BusinessMagazin

Tag: evaluare

  • În Europa se inventează viitorul, dar Bucureştiul are alte griji

    Silicon Valley este casa celor mai mulţi unicorni, iar continentul asiatic creşte foarte repede în domeniul start-up-urilor, dar viitorul se inventează în Europa, spune un raport realizat de firma de cercetare Atomico. În acest peisaj, Bucureştiul este unul dintre cele mai puţin prietenoase oraşe cu antreprenoriatul digital.

    2016 a fost anul în care a avut loc prima evaluare de 100 de miliarde de dolari pentru o companie europeană, SAP. Tot în 2016, Softbank a achiziţionat ARM pentru 32 de miliarde de dolari, Tencent a cumpărat Supercell pentru 10 miliarde de dolari, ceea ce face ca start-up-ul din Helsinki, capitala Finlandei, să devină primul decacorn, adică un startup evaluat la peste 10 miliarde de dolari. Şi, bineînţeles, tot în 2016 a fost realizată şi tranzacţia gigant de 47 de miliarde de dolari prin care Qualcomm, cel mai mare producător de cipuri de smartphone-uri, a achiziţionat NXP Semiconductors, cel mai mare furnizor de cipuri din industria automotive. Cele două companii, care au împreună afaceri de peste 30 de miliarde de dolari, vor avea produse capabile de vânzări de 138 de miliarde de dolari până în 2020, estimează Qualcomm.

    De asemenea, două treimi din cele mai mari companii europene au făcut investiţii directe în firme de tehnologie în timp; o treime dintre ele au achiziţionat jucători din sfera IT&C pe parcursul ultimilor doi ani. De exemplu, Lidl a cumpărat Kochzauber, serviciu online pentru livrări de produse, Carrefour a achiziţionat Rue du Commerce, iar Daimler a preluat Here.

    „Deşi Brexitul nu s-a întâmplat deja, votul în favoarea ieşirii Marii Britanii din UE a declanşat o incertitudine asupra companiilor de tehnologie europene, dar antreprenorii sunt optimişti şi fac pregătirile necesare. Platforma Meetup arată că a crescut foarte mult numărul întâlnirilor de networking din domeniu în oraşe precum Bucureşti, Lisabona sau Praga”, se arată în raportul Atomico. Pe lângă huburile cunoscute deja, precum Londra, Paris, Berlin sau Stockholm, apar start-up-uri interesante şi în locuri precum Lisabona, Copenhaga sau München.

    În Europa se află cinci dintre primele zece instituţii academice din domeniul tehnologiei, cu universitatea ETH Zürich în fruntea clasamentului. În top zece se mai află Oxford, Imperial (Londra), EPF (Lausanne), TU München. Un alt lucru interesant cuprins în raport este că în Europa se găsesc mai mulţi programatori profesionişti (4,7 milioane) decât în SUA (4,1 milioane), cei mai mulţi dintre ei aflându-se în Germania, Marea Britanie sau Franţa. De exemplu, în capitala Marii Britanii sunt peste 300.000 de programatori, mai mulţi ca în New York (peste 250.000), dar mai puţin ca în zona Silicon Valley (peste 564.000). Nici Bucureştiul şi nici Clujul nu apar în studiu, dar în clasament figurează Budapesta cu peste 48.000 de programatori.

    Unde se situează România în acest peisaj al inventării viitorului? În condiţiile în care IT-ul creşte considerabil în Cluj şi Bucureşti, şi ambele au fost numite de mai multe ori „Silicon Valley-ul din estul Europei”, Bucureştiul a fost caracterizat ca fiind printre cele mai puţin prietenoase oraşe cu antreprenoriatul digital, clasându-se la coada clasamentului realizat de European Digital City Index 2016. Acesta arată cât de favorabile sunt condiţiile din diferite oraşe pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital. Pentru a realiza acest clasament s-au luat în considerare infrastructura digitală, accesul la capital, mediul de business, cultura antreprenorială etc.

    Bucureştiul s-a aflat pe locul 52 din cele 60 de oraşe analizate, primele locuri fiind ocupate, în această ordine, de Londra, Stockholm, Amsterdam, Helsinki şi Paris. La capătul celălalt se găsesc Nicosia, Valletta sau Riga. Bucureştiul stă bine la infrastructură digitală, dar suntem ultimii în Europa ca piaţă; altfel spus, firmele de profil nu pot monetiza produsele şi serviciile lor pe plan local şi trebuie să-şi caute clienţii peste hotare. Capitala noastră a fost penalizată din cauza accesului limitat în ceea ce priveşte capitalul, dar şi din pricina slabei dezvoltări a culturii antreprenoriale.

    În rândul celor mai dezvoltate sectoare ale antreprenoriatului digital din ecosistemul românesc se numără securitatea cibernetică, comerţul electronic şi gamingul, cu menţiunea că de la mijlocul anului 2014 au început să apară tot mai multe start-up-uri specializate pe inteligenţă artificială, 3D printing sau realitate virtuală şi augumentată. Printre atuurile României au fost enumerate abundenţa de talent din domeniu, costurile de viaţă scăzute şi un număr mare de acceleratoare.

    Totuşi finanţările sunt, în continuare, greu de obţinut în România, iar fondatorii au şanse mai mari să găsească investitori în afara ţării. Investiţiile de pe plan local sunt, de obicei, în jurul unei valori medii de 500.000 de euro pe an.
    Start-up-urile evidenţiate de studiu sunt cele care au făcut exit, adică Avangate (soluţii de comerţ electronic pentru producători de software), eJobs (platformă online de recrutare) şi imobiliare.ro (platformă online de anunţuri imobiliare). În privinţa celor care nu au marcat exitul, au fost menţionate TypingDNA (securitate cibernetică), Symme3D (producător imprimante 3D) şi Axosuits (robot medical).

    „România încearcă să-şi rezolve problemele şi să faciliteze relaţiile dintre guvern şi ecosistemul start-up-urilor pentru a promova inovaţia şi dezvoltarea economică. Guvernul a început să acorde din ce în ce mai multă atenţie industriei IT, în ultimii ani deoarece domeniul reprezintă 6% din PIB-ul României. Încă mai sunt multe lucruri de rezvolvat, dar abordarea proactivă a jucătorilor locali este încurajatoare pentru viitor”, se arată în studiu.

    De reţinut este şi faptul că în România un antreprenor are nevoie în medie de aproape 12.500 de dolari pentru a începe o afacere, mai mult decât în Polonia, Suedia, Bulgaria, Croaţia sau Ungaria, dar mai puţin decât în ţări dezvoltate precum Germania, Italia sau Norvegia, arată raportul Global Entrepreneurship Monitor, care a luat în considerare 60 de ţări.
    Poate acesta este şi motivul pentru care nu foarte mulţi români doresc să pornească o afacere pe cont propriu. Mai mult de jumătate dintre români (52%) sunt interesaţi de ideea de a-şi dezvolta propria afacere, mult mai puţin decât restul Europei, unde aproape trei sferturi (74%) din populaţie are o atitudine pozitivă faţă de antreprenoriat, conform raportului global de antreprenoriat din 2016 al Amway. Conform acestuia, spiritul antreprenorial la noi în ţară a înregistrat o tendinţă descrescătoare, potrivit aceleaşi surse, cu valori mult mai scăzute faţă de media globală (56%), dar aproape comparabile cu media europeană (45%). În medie, 34% dintre respondenţii români şi‑au manifestat dorinţa de a deveni antreprenori şi de a iniţia o afacere, în scădere cu 5% faţă de ediţia din 2015 a studiului Amway.

    Pe de altă parte, România are doar 30 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, număr care plasează ţara pe penultimul loc în Uniunea Europeană, conform unei analize a ZF, în timp ce media UE se situează la 54 de astfel de întreprinderi la mia de locuitori, conform celor mai recente date ale Comisiei Europene. IMM-urile constituie cel mai mare angajator din România, având un total de 2,5 milioane de salariaţi la nivelul anului 2014, adică 63% din totalul personalului ocupat din ţară, arată calculele ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    Care este motivul pentru care oamenii vor să devină antreprenori? La nivel mondial, pe primul loc în menţiunile respondenţilor se află dorinţa de independenţă, de a fi propriul şef, urmată de posibilitatea de a-şi pune în practică propriile idei; în România antreprenoriatul este văzut ca o posibilitate de a câştiga independenţa (42%), dar şi ca o posibilitate a obţine venituri suplimentare (41%).

    Pare că niciodată nu a fost un timp mai bun decât prezentul pentru a deveni un antreprenor în Europa; mai rămâne doar ca Bucureştiul şi întreaga Românie să profite de infrastructura digitală excelentă, de talentele locale şi să intre în rândul oraşelor occidentale.

  • Afacerea pe care în 2008 au refuzat-o şapte investitori iar acum este evaluată la 25,5 miliarde de dolari

    Povestea Airbnb este încă un exemplu pentru antreprenori să nu renunţe la ideile lor doar pentru că sunt refuzaţi de investitori.

    În 2008, anul cand compania a fost fondată, Airbnb cauta să strângă 150.000 de dolari de la investitori. Brian Chesky, co-fondator şi CEO, a mers la şapte firme de investiţii şi a fost refuzat de toate, scrie Business Insider.

    Cinci dintre acestea au refuzat să finanţeze Airbnb, iar celelalte două firme nici nu s-au obosit să-i răspundă lui Chesky. Investitorii au refuzat fie pentru că o astfel de investiţie nu intra în aria de interes a companiei  sau din cauza lipsei entuziasmului consumatorului pentru business-uri de călătorie.

    În momentul acela, cine era de accord să finanţeze compania cu 150 de mii de dolari primea 10% din acţiunile companiei. În prezent Airbnb este evaluată la 25,5 miliarde de dolari.

    „Data viitoare când ai o idee şi este respinsă, vreau să te gândeşti la povestea asta” a spus Brian Chesky

  • Avocatul Poporului: Evaluăm dacă sesizăm CCR pe legea care interzice unui condamnat penal să fie în Guvern

    “În urma dezbaterilor din mass-media legate de unele prevederi ale Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor şi pentru evitarea oricăror speculaţii, Avocatul Poporului precizează că Serviciul Contencios Constituţional a fost însărcinat să analizeze oportunitatea sesizării din oficiu a Avocatului Poporului cu privire la problematica generată de unele prevederi ale Legii sus-menţionate.Avocatul Poporului precizează că orice demersuri va întreprinde în perioada următoare, acestea vor fi în conformitate cu Constituţia şi legile statului“, potrivit unui comunicat de presă al Avocatului Poporului, remis marţi MEDIAFAX.

    Preşedintele Klaus Iohannis de declarat marţi că legea care interzice unor persoane condamnate penal să facă parte din Executiv, care ar putea fi atacată de Avocatul Poporului la CCR, este “o chestiune secundară”, deoarece a anunţat’’ criteriile de integritate pe care trebuie să le respecte viitorul premier înainte de alegeri.

    “Criteriile de integritate rămân în picioare”, a spus Klaus Iohannis.

  • Vrei să ieşi la o întâlnire cu fiica lui Donald Trump? Vezi cât de costă

    Vrei să ieşi la o întâlnire cu fiica celui mai puternic om de pe planetă, Ivanka Trump ? Tot ce trebuie să faci este să dai, în momentul de faţă, 24.000 de dolari. De ce? Deoarece o întâlnire la cafea cu Ivanka face parte din oferta evenimentului caritabil Charitybuzz. Licitaţia încă este deschisă.

    Întâlnirea a fost evaluată la 50.000 de dolari de către casa de licitaţie, iar doritorii mai au timp încă 8 zile pentru a obţine întâlnirea mult dorită. Totuşi întâlnirea are câteva restricţii:

    – întâlnirea trebuie să aibă loc (între 1 ianuarie 2017  – 1 ianuarie 2018) fie la Trump Tower din New York fie la Trump Hotel din Washington D.C şi trebuie să-ţi plăteşti singur drumul până acolo.

    – întâlnirea va dura între 30 şi 45 de minute

    – câştigătorul trebuie să fie aprobat de către organizaţia Trump şi organizaţia îşi rezervă dreptul de a anula întâlnirea fără a restitui banii

    Printre alte premii se numără şi posibilitatea de a pune două întrebări lui Lawrence Kasdan, scenaristul filmelor Star Wars (550 de dolari în prezent) sau posibilitatea ca Hugh Jackman (Wolverine) să înregistreze un mesaj vocal pe telefonul tău (900 de dolari în prezent). 

     

     

  • Vrei să ieşi la o întâlnire cu fiica lui Donald Trump? Vezi cât de costă

    Vrei să ieşi la o întâlnire cu fiica celui mai puternic om de pe planetă, Ivanka Trump ? Tot ce trebuie să faci este să dai, în momentul de faţă, 24.000 de dolari (UPDATE, acum suma a ajuns la 72,000 de dolari). De ce? Deoarece o întâlnire la cafea cu Ivanka face parte din oferta evenimentului caritabil Charitybuzz. Licitaţia încă este deschisă.

    Întâlnirea a fost evaluată la 50.000 de dolari de către casa de licitaţie, iar doritorii mai au timp încă 4 zile pentru a obţine întâlnirea mult dorită. Totuşi întâlnirea are câteva restricţii:

    – întâlnirea trebuie să aibă loc (între 1 ianuarie 2017  – 1 ianuarie 2018) fie la Trump Tower din New York fie la Trump Hotel din Washington D.C şi trebuie să-ţi plăteşti singur drumul până acolo.

    – întâlnirea va dura între 30 şi 45 de minute

    – câştigătorul trebuie să fie aprobat de către organizaţia Trump şi organizaţia îşi rezervă dreptul de a anula întâlnirea fără a restitui banii

    Printre alte premii se numără şi posibilitatea de a pune două întrebări lui Lawrence Kasdan, scenaristul filmelor Star Wars (550 de dolari în prezent) sau posibilitatea ca Hugh Jackman (Wolverine) să înregistreze un mesaj vocal pe telefonul tău (900 de dolari în prezent). 

     

     

  • Cristian Mungiu este elogiat „la scenă deschisă” de revista Paris Match

    Realizatorului de film român îi este dedicată o cronică entuziastă, pentru „Bacalaureat”, la secţiunea Cinema a site-ului prestigioasei reviste franceze.

    „După ce a obţinut Palme dʼOr în 2007 pentru «4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile», cineastul român Cristian Mungiu revine cu un thriller despre corupţie: «Bacalaureat» – premiul pentru regie la Cannes, 2016.”

    La data obţinerii premiului, criticul de film Peter Bradshaw, de la The Guardian, a spus despre filmul lui Mungiu că este „un studiu de observaţie de 5 stele despre compromisul birocratic din România, realizat cu minuţiozitate şi subtilitate” şi i-a acordat 5 stele din 5.

    În evaluarea recentă (6 decembrie), Paris Match acordă 4 stele din 5 aceluiaşi film, dar concluzia articolului este cât se poate de fermă şi de flatantă: „Cristian Mungiu este un mare cineast, iar «Bacalaureat» este un film mare.”

  • Cum a reuşit una dintre cele mai bogate femei din lume să piardă într-un singur an o avere de 4.5 miliarde de dolari

    Anul trecut, Forbes îi estima averea lui Elizabeth Holmes la 4.5 miliarde de dolari, făcând-o astfel cea mai bogată femeie din lume care şi-a construit averea singură. Acum averea ei este estimată de aceeaşi publicaţie la nimic, la zero.

    Holmes a fondat în 2013 Theranos, o companie ce promitea să revoluţioneze modul în care sunt diagnosticate bolile, prin testarea sângelui. Testarea prin sânge este dificilă, scumpă şi nu s-a schimbat din 1960 încoace. Se face în spitale şi în birourile medicilor. Flacoane cu sânge sunt trimise şi testate, iar acest lucru durează săptămâni întregi, procedurile fiind supuse deseori erorilor umane. Desigur, un ac înfipt în braţul persoanelor testate sperie de asemenea persoanele care evită uneori analizele medicale din cauza acestei proceduri.

    În locul acestui procedeu, Elizabeth Holmes ne propunea să mergem la o farmacie să luam dispozitivul creat de compania ei care ar putea extrage o picătură de sânge fără durere.

    Aşadar estimarea iniţială s-a bazat pe faptul că deţine 50% din acţiunile Theranos. Acţiuni care nu se tranzacţionează pe bursă şi o parte au fost achiziţionate de către investitori privaţi la o evaluare a companiei de 9 miliarde de dolari. Între timp, compania a fost acuzată că testele nu sunt precise şi Theranos este investigată de mai multe agenţii federale. În plus, veniturile anuale ale Theranos nu au depăşit 100 milioane de dolari, ceea ce a făcut ca Forbes să-şi reevalueze estimarea.

    Astfel evaluarea adevărată a companiei este de 800 milioane de dolari, nu 9 miliarde. Dintre care 734 milioane au fost strânşi din diferite finanţări, potrivit experiţilor. La o evaluare atât de mică, averea lui Holmes este aproape de zero, mai ales că ea are acţiuni ordinare, faţă de cele preferenţiale pe care le deţin anumiţi investitori, ceea ce înseamnă că ea primeşte banii abia după acei investitori.

    Theranos nu a vrut să dea un răspuns oficial la acestă veste.

  • De ce îi costă pe britanici 40 de miliarde de dolari lipsa somnului

     
    Angajaţii care suferă de lipsa somnului costă Regatul Unit 40 de miliarde de lire sterline, potrivit unui studiu citat de BBC.Acest calcul se bazează pe lipsa de productivitate a angajaţilor obosiţi sau puţin implicaţi în sarcinile zilnice de la muncă.
     
    Firma de cercetare Rand Europe a studiat comportamentul a 62.000 de angajaţi şi spun că pierderile generate de lipsa de somn a acestora echivala cu 1,86% din creşterea economică. Principalul impact a fost asupra sănătăţii – cei care dorm mai puţin de şase ore pe noapte sunt cu 13% mai predispuşi să moară mai devreme decât cei care dorm între şapte şi nouă ore.
     
    Studiul a evaluat costul insuficienţei somnului în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Canada, Germania şi Japonia. Iar dacă impactul somnului asupra angajaţilor din Regatul Unit pare puternic, acesta este mai mic decât cel din SUA sau Japonia, unde se pierd numeroase zile de muncă din cauza lipsei somnului: SUA pierd 1,2 milioane de zile de lucru pe an, iar pierderea adusă de acesta este de 411 miliarde de dolari sau 2,28% din PIB, Germania pierde 200.000 de zile de muncă pe an (60 de miliarde de dolari sau 1,56% din PIB), Japonia (600.000 de zile de muncă pe an, 40 de miliarde de lire sterline sau 1,86% din PIB), Canada pierde 80.000 de zile de muncă pe an şi costă 21,4 miliarde de dolari, 1,35% din PIB). Potrivit studiului, o porţie sănătoasă de som este cuprinsă între şapte şi nouă ore în fiecare noapte. 
     
    Studiul le cere angajaţilor să recunoască şi să promoveze importanţa somnului prin construirea de camere de somn în companii. 
     

  • De ce îi costă pe britanici 40 de miliarde de dolari lipsa somnului

     
    Angajaţii care suferă de lipsa somnului costă Regatul Unit 40 de miliarde de lire sterline, potrivit unui studiu citat de BBC.Acest calcul se bazează pe lipsa de productivitate a angajaţilor obosiţi sau puţin implicaţi în sarcinile zilnice de la muncă.
     
    Firma de cercetare Rand Europe a studiat comportamentul a 62.000 de angajaţi şi spun că pierderile generate de lipsa de somn a acestora echivala cu 1,86% din creşterea economică. Principalul impact a fost asupra sănătăţii – cei care dorm mai puţin de şase ore pe noapte sunt cu 13% mai predispuşi să moară mai devreme decât cei care dorm între şapte şi nouă ore.
     
    Studiul a evaluat costul insuficienţei somnului în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Canada, Germania şi Japonia. Iar dacă impactul somnului asupra angajaţilor din Regatul Unit pare puternic, acesta este mai mic decât cel din SUA sau Japonia, unde se pierd numeroase zile de muncă din cauza lipsei somnului: SUA pierd 1,2 milioane de zile de lucru pe an, iar pierderea adusă de acesta este de 411 miliarde de dolari sau 2,28% din PIB, Germania pierde 200.000 de zile de muncă pe an (60 de miliarde de dolari sau 1,56% din PIB), Japonia (600.000 de zile de muncă pe an, 40 de miliarde de lire sterline sau 1,86% din PIB), Canada pierde 80.000 de zile de muncă pe an şi costă 21,4 miliarde de dolari, 1,35% din PIB). Potrivit studiului, o porţie sănătoasă de som este cuprinsă între şapte şi nouă ore în fiecare noapte. 
     
    Studiul le cere angajaţilor să recunoască şi să promoveze importanţa somnului prin construirea de camere de somn în companii. 
     

  • AFI Europe România şi-a crescut veniturile operaţionale la peste 34 mil. euro în primele 9 luni ale anului

    AFI Europe România a publicat rezultatele financiare obţinute în T3 şi primele 9 luni din 2016, înregistrând un venit operaţional net (NOI) din activele sale generatoare de venit din România de 12 milioane de euro în T3 2016 şi de peste 34 de milioane de euro în primele 9 luni ale anului, reprezentând o creştere cu 17%, respectiv 14% în comparaţie cu cifrele din aceleaşi perioade din 2015, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Proprietăţile comerciale ale AFI Europe România şi cele aflate în curs de dezvoltare au fost evaluate la peste 800 de milioane de euro la 30 septembrie 2016, înregistrându-se astfel o creştere de 10% faţă de anul trecut.

    AFI Cotroceni, cel mai mare centru comercial din România, a avut un venit operaţional net de peste 25 milioane de euro în primele 9 luni din 2016, rezultate mai mari cu 10% faţă de cele înregistrate în aceeaşi perioadă din 2015. Centrul comercial a fost evaluat, la 30 septembrie, la 467 de milioane de euro, o creştere de 7,6% în comparaţie cu anul trecut.

    În prezent, mallul trece printr-un proces de extindere, care va adăuga suprafeţei închiriabile 6.500 de mp adiţionali, iar apoi va fi realizat un nou proces de evaluare.

    Vânzările retailerilor (cifra de afaceri) din AFI Cotroceni au crescut cu 12% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, înregistrând peste 170 de milioane de euro în primele 9 luni ale anului 2016. Numărul vizitatorilor din mall a crescut cu 5,5%, cu o rată de ocupare a centrului comercial de 99%. 

    AFI Ploieşti continuă să raporteze rezultate în creştere pentru toţi parametrii. Vânzările retailerilor (cifra de afaceri) au crescut cu 16% în primele 9 luni din 2016 şi venitul operaţional net (NOI) s-a apreciat cu 4% faţă de cifrele de anul trecut, ajungând la peste 3,3 milioane de euro. Gradul de ocupare al centrului comercial din Ploieşti este de 99%. În mallul AFI Ploieşti sunt finalizate, zilele acestea, lucrările de extindere, recent fiind deschise noile locaţii ale Deichmann şi Starbucks. Centrul comercial şi-a păstrat valoarea la 67,5 milioane de euro.

    Pe segmentul birouri, proiectul AFI Park, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 70.000 de metri pătraţi în cele 5 clădiri, se apropie de o rată de ocupare de 100%.

    “Creşterea valorii activelor se datorează nu numai îmbunătăţirii economiei din România, ci mai ales activităţii echipei AFI Europe România în gestionarea diferitelor proiecte, atât în dezvoltarea construcţiilor noi, cât şi în modul în care coordonează portofoliul curent. Pentru a menţine şi chiar pentru a intensifica această creştere a AFI Europe România, am început anul acesta dezvoltarea AFI TECH PARK, un proiect de birouri cu o suprafaţă de 50.000 mp, care se va afla pe Bulevardul Progresului din Bucureşti, şi plănuim să demarăm lucrările la AFI Braşov, care constă într-un centru comercial de 40.000 mp şi 25.000 mp de spaţii de birouri. Mai mult, ne aşteptăm să începem anul viitor primul nostru proiect rezidenţial din România, AFI City, în Bucureştii Noi. Suntem în continuare în căutare de noi oportunităţi similare celei din Braşov”, a menţionat David Hay, CEO AFI Europe România.

    AFI Properties, compania mamă a AFI Europe, a publicat rezultatele financiare pentru T3 2016 şi primele 9 luni ale anului, înregistrând un NOI de 57 de milioane de euro, similar cu rezultatele înregistrate anul trecut, inclusiv din vânzărea mai multor active şi a unui NOI performant al proiectele noi şi existente. De asemenea, AFI Properties a înregistrat un profit de 60 de milioane de euro, reprezentând o creştere de 30% şi o apreciere cu 8% a veniturilor, la 122 de miloane de euro, în comparaţie cu primele 9 luni din 2015.

    De la începutul anului, AFI Properties a vândut peste 600 de unităţi rezidenţiale, în timp ce alte 200 de unităţi adiţionale au fost închiriate pe termen lung. Compania a finalizat, în 2016, clădirile de birouri AFI Park 4&5 din Bucureşti (32.000 mp), faza a patra a Airport City Belgrade (12.000 mp) şi faza a treia Classic 7 din Praga, toate având o rată de ocupare de aproape 100%.

    În prezent, AFI Properties, prin subsidiarele sale, dezvoltă 20 de proiecte, inclusiv 9 clădiri de birouri, cu o suprafaţă de 200.000 mp, un nou centru comercial de 40.000 de mp în Braşov şi 1.800 de unităţi rezidenşiale în Serbia, Polonia, Letonia şi Cehia.