul rezervărilor, să îmbunătăţească sistemul operaţional, să îşi administreze eficient hotelurile. Prin intermediul acestui soft, hotelierii au acces instant la statusul rezervărilor şi le pot oferi clienţilor din întreaga lume servicii personalizate şi informaţii în timp real, explică tânăra antreprenoare. „Anul acesta am reuşit să implementăm tehnologia Juvo Hospitality în nouă unităţi hoteliere din România.”

    Amalia Ştefan, care a absolvit Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii Bucureşti, lucrează cu zece persoane în biroul din România, iar echipa din Marea Britanie este formată din 47 de persoane.

    Despre parcursul său profesional, antreprenoarea spune că decizia cea mai importantă „a fost să mă alătur în 2009 companiei INVIA.CZ şi astfel am înţeles ce înseamnă tehnologia şi cât de mult ne poate ajuta”. Ulterior, în 2015, s-a alăturat companiei Booking.com, iar în această perioadă s-a născut ideea firmei Juvo Hospitality.

    Despre planurile sale pe termen lung, Amalia Ştefan spune că se vede tot în proiectul Juvo Hospitality. „Îmi place ce fac acum, învăţ lucruri noi în fiecare zi şi am alături de mine o echipă extraordinar de frumoasă. Suntem dedicaţi, plini de pasiune şi cu siguranţă peste zece ani vom face parte dintr-o companie matură, cu cifre de afaceri mult mai mari decât azi.”


    35 de ani  
    CEO   
    Juvo Hospitality*
    business development manager  
    TravelBook Group UK (birou Londra)

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Cristian Dolofan, proprietar, Dolo Trans Olimp

    Cristian Dolofan a devenit anul trecut, prin Dolo Trans Olimp, cel mai mare client de camioane Mercedes-Benz. Compania sa deţine 320 de structuri (prelate şi transportoare) şi va achiziţiona până la sfârşitul anului încă 80 de camioane noi, devenind astfel unul dintre cei mai mari transportatori din România, potrivit ZF. Cu 400 de camioane, Cristian Dolofan concurează cu nume grele din industrie, cum ar fi Ion Lazăr de la Internaţional Lazăr Company, care are 700 de camioane.

    Compania are semnate contracte cu companii precum Gefco, Arcese, Pirelli, Michelin, dar şi Arcese, LKM Walter şi Rhenus. Dolo Trans Olimp transportă autovehicule inclusiv pentru Mercedes-Benz de la Kecskemet, pe lângă maşini Dacia de la Mioveni, dar şi automobile Peugeot şi Citroën pentru Trust Motors, importatorul celor două branduri pe piaţa locală.

    Dolo Trans Olimpic, cu sediul în Piteşti, a debutat în piaţa românească de transport de mărfuri pe distanţe lungi spre finalul anului 2011, cu o flotă de cinci camioane de mărfuri generale şi alte trei transportoare auto. Cristian Dolofan este absolvent de Politehnică, secţia transporturi rutiere.


    31 de ani  
    proprietar   
    Dolo Trans Olimp

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Victor Deleanu, director, Cotnari

    Victor Deleanu este cel mai tânăr moştenitor al principalilor acţionari de la Cotnari SA şi totodată unul dintre cei mai tineri directori de cramă din România. El a preluat pasiunea de la tatăl său, Constantin Deleanu, care are o experienţă de peste 20 de ani în vinurile de Cotnari; la un an de la crearea Casei de Vinuri Cotnari, în 2012, a început să se implice în afacere. Victor Deleanu şi-a dorit în primă fază o carieră de avocat, urmând cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi; la 22 de ani a început însă să lucreze la Casa de Vinuri Cotnari, fiind iniţial tehnician de exploatare şi învăţând, ulterior, toate etapele producţiei de vin.

    Compania Cotnari a luat naştere în 1948 şi este una dintre cele mai vechi întreprinderi din domeniul vinificaţiei din România. Cotnari are peste 1.750 de hectare de viţă-de-vie, împărţită în 12 ferme viticole. Producătorul cultivă soiuri precum Fetească Neagră, Busuioacă de Bohotin, Tămâioasă Românească, Grasă de Cotnari sau Fetească Albă.

    În total, compania are 450 de angajaţi permanenţi, iar în timpul campaniei de recoltare are peste 1.500 de zilieri. Anual, compania vinde aproximativ 15 milioane de sticle. În plus, în vinoteca proprie are aproximativ un milion de sticle de vin de colecţie începând cu anul 1956. Capacitatea de depozitare a Cotnari este de aproximativ
    26 de milioane de litri.


    28 de ani  
    director  
    Cotnari

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Roxana Beldiman, operations consultant, Premier Restaurants România

    Din rolul de operations consultant în cadrul Premier Restaurants România, Roxana Beldiman coordonează activităţile operaţionale în cinci restaurante McDonald’s din Bucureşti: ParkLake, America House, Barbu Văcărescu, Titan şi Veranda. Ea lucrează în mod direct cu directorii restaurantelor, dar şi cu întreaga echipă de manageri şi lucrători. Astfel, spune ea, în fiecare zi interacţionează cu câte 10-20 de oameni din fiecare restaurant.

    Absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Management, Roxana Beldiman şi-a construit întreaga carieră de până acum în cadrul restaurantelor McDonald’s, iar tânăra îşi aminteşte fiecare pas făcut până la rolul actual: primul loc de muncă, de pildă, a fost în restaurantul din Piaţa Romană, unde în mai puţin de un an a fost promovată de la angajat crew, la poziţia de crew trainer (un angajat care are experienţa tuturor zonelor de lucru şi oferă training altor noi lucrători).

    „În primă fază, mi-am spus că o să mă angajez la McDonald’s doar pentru o perioadă scurtă de timp. Când m-am angajat aici era luna august şi am zis că stau până în octombrie, fiindcă nu ştiam sigur dacă o să fac faţă cu munca şi facultatea. Dar m-am ataşat atât de tare şi mi-au plăcut atât de mult colectivul, echipa, oamenii, încât după 12 ani sunt tot aici”, spune ea.

    În acest interval, a evoluat prin mai multe roluri, dintre care cele mai recente au fost de director de restaurant, la Bucur Obor, iar apoi la America House, post din care a avansat în funcţia actuală. „Cariera m-a dus în restaurante diferite din punct de vedere operaţional, dar fiecare dintre ele m-a învăţat să cresc şi să interacţionez cu toate tipurile de clienţi care ne vizitează în fiecare zi, dar şi cu angajaţi care au percepţii şi nevoi diferite”, îşi descrie ea evoluţia.


    31 de ani  
    operations consultant  
    Premier Restaurants Romania

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Andrei Ion, managing Partner, CEB/ SHL Talent Assessments

    Andrei Ion a fost numit la conducerea SHL România în 2012, odată cu intrarea companiei pe piaţa locală. SHL oferă servicii de evaluare a resursei umane în sfera de business pentru achiziţia şi mobilitatea talentelor. „La început eram trei oameni, fiecare cu atribuţii şi în alte părţi”, îşi aminteşte Andrei Ion. „Eu predam la facultate, eram blocat şi cu doctoratul trei zile din săptămână.”

    Un moment cu adevărat dificil al carierei sale a venit însă în 2015, atunci când extinderea activităţii SHL România în Serbia şi Bulgaria s-a suprapus cu modificarea echipei interne. „O parte din colegi au renunţat la activitatea de consultanţă pentru cea de cercetare, începând studiile doctorale, în vreme ce alţii au luat drumul antreprenoriatului sau au fost «vânaţi» de către organizaţii influente pentru roluri cheie”, povesteşte Andrei Ion.

    „Cert este că în vara acelui an a fost nevoie să pornim de la zero, în companie rămânând doar eu şi un alt coleg. Acea perioadă a fost una în care am învăţat mult, atât despre gestionarea încărcării cu proiecte, cât şi despre relaţiile din interiorul echipei.” El mai spune că acel moment a fost unul de cotitură, fiind în acelaşi timp şi un pariu pe care l-a făcut, mizând pe potenţial în faţa experienţei.

    Dincolo de obiectivele profesionale în următorii zece ani, Andrei Ion are şi câteva ţinte bine stabilite pe plan personal: „Măcar încă un membru al familiei, pe lângă primul câine, măcar un ultramaraton montan, cel puţin una din marile feţe nordice din Alpi, cel puţin un traseu de rock climbing de dificultate mai mare de şapte şi cel puţin trei din căţărările clasice de bicicletă din Giro sau Tour de France.“


    34 de ani  

    managing Partner   

    CEB/ SHL Talent Assessments

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Cel mai mare coşmar al companiilor. ”Domnule, nu ne vin colegii la muncă, pur şi simplu nu mai vin. E jale”

    Primăvara anului 2018, redacţia Ziarului Financiar. Un tânăr student pe nume Alexandru (să zicem), proaspăt angajat pe funcţia de redactor, primeşte sarcina de a traduce un articol din Financial Times pentru pagina de Business internaţional. Două ore mai târziu, îi spune colegei de lângă el că iese să fumeze o ţigară. Şi nu s-a mai întors.

    Situaţia descrisă mai sus ilustrează unul dintre miile de cazuri de „ghosting” cu care se confruntă şi angajatorii din România, în special când recrutează angajaţi din generaţia Millennials pentru joburi entry-level. Acest fenomen de pe piaţa muncii  cu care se confruntă şi companiile din străinătate   poartă numele de „ghosting”, un termen împrumutat din viaţa socială, caracterizat de situaţia în care, după o întâlnire romantică, unul dintre parteneri întrerupe orice formă de comunicare cu persoana cu care s-a întâlnit, fără să dea în prealabil niciun fel de avertisment.

    „M-am dus duminică dimineaţa la Carrefour la mine la Mega Mall la orele 9:30 în condiţiile în care deschid la 8. Şi m-am dus direct la raionul de peşte, unde angajaţii aranjau peştele pe gheaţă. Am stat câteva minute, după care mi-a zis unul dintre ei: «Domnule, vă rugăm să veniţi peste un sfert de oră, nu am terminat încă». Am zis: «OK», era dimineaţa, eram calm, oamenii nu stăteau degeaba şi m-am întors peste 15 minute. Dar tot nu era gata. «Domnule, nu ne vin colegii la muncă, pur şi simplu nu mai vin. E jale»”,  povesteşte Vladimir Sterescu, country manager şi vicepreşedinte senior soluţii asistenţă clienţi în cadrul CGS România, cel mai mare furnizor de servicii de externalizare din România.

    Unu din zece angajaţi noi „dispare” în 30 de zile

    Cu problema unei fluctuaţii de personal timpurii se confruntă şi CGS România, o companie cu aproximativ 3.600 de angajaţi, care vrea să facă încă 150 – 200 de noi angajări până la finalul anului.

    „Foarte mulţi nici măcar nu vin la interviu. Ciclul e următor: îi suni, îi programezi la interviu, iar din 10 vin 4 sau 5. Şi din acei 4 sau 5 care vin la interviu, angajezi doar unul. Iar din tot acest proces de recrutare, din totalul celor noi angajaţi, 10% se pierd în primele 30 de zile”, explică Sterescu.

    Fenomenul se întâmplă, spune el, deja de mult timp, astfel că acest „early attrition” (fluctuaţia de personal timpurie) a devenit un indicator inclus în planul de recrutare al companiei. „Pentru cei 150 – 200 de oameni pe care trebuie să îi recrutăm până la finalul anului, probabil că va trebui să angajăm efectiv 230 – 250 de oameni, ca să rămânem cu ei”, a adăugat el.

    Într-adevăr, în încercarea de a combate fenomenul „ghostingului”, companiile au început să angajeze mai multe persoane decât au nevoie, pe modelul companiilor aeriene, care vând mai multe bilete decât locurile disponibile, în eventualitatea în care unii pasageri ratează zborul.
    În cazul lanţului de restaurante City Grill, cei mai mulţi oameni pleacă în mai puţin de o lună de angajare, iar următoarele perioade similare din punctul de vedere al numărului de plecaţi sunt 1 – 3 luni şi 3 – 6 luni. De la 6 luni în sus, retenţia personalului creşte. „Statisticile noastre interne arată că în perioada mai – iunie am avut 1.700 de candidaţi contactaţi. Am reuşit să programăm 39% dintre aceştia la interviu, doar un procent de 26% din 1.700 s-au prezentat la interviu şi pe 5% din total am reuşit să îi angajăm. Din totalul celor 81 de angajaţi noi, 20 au plecat deja”, explică Zoe Dobre, HR director în cadrul City Grill Group, grup de restaurante cu circa 1.300 de angajaţi.

    Unii se „pierd” în timpul examenelor medicale

    Dispariţia angajaţilor la câteva ore sau câteva zile de la angajare afectează angajatorii din diferite industrii, iar firmele încearcă să crească retenţia noilor angajaţi prin diverse bonusuri sau prime acordate celor cu o vechime mai mare în muncă sau prin beneficii suplimentare. Cu toate acestea, fidelizarea tinerilor devine o misiune din ce în ce mai grea, pe fondul unui deficit de personal care se tot adânceşte.

    „Avem mai mute tipuri de situaţii: sunt candidaţi cu care stabilim interviul şi, deşi promit că vin, nu ajung; avem candidaţi care vin la interviu, promit că vin la muncă şi nu mai vin; avem candidaţi care vin, încep să îşi facă actele şi dispar în timpul examenelor medicale; avem angajaţi care trec examenele medicale, dar care dispar înainte de a ajunge la muncă; avem angajaţi care stau o zi sau o jumătate de zi şi pleacă. Sunt tot felul de cazuri, cum se întâmplă în toată piaţa”, spune Adrian Mihai, unul dintre acţionarii şi fondatorii companiei FAN Courier, cel mai mare jucător de pe piaţa de curierat.

    În opinia lui, există mai multe cauze care au condus la această situaţie. În primul rând, există foarte multe cereri de candidaţi pe piaţa muncii, iar oamenii depun CV-urile în mai multe locuri şi, pe măsură ce le vin răspunsurile, aleg ce consideră că este mai bine pentru ei. Dacă unii preferă o ofertă financiară mai bună, alţii se ghidează după proximitatea noului loc de muncă faţă de domiciliu. „Chiar dimineaţă am avut o şedinţă în care mi-au spus cei de la HR că un angajat nu a venit pentru că şi-a găsit un job mult mai prost plătit, dar merge pe jos la muncă şi i s-a părut mult mai interesant să facă 4 – 5 minute pe jos până la birou decât să ia un salariu mai mare în altă parte. Fiecare are motivele sale de a renunţa. Este o perioadă grea din punctul de vedere al forţei de muncă, şi nu doar în România”, mai observă Adrian Mihai.

    Tinerii din afara Bucureştiului preferă joburile din străinătate

    În cazul CGS, care are birouri în mai multe oraşe din ţară, această fluctuaţie de personal timpurie este mai redusă în Bucureşti, în Târgu Jiu şi în Galaţi prin comparaţie cu cea din Sibiu, Braşov şi Târgu-Mureş, unde angajaţii pleacă pentru că susţin că este grea munca pe care o au de făcut.

    „Sunt oportunităţi pe piaţa muncii, dar foarte mulţi dintre tineri – în special cei din afara Bucureştiului – pleacă în străinătate. Este incredibil cât de mulţi pot să plece, este un exod de tineri de care nu ne dăm seama, mai ales acum, pe început de toamnă, când tinerii cu facultate se duc la cules de diverse. Şi practic ei sunt în proces de recrutare pentru joburi în străinătate şi, în acelaşi timp, candidează şi local”, adaugă Vladimir Sterescu de la CGS.

    Şi lanţul de restaurante McDonald’s România se confruntă cu o fluctuaţie de personal timpurie, tot din cauza plecării tinerilor la muncă în străinătate.

    „Media de timp în rândul celor care pleacă din companie este cuprinsă între două ore şi 90 de zile. În primele trei luni, pleacă foarte mulţi dintre cei care vin să se angajeze“, a spus Daniel Boaje, CEO-ul McDonald’s România, în cadrul unui eveniment organizat de Ziarul Financiar luna trecută.

    Şi angajatorii greşesc

    Pe de altă parte, în timp ce angajatorii se plâng de acest comportament al tinerilor, unii specialişti spun că acesta este momentul în care angajaţii se „răzbună” pe faptul că, ani la rând, nu au fost trataţi cum trebuie la locul de muncă, dar şi pentru faptul că oamenii de HR nu le dădeau întotdeauna feedback în cazul unui proces de recrutare.

    „Dacă angajatorul nu ştie să îi atragă şi să îi ţină pe Millennials, ei pleacă, nu au nicio treabă. Dacă îi lasă liberi şi nu fac nimic, se plictisesc şi pleacă, iar dacă jobul li se pare greu, înseamnă că angajatorul nu ştie să îi pregătească. Procesul de inducţie până acum a fost considerat cenuşăreasa procesului de angajare şi se presupune că de când a venit, omul trebuie să fie zmeu. Lucrurile s-au schimbat acum”, explică prof. dr. Lavinia Raşcă, profesor de strategie şi antreprenoriat la şcoala de afaceri ASEBUSS.

    În opinia ei, companiile greşesc în procesul de inducţie a noilor angajaţi pentru că nu îi tratează corespunzător. Tinerilor li se prezintă compania, sunt trimişi la training, nu sunt băgaţi în seamă de către manager, nu sunt primiţi frumos în companie şi de aceea se supără şi pleacă. Pe de altă parte, nici angajatorul nu are abilitatea de a verifica, pe lângă competenţele tehnice, şi valorile şi comportamentul tinerilor pe care urmează să îi recruteze.

    „Angajatorii greşesc încă de la interviul de selecţie din mai multe motive. Prima greşeală este că, la interviul de selecţie, nu au un discurs prin care să îi motiveze pe oameni să vină în compania respectivă, adică să le prezinte avantajele companiei, jobului, frumuseţea muncii, şi nu numai salariul sau posibilitatea de dezvoltare, adică nu ştiu să facă marketing şi HR. Apoi, odată ce a ajuns noul angajat în organizaţie, angajatorul nu se poartă frumos cu el, îi dă birou, laptop, eventual îl trimite într-un training, iar omul nu ştie de ce trebuie să facă, trainingul respectiv şi poate i se pare prea greu. Iar dacă i se pare greu, ori a fost o recrutare greşită, ori este trainingul prea arid”, mai observă Lavinia Raşcă.

    Procesul de recrutare şi selecţie nu înseamnă doar ca viitorul angajat să îi spună angajatorului care sunt calităţile sale, ci şi angajatorul trebuie să îl convingă pe candidat să îi placă în compania respectivă. Însă acest lucru nu se întâmplă deoarece, de cele mai multe ori, recruiterii pun accent pe competenţe tehnice şi nu evaluează trăsăturile legate de comportament ale angajaţilor. Prin urmare, nici angajaţii cu vechime în companie nu ştiu cum să se comporte cu noii angajaţi.

    „Tinerilor le place să fie preţuiţi, să fie ascultaţi, să-şi poată spune punctul de vedere, să vină cu idei şi să aibă un mediu de lucru plăcut, este esenţial pentru ei. Angajatorii au fost obisnuiţi cu o perioadă în care găseau angajaţi pe toate drumurile şi nu conta cum îi tratau, că mergea oricum. Dar acum nu mai merge aşa din cauza ofertei mici de candidaţi şi din cauza faptului că au devenit şi candidaţii mai informaţi, mai pretenţioşi, mai educaţi. În prezent trebuie să fie şi angajatorii foarte performanţi, nu doar angajaţii”, adaugă Lavinia Raşcă.

    Vor salarii mari şi muncă uşoară

    Dintr-o grupă de 20 de angajaţi, 1 sau 2 nu se mai prezintă după o zi sau două de muncă în cadrul CGS România, astfel că fluctuaţia de personal timpurie este între 7 şi 10%, un nivel foarte ridicat. „În prima lună de după angajare 10% dintre angajaţi efectiv dispar, iar în acea perioadă ei nu muncesc, pur şi simplu stau în training, vin şi ascultă. Când pleacă, unii ne spun că li se pare greu şi atât. Nu ştiu ce poate fi mai uşor pentru un student sau un absolvent de facultate decât a opera nişte date la calculator şi a face activităţi de back office ca un prim job”, se întreabă Vladimir Sterescu.

    Şi City Grill se confruntă cu candidaţi şi angajaţi care nu mai au neapărat dorinţa de a lucra într-un anumit domeniu sau pe un anumit post şi atunci se angajează doar ca să vadă despre ce e vorba. „Există o tendinţă clară de a căuta venituri bune pentru o muncă cât mai uşoară”, spune Zoe Dobre. Angajatorii se luptă pentru aceeaşi categorie de candidaţi din punctul de vedere al pregătirii şi al experienţei. Prin urmare, şi oamenii, în special cei tineri, au multe oportunităţi şi pleacă de la un angajator la altul pentru diferenţe mici ale venitului.

    „Din păcate, de multe ori nu evaluează şi alte aspecte deosebit de importante ale angajatorului: stabilitatea organizaţiei, salariul la timp, documentele de angajare conform legii, posibilităţi de promovare şi echipa alături de care lucrează”, a mai spus directoarea de HR a City Grill. În opinia ei, o cauză a acestei situaţii este şi educaţia, pentru că tinerii nu sunt formaţi astfel încât să le fie clar de la început către ce domeniu să se îndrepte, să ştie cum se lucrează într-un loc sau altul şi să afle dacă sunt buni pentru o meserie sau nu.

    „De asemenea, ne confruntăm şi cu o lipsă de responsabilitate şi de seriozitate a tinerilor în ceea ce priveşte prezenţa la interviurile de angajare. Mai exact, foarte mulţi candidaţi nu se prezintă efectiv la interviu, ceea ce este de neînţeles. Pot să înţeleg că vii la interviu şi nu ţi se potrivesc condiţiile sau că te angajezi şi îţi dai seama că nu este mediul potrivit pentru tine, dar nu înţeleg de ce nu se prezintă la o primă discuţie”, adaugă Zoe Dobre. Incidenţa acestui fenomen este imensă, spune ea, pentru că „vorbim cu zeci de oameni care promit că vin la interviu şi nu mai ajung”, iar acest fenomen începe să fie resimţit şi la poziţiile de specialişti din departamente suport, oameni de la care aşteptările sunt mai mari.

    Firmele nu mai au candidaţi din care să trieze

    Totuşi, angajatorii admit că în retenţia noilor angajaţi intervine şi rolul companiei în ceea ce priveşte acomodarea şi tratamentul acestora. De altfel, o companie are două mecanisme mari prin care poate să reducă fluctuaţia: selecţia candidaţilor şi acomodarea lor în organizaţie. „Realitatea pieţei forţei de muncă, din păcate, afectează grav procesul de selecţie. Ne confruntăm cu un deficit mare de talente, de potenţial. Rămâne procesul de integrare şi acomodare. În cadrul companiei noastre lucrăm permanent la îmbunătăţirea experienţei angajaţilor şi punem mare preţ pe tratamentul oamenilor”, spune Zoe Dobre de la City Grill.

    „Ghostingul” făcut de angajaţii tineri vine, într-adevăr, şi pe fondul unor avalanşe de oportunităţi de pe piaţa muncii, iar compania care a dat prima verdictul şi reuşeşte să aducă un candidat la interviu care acceptă oferta îl poate pierde foarte uşor dacă o altă companie îi oferă între timp un salariu cu 100 de lei mai mare, de exemplu. Problema este că tinerii nu mai pun deloc preţ pe valoarea unui contract de muncă, iar nimeni nu poate fi sancţionat pentru eforturile birocratice şi banii pierduţi de o companie în cazul unui angajat fantomă, spun angajatorii.
    „Cred că este un comportament specific generaţiei foarte tinere, nu ştiu exact ce se întâmplă, dar nu mai dă nimeni doi bani pe contract. Dispar pur şi simplu după ce semnează contractul. Şi apoi există o întreagă birocraţie pentru a întrerupe contractul. Rămâi, ca angajator, agăţat cu o grămadă de lucruri, pentru că între timp dai drumul la acte să i se facă un cont şi un card în bancă, iar dacă vine o zi sau două deja este eligibil pentru beneficii precum bonuri de masă sau sală, pe care trebuie să le anulezi”, observă şi Vladimir Sterescu.

    Totuşi, el spune că s-a obişnuit cu aceste costuri în companie, însă se pierde oportunitatea, pentru că firma se bazează pe un om care nu mai vine. „Anticipăm fluctuaţia constant şi tot timpul recrutăm mai mult decât avem nevoie”, spune Sterescu.  

    În cazul companiei de curierat FAN Courier, care are 6.000 de angajaţi şi colaboratori (dintre care 2.700 sunt în Bucureşti), fluctuaţia anuală de personal este de circa 15 – 20%. „Reuşim să ne păstrăm oamenii în companie, dar problema este cu oamenii noi. Jobul de curier este foarte solicitant, iar cei care muncesc şi au rezultate bune sunt răsplătiţi financiar suplimentar. Un curier nu are doar rolul de a conduce şi de a face o livrare, el trebuie să aibă şi capacitatea de a relaţiona cu oamenii, cu clienţii, pentru că unii sunt nervoşi”, descrie situaţia cu care se confruntă şi Adrian Mihai, care a adăugat că veniturile unui curier pot ajunge şi la 2.500 – 3.000 de lei net pe lună.

    Indiferent de cum vor reuşi angajatorii să rezolve această problemă curentă cu angajaţii foarte tineri, după ce va trece etapa „ghostingului” făcut de către Millennials un lucru este cert: procesele de selecţie, de recrutare şi de inducţie a noilor angajaţi vor fi mult mai bine puse la punct. Iar generaţiile de angajaţi mai vechi în câmpul muncii sunt astfel „răzbunate” de către tineri în faţa recruiterilor care nu le răspundeau la telefon sau care nu le dădeau feedback după interviul de angajare. 

  • Tineri manageri de top 2018: Ştefan Ichim, legal and procurement manager, SIXT Group România

    Din funcţia de legal and procurement manager la SIXT Group România, Ştefan Ichim coordonează o echipă de patru persoane, dar activităţile sale presupun implicarea celor mai mulţi angajaţi ai companiei.

    Ichim compară cariera sa cu o scară: „am avut numeroase suişuri şi coborâşuri de-a lungul carierei mele”, spune el. „Sunt momente care te pun în încurcătură şi îţi dai seama că depinde numai de tine să găseşti puterea de a merge mai departe şi de a pune lucrurile în ordine.”

    Ca moment important al carierei sale, Ştefan Ichim vorbeşte de un litigiu în care două dintre companiile de avocatură partenere au refuzat să se implice, considerând că şansele de câştig sunt aproape inexistente. „CEO-ul mi-a cerut să reprezint eu compania, iar asta a fost o adevărată provocare pentru mine. Surprinzător sau nu, am câştigat cazul”, povesteşte managerul de la SIXT Group România.

    În 2017, SIXT Group România a generat venituri de 28 milioane euro, în creştere cu 5% faţă de rezultatele din 2016, în vreme ce valoarea totală a investiţiilor de anul trecut s-a ridicat la 13 mili­oane de euro. Numărul de maşini administrate de SIXT Leasing şi SIXT Rent a Car a ajuns la 4.000, iar vânzările de autovehicule second-hand au depăşit pragul de 1.000 de unităţi.


    39 de ani  
    legal and procurement manager   
    SIXT Group România

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.