BusinessMagazin

Tag: energie

  • Cea mai dorită hartă de investitorii în verde

    În acest moment, sunt două zone din ţară care sunt complet încise pentru noi investiţii în proiecte de producere a energiei. Din păcate, acestea sunt şi cele care au cel mai bun potenţial, cel puţin pentru energia regenerabilă. Este vorba despre zona de sud-est, cu judeţe precum Tulcea şi Constanţa, aproape ocupate de eoliene în primul val de dezvoltare a energiei verzi, şi partea de sud-vest. În rest, investitorii în energie verde şi nu numai, au aproape 14.000 MW de capacitate pe care îi pot ocupa pe întreg teritoriul ţării, arată datele disponibile pe site-ul Transelectrica.

    România vine după o pauză de un deceniu în ceea ce priveşte proiectele eoliene şi un blocaj aproape similar pe partea de proiecte solare, excepţie fiind prosumatorii. Dar planurile la nivel local sunt majore pentru orizontul 2030. România ar trebui ca în următorii şapte ani să aibă o dezvoltare semnificativă pe zona de unităţi de producere de energie, vedeta fiind desigur energia verde.

    Astfel, dacă în vechiul PNIESC (Planul Naţional Integrat în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) România trebuia să ajungă în 2030 la 25 GW putere instalată, de la 18,6 GW în prezent, în actualul PNIESC ţinta este setată pentru 30 GW.

    Pe zona de proiecte solare, România ar urma să ajungă la o capacitate instalată de 8,3 GW, faţă de 5 GW în vechiul PNIESC şi 1,4 GW în prezent. Solarul va deveni astfel forţa dominantă ca şi capacitate din sistemul de producţie local, depăşind cei 6,9 GW ai Hidroelectrica.

    Energia eoliană ar trebui să ajungă la o capacitate de 7,6 GW, de la 5,2 GW în vechiul PNIESC şi circa 3 GW în prezent. Astfel, dacă ponderea surselor regenerabile de energie pentru anul 2030 era setată la 30,7%, în noua variantă ea ar trebui să ajungă la 36% la nivelul anului 2030.

     

     

  • EY România: România a urcat trei poziţii în topul global al atractivitătii pe zona de energie regenerabilă, până pe locul 36. Mihai Drăghici, Partener: Există un potenţial semnificativ de creştere, prin obţinerea certificării europene a garanţiilor de origine şi facilitarea stocării energiei în baterii

    România a urcat trei poziţii în topul global al atractivitătii pe zona de energie regenerabilă realizat de EY, ajungând pe locul 36, evolutie sustinută de programele de finanţare anunţate şi legislaţia privind energia eoliană offshore, spune Mihai Drăghici, Partener, Consultanţă, EY România.

    „Există un potenţial semnificativ de creştere în continuare, prin obţinerea certificării europene a garanţiilor de origine şi facilitarea stocării energiei în baterii, aspecte care ar putea contribui la o clasare şi mai bună în ediţiile viitoare ale raportului”.

    Primele pozitii în topul “Renewable Energy Country Attractiveness Index” sunt ocupate de SUA, China şi Germania.

    Dintre tările din Europa Centrală şi de Est, Polonia se află anul acesta pe locul 18, în coborâre de pe 15, şi Austria pe 28, la fel ca în editia anterioară a topului.

    În pofida creşterii investiţiilor de anul trecut, de 1.800 de miliarde USD în energie verde, inclusiv 660 de miliarde USD în energii regenerabile, investiţiile rămân sub nivelul necesar pentru a îndeplini obiectivul COP28 de triplare a capacităţii de energie regenerabilă până în 2030. Blocajul reţelelor şi costurile ridicate de capital ar putea să întârzie progresul, chiar atunci când este mai mare nevoia de o accelerare, potrivit EY.

    Stocarea energiei, inclusiv sistemele de stocare a energiei în baterii (BESS), poate juca un rol esenţial în depăşirea provocării legate de blocajul reţelelor, care a atins acum proporţii acute pe multe pieţe mature. Această ediţie a RECAI analizează îndeaproape BESS, explorând modul în care acesta poate oferi oportunităţi profitabile pentru investitorii exigenţi.

    Statele Unite, susţinute de un credit fiscal de 30%, în temeiul Legii privind reducerea inflaţiei, ocupă primul loc în noul clasament EY al celor mai atractive pieţe din lume pentru investiţiile în BESS. China, cu un sprijin guvernamental puternic, subvenţii şi planuri de reducere a costurilor BESS cu 30% până în 2025, se află pe locul al doilea, la mică distanţă. Urmează Marea Britanie pe locul al treilea, cu o concepţie sofisticată a pieţei energetice şi o nouă lege a energiei care clasifică BESS ca activ de producţie.

    Se preconizează o creştere de patru ori a implementării BESS la nivel mondial între 2023 şi 2030, ajungând la 572 GW/1.848 GWh.

    În această ediţie a indexului RECAI, primele locuri sunt păstrate de SUA (poziţia 1), China (poziţia 2) şi Germania (poziţia 3), unde investitorii sunt atraşi atât de cererea clară de energie regenerabilă, cât şi de valoarea stabilită pentru proiecte.

     Constrângerile generate de reţele din Spania (locul 12) au făcut ca piaţa să iasă din top 10, iar Canada (locul 9) şi Japonia (locul 10) au intrat în top 10, datorită intenţiei clare de a maximiza potenţialul eolian offshore. Printre cele mai importante evoluţii în index se numără Belgia, care a urcat patru poziţii, ajungând pe locul 17, deoarece intenţionează să îşi tripleze capacitatea eoliană offshore până în 2040.  Argentina, care se află acum pe locul 26, în urcare cu trei poziţii datorită angajamentului noului guvern de a redinamiza economia. Modificările aduse tarifelor de alimentare cu energie solară au făcut ca Vietnamul (poziţia 39) să coboare şase locuri.

     

  • Poze în loc de fabrici: Cehii de la Tesla prezintă randări despre cum ar trebui să arate fabrica de baterii de la Brăila de 450 mil. lei, deşi construcţia trebuia să înceapă de un an: numărătoarea inversă a început

    ♦ Grupul cehesc TESLA, producător de echipamente energetice, nu a comentat situaţia până la închiderea ediţiei ♦ Dincolo de fabrica de la Brăila de 450 de milioane de lei, unde construcţiile ar fi trebuit să înceapă de anul trecut, cehii au mai precizat că ar fi vrut să dezvolte şi proiecte de energie verde de 2 GW, eolian şi solare, până în 2025 ♦ Nici despre ele nu este vreun update public.

    TESLA Energy Storage, companie înfiinţată în iunie 2022, dar care face parte din grupul cehesc TESLA, producător de echipamente energetice, inclusiv des­ti­nate stocării energiei, ar fi trebuit să demareze anul trecut construcţia unei fabrici de echipamente pentru sto­carea energiei la Brăila. Investiţia se ridica la 450 de milioane de lei (92 mil. euro) fiind susţinută printr-un ajutor de stat de 200 de milioane de lei. Brăila este unul dintre cele mai vâna­te judeţe din România de noul val de investitori în energie verde, potrivit unei centralizări realizată de ZF, iar sistemele de stocare care ar fi trebuit produse TESLA Energy Storage erau destinate inclusiv parcurilor eoliene şi solare. În vara anului 2022, Dusan Lichardus, cofondator şi pre­şedintele Consiliului de Administra­ţie al grupului TESLA din Cehia spunea pentru ZF că şantierul urma să fie deschis la începutul anului 2023, iar durata construcţiilor era estimată la circa un an de zile. La finalizare, fabrica ar fi trebuit să creeze 200 de locuri de muncă.

    În realitate însă, aproape doi ani mai târziu, construcţiile nici măcar nu au început.

    „Finalizăm arhitectura exterioară a fabricii înainte de a lansa construc­ţiile în câteva săptămâni. Numărătoa­rea inversă a început“, a spus Dusan Lichardus pe contul său de pe platfor­ma de socializare LinkedIn. El nu a răspus întrebărilor suplimentare tri­mise de ZF  în legătură cu întârzierile pe care proiectul le-a înregistrat. Pe LinkedIn însă, Lichardus a pus câteva fotografii care arată cum ar putea arăta fabrica la momentul finalizării.

    Cehii mai aveau şi alte planuri legate de piaţa din România, dincolo de fabrica de baterii. Tot în 2022, oficialii companiei spuneau că grupul este deja implicat în dezvoltări substanţiale de energie verde în România, cu o ţintă de 1 GW pe zona de energie solară, 1 GW pe capacităţi eoliene şi circa 300 MWh capacitate de stocare a energiei până în 2025. Public, nu a fost comunicat până în acest moment progresul înregistrat pe zona de dezvoltare de proiecte de energie verde.

    Mai multe fabrici care au obţinut ajutoare de stat sunt întârziate din cauza lentorii cu care se mişcă Minis­terul Economiei, a arătat recent o analiză a ZF. În cazul fabricii TESLA din Brăila, gestionarul schemei de finanţare este Ministerul Finanţelor iar un document al instituţiei arată că la finalul anului trecut gradul de implementare a fabricii de baterii era de numai 8%.

    Revenind la zona de energie verde pentru care stocarea devine foarte importantă pe calea dezvoltării, România are în acest moment în funcţiune 3.027 MW în proiecte de energie eoliană, la care se adaugă 1.635 MW în proiecte de energie solară, aşa arată datele centralizate la finalul lunii trecute de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Potrivit datelor transmise de instituţie pentru ZF, în acest moment 501 MW de proiecte eoliene au autorizaţia de înfiinţare, 2.283 MW în proiecte de energie solară la care se adaugă 132 MW în proiecte de energie hidro. Acestea sunt proiectele care au şanse aproape sigure de reuşită. Mai departe, planurile României pe zona de energie verde sunt foarte ambiţioase. Astfel, dacă în vechiul PNIESC (Planul Naţional Integrat în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) România trebuia să ajungă în 2030 la 25 GW putere instalată, de la 18,6 GW în prezent, în actualul PNIESC ţinta este setată pentru 30 GW. Pe zona de proiecte solare, România ar urma să ajungă la o capacitate instalată de 8,3 GW, faţă de 5 GW în vechiul PNIESC şi 1,4 GW în prezent. Solarul va deveni astfel forţa dominantă ca şi capacitate din sistemul de producţie local, depăşind cei 6,9 GW ai Hidroelectrica. Energia eoliană ar trebui să ajungă la o capacitate de 7,6 GW, de la 5,2 GW în vechiul PNIESC şi circa 3 GW în prezent. Astfel, dacă ponderea surselor regenerabile de energie pentru anul 2030 era setată la 30,7%, în noua variantă ea ar trebui să ajungă la 36% la nivelul anului 2030. Dar pentru ca aceste lucruri să se întâmple sunt necesare şi investiţii în zona de stocare.

  • Cel mai bogat om din Ucraina avansează pe frontul energetic românesc: mai cumpără un parc solar şi este cu un pas mai aproape de ţinta de 1 GW în 2028

    ♦ Iniţial, ucrainenii îşi doreau 500 MW pe plan local, dar acum şi-au dublat ţinta şi mai fac un pas concret pentru atingerea ei ♦ DTEK, grupul controlat de miliardarul Rinat Ahmetov, a montat primele turbine eoliene din România din noul val, după un îngheţ al industriei de 10 ani de zile.

    DRI, subsidiara grupului DTEK, în spatele căruia se află miliardarul Rinat Ahmetov, a mai făcut un pas pentru a-şi atinge ţinta de 1.000 MW în proiecte de energie verde în România până în 2028. Acesta este unul dintre cele mai mari portofolii verzi în dezvoltare pe plan local. DTEK Renewables Internatio­nal (DRI), cu sediul în Olanda, a achiziţionat un parc fotovoltaic cu o capacitate de 126 MW, situat în loca­litatea Văcăreşti, judeţul Dâmboviţa.

    Acesta este al treilea proiect de ener­gie regenerabilă al DRI în Ro­mânia, reprezentând un nou pas în atingerea obiectivului de a dezvolta

    1 GW por­to­foliu în ţară până în 2028. DRI are deja două proiecte opera­ţio­nale, care produc ener­gie electrică de la înce­pu­tul acestui an: un parc fotovoltaic de 53 MW în Glodeni, judeţul Mureş, şi un parc eolian de 60 MW în Ruginoasa, ju­deţul Iaşi, primul construit în ultimul deceniu în România. Cu noul proiect de la Văcă­reşti, portofoliul DRI în România atinge 239 MW.

    Construcţia parcului solar Văcăreşti va începe în această toamnă, urmând să devină operaţional în toamna următoare, au anunţat reprezentanţii grupului.

    „Achiziţia parcului fotovoltaic de la Văcăreşti ilustrează ambiţia DRI de a deveni un jucător important pe piaţa din România. Credem că România are toate instrumentele pentru a deveni un hub în sectorul energiei regenerabile, iar noua schemă a Contractelor pentru Diferenţă încurajează companii ca DRI să continue investiţiile şi să contribuie la dezvoltarea potenţialului României în energia eoliană şi solară“, a spus John Stuart, CEO DRI.

    DTEK a finalizat şi conectat la reţea două proiecte de energie verde în România. Este vorba despre proiectul eolian de la Ruginoasa (Iaşi), cu o capacitate de 60 MW şi dotat cu 10 turbine Vestas de 6 MW, cele mai mari montate până acum în România. Investiţia în acest proiect s-a ridicat la 107 milioane de euro. Proiectul solar Glodeni, din Mureş, are o capacitate de 53 MW şi a fost conectat la reţeaua Transelectrica pe data de 5 ianuarie 2024. În acest caz, investiţia s-a ridicat la 43 de milioane de euro. Iar în timp ce România visează cu ochii deschişi la oportunitatea de business care va veni din reconstrucţia Ucrainei, Ucraina deja investeşte aici, ambiţia DTEK fiind ca din România să ajungă la un portofoliu european de 5.000 MW, în mai multe state, până în 2030.

    În acest moment, România are proiecte eoliene funcţionale cu o capacitate de circa 3.000 MW şi parcuri solare de circa 1.400 MW, care au asigurat în 2012 circa 15% din producţia de energie.

  • Când toată lumea e cu ochii pe Euro 2024, familia Becali e cu ochii pe vântul din Dobrogea. Proiecte eoliene mamut încep să apară din nou în ţară

    ♦ Un proiect uriaş de circa 770 MW în Suceava a primit luna trecută avizul tehnic de racordare la reţea din partea Transelectrica ♦ Un alt proiect care atrage atenţia prin dimensiuni, dar şi prin acţionariat, ar urma să aibă o capacitate de 441 MW, în Constanţa, acolo unde bate cel mai bun vânt din România ♦ În spatele acestuia se află familia Becali l Rămâne de văzut câte dintre aceste proiecte vor deveni realitate şi câte în afara terenului.

    Bucovina Re­newables es­te compa­nia de pro­iect care a primit ATR-ul pentru un parc eolian de circa 770 MW în Suceava, actul fiind emis luna trecută. Compania este deţinută în proporţii egale de către o firmă cipriotă, ECG Central European Gas Limited, şi de 4P Renewables, dezvoltator local de proiecte de energie verde de mari di­men­si­uni, în care unul dintre acţionari este şi avo­catul Ciprian Glodeanu. Glodeanu este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din zona de energie solară. El a fost timp de 12 ani partener în cadrul casei de avocatură Wolf Theiss şi aproape 10 ani preşedinte al RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Associa­tion). Ulterior, şi-a înfiinţat propria firmă de avocatură, pentru ca la începutul anului 2022 să devină partener fondator al unui vehicul de investiţii, 4P Renewables. Dacă se va realiza, această investiţie ar presupune fonduri de peste 1 miliard de euro şi ar fi cel mai mare proiect eolian din România.

    Tot în zona proiectelor de mari dimensi­uni avizate este şi cel dezvoltat de compania United Power Eolian, cu o capacitate de peste 440 MW în Constanţa, judeţul cu cel mai bun vânt din România. Potrivit Termene.ro, compania este deţinută de mai mulţi membri ai familiei Becali, printre care se numără Andreea Becali, fiica lui Gio­vanni Becali şi nepoată a lui Gigi Becali, Manuela Rodica Becali, soţia lui Giovanni Becali şi alţii. Alături de familia Becali, în compania de proiect United Power Eolian este implicată şi compania Asco Construcţii.

    România are în acest moment o capaci­ta­te de circa 3.000 MW în proiecte de ener­gie eoliană, care asigura circa 14% din pro­duc­ţia de energie totală. Timp de aproape 10 ani de zile piaţa de energie eoliană a fost blocată, dar anul trecut au apărut primii MW noi.

    „Europa a instalat 18,3 GW de capaci­ta­te eoliană nouă în 2023. Proiectele onshore au reprezentat 79% din această capacitate. În UE s-a înregistrat un nivel record al noilor instalări, de 16,2 GW, din care 82% au fost onshore“, se arată în ultimul raport al WindEurope, cea mai mare organizaţie dedicată promovării industriei eoliene la nivel european. Germania a defilat anul trecut cu proiecte de 3,9 GW finalizate, dar ceea ce atrage atenţia este performanţa Poloniei şi a Greciei, unde s-au montat aproape 1,2 GW, respectiv 543 MW în 2023.

    În comparaţie cu aceste ţări, cei 72 MW pe care în sfârşit România a reuşit să îi co­nec­teze par modeşti. Cu toate acestea, faptul că în România a spart gheaţa din piaţa de energie eoliană este o veste foarte bună.

    Un alt stat care a bifat o performanţă bună este Ucraina, cu 146 MW montaţi în plin război. Revenind la piaţa locală, ca o coincidenţă, 60 MW din cei 72 MW sunt realizaţi de un investitor ucrainean. Astfel, Moldova Eolian SRL, compania de proiect din spatele parcului eolian de 60 MW Ruginoasa, este deţinută în totalitate de DTEK Renewables International B.V. Aceasta face parte din holdingul SCM, deţinut de Rinat Ahmetov, cel mai bogat om de afaceri din Ucraina, care are businessuri în minerit, media, real estate, transporturi sau agricultură.

    Potrivit celor mai recente informaţii furnizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în acest moment 501 MW de proiecte eoliene au autorizaţia de înfiinţare, 2.283 MW în proiecte de energie solară la care se adaugă 132 MW în proiecte de energie hidro. Spre deosebite de ATR, care este un pas incipient, autorizaţia de înfiinţare este printre ultimii paşi pe care trebuie să îi parcurgă un investitor. „Autorizaţia de înfiinţare se obţine pe baza ATR-ului (aviz tehnic de racordare) şi a dovezii că ai finalizat procedura de mediu, deci teoretic se poate obţine înainte de contractul de racordare. În practică, e lăsată la final pentru că e o taxă foarte mare de emitere (procent din valoarea totală a proiectului) şi trebuie să depui dovada fondurilor pentru finanţarea acestei valori totale a proiectului“, explică specialiştii din piaţă. Pe lanţul de avizare, autorizaţia de înfiinţare este astfel unul dintre cei mai importanţi paşi pe care îi parcurge investitorul, finanţarea fiind în continuare partea cea mai provocatoare. În ciuda acestor provocări, planurile României pe zona de energie verde sunt foarte ambiţioase. Astfel, dacă în vechiul PNIESC (Planul Naţional Integrat în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) România trebuia să ajungă în 2030 la 25 GW putere instalată, de la 18,6 GW în prezent, în actualul PNIESC ţinta este setată pentru 30 GW. Pe zona de proiecte solare, România ar urma să ajungă la o capacitate instalată de 8,3 GW, faţă de 5 GW în vechiul PNIESC şi 1,4 GW în prezent. Solarul va deveni astfel forţa dominantă ca şi capacitate din sistemul de producţie local, depăşind cei 6,9 GW ai Hidroelectrica. Energia eoliană ar trebui să ajungă la o capacitate de 7,6 GW, de la 5,2 GW în vechiul PNIESC şi circa 3 GW în prezent. Astfel, dacă ponderea surselor regenerabile de energie pentru anul 2030 era setată la 30,7%, în noua variantă ea ar trebui să ajungă la 36% la nivelul anului 2030.

  • Cea mai mare comunitate din energie: prosumatorii au ajuns la o „echipă“ de 121.000 de membri, iar până în 2030 numărul acestora s-ar putea tripla

    Dacă la începutul anului 2020 România avea numai 271 de prosumatori, acest club exclusivist s-a transformat într-un jucător semnificativ în sectorul energetic local. Astfel, la finalul lunii martie, 2024, România avea peste 121.000 de prosumatori, cu o capacitate cumulată de aproape 1.600 MW, arată datele pentru finalul lunii martie transmise de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru anuarul ZF Atlasul de business al României. La această capacitate, investiţiile făcute de această comunitate au ajuns la pragul de 2 mld. lei.

    „Previziunile Ministerului Energiei indică o continuare a acestei tendinţe ascendente, estimând că numărul prosumatorilor va ajunge la 236.000 până la sfârşitul anului 2025 şi la 350.000 până în 2030“, spun reprezentanţii EfdeN, cel mai important ONG dedicat promovării prosumatorilor. Recent, EFdeN alături de ENGIE au lansat Ghidul prosumatorului sustenabil, un instrument care va ajuta la crearea comunităţilor sustenabile de energie.

    „Conceptul de prosumator a evoluat şi a ajuns într-o nouă etapă de dezvoltare: aceea de definire a prosumatorului sustenabil. Desigur, prosumatorul este de la sine înţeles sustenabil, însă nu este suficient doar să producem energie, trebuie să o facem în mod eficient şi inteligent. Alături de partenerii de la EFdeN le putem oferi prosumatorilor un ghid de recomandări utile despre cum pot deveni sustenabili, integrând soluţiile integrate de panouri solare, pompe de caldură şi baterii“, a declarat Nicolas Richard, CEO ENGIE România.

    Faţă de luna martie, între timp cifrele au crescut, au completat reprezentanţii ANRE.

    „Un mic update pentru luna aprilie, am ajuns la 130.000 de prosumatori cu 1.700 MW putere instalată. Ne aşteptăm la un trend accelerat de depuneri de cereri şi instalări pentru prosumatori“, a menţionat Viorel Alicuş, director ANRE, în cadrul evenimentului de lansare a ghidului.

     

  • O criză energetică de proporţii ameninţă să arunce în aer una dintre cele mai importante industrii din lume. Telefoanele, laptopurile şi maşinile sunt primele care vor cădea

    Taiwan, cel mai mare  producător de cipuri la nivel global , se confruntă cu o criză de energie electrică, iar acest lucru ar putea aduce probleme pentru producătorii de cipuri şi industriile care au nevoie de semiconductori, scrie CNBC.

    „Îngrijorările legate de potenţialele penurii de energie şi de deteriorarea calităţii şi fiabilităţii energiei electrice ar putea reprezenta riscuri operaţionale pentru industria semiconductorilor”, a declarat pentru Chen Jong-Shun, cercetător la Chung-Hua Institution for Economic Research.

    În ultimii şapte ani au existat trei pene de curent majore în Taiwan, iar insula s-a confruntat cu o serie de întreruperi mai mici în ultimul an.

    Recent, în luna aprilie, numai în nordul Taiwanului, s-au înregistrat mai multe pene de curent pe parcursul a trei zile, potrivit rapoartelor locale.

    În 2022, au existat 313 incidente de întreruperi de energie electrică. O mare pană de curent în acel an a afectat peste 5 milioane de gospodării, în timp ce o altă pană masivă de curent în 2017 a afectat aproape 7 milioane de gospodării.

    „Taiwanul are atât o criză de energie, cât şi, chiar mai important, o criză de electricitate”, a declarat Joseph Webster, senior fellow la Centrul pentru Energie Globală al Atlantic Council.

    Consumatorii industriali din Taiwan au reprezentat peste 55% din consumul de electricitate în 2023, potrivit Webster al Atlantic Council. Aceşti consumatori, inclusiv firmele de semiconductori, au adesea nevoie de acces constant şi fiabil la electricitate.

    „Dacă Taiwanul este forţat să raţionalizeze mai des energia electrică în viitor din cauza aprovizionării limitate, firmele sale de semiconductori vor avea de suferit”, a adăugat el.

    Orice întrerupere a energiei va încetini producţia de cipuri şi va creşte preţurile globale ale semiconductorilor, a spus Webster.

    „Criza de energie electrică din Taiwan ar putea produce turbulenţe pe pieţele globale de semiconductori”, a spus el, adăugând că întreruperile ar putea reverbera în întreaga industrie globală.

    TSMC, cel mai mare producător de cipuri din lume, reprezintă aproximativ 60% din veniturile globale ale turnătoriilor. Compania este parte integrantă în actualul boom al inteligenţei artificiale generative şi se numără printre giganţii din domeniul tehnologiei, precum Apple şi Nvidia.

    Se estimează că industria globală de fabricare a semiconductorilor îşi va dubla dimensiunea pieţei din punct de vedere al veniturilor până în 2030 şi este pregătită să consume 237 de terawaţi-oră (TWh) de energie electrică până atunci, potrivit unui raport Greenpeace.

     

     

     

  • Gazprom este lovit în plin de războiul din Ucraina: Un raport intern dezvăluie cifrele dure din spatele a mai bine de doi ani de război

    Este puţin probabil ca Gazprom să poată recupera în următorul deceniu vânzările de gaze pierdute ca urmare a războiului declanşat în Ucraina, potrivit unui raport comandat pentru liderii grupului energetic rus, raportează Financial Times.

    Exporturile companiei către Europa vor fi în medie de 50-75 de miliarde de metri cubi pe an până în 2035, reprezentând o treime din nivelurile raportate înainte de declanşarea războiului, a prezis cercetarea.

    Deşi Gazprom speră că un nou gazoduct către China poate ajuta la compensarea volumelor pierdute la exportul european, capacitatea acestuia va fi de doar 50 de miliarde de metri cubi pe an, preţurile Beijingului fiind mult mai mici decât în Europa, potrivit raportului în cauză.

    „Principalele consecinţe ale sancţiunilor pentru Gazprom şi industria energetică sunt contracţia volumelor de export, care vor fi readuse la nivelul din 2020 nu mai devreme de 2035”, au scris autorii documentului.

    Raportul de 151 de pagini, comandat de conducerea companiei şi redactat la sfârşitul anului trecut, se numără printre cele mai sincere recunoaşteri de până acum ale modului în care sancţiunile occidentale impuse ca răspuns la războiul din Rusia au afectat Gazprom şi, în general, sectorul energetic rusesc.

    „Situaţia Gazprom este foarte sumbră”, a declarat Elina Ribakova, cercetător senior nerezident la Peterson Institute for International Economics, cu sediul la Washington, după ce a citit cercetarea. „Compania se află într-o fundătură, conducerea ei fiind conştientă de acest lucru”.

    Gazprom comandă în mod regulat cercetări externe pentru a obţine tratament preferenţial şi finanţare suplimentară din partea Kremlinului, potrivit lui Sergei Vakulenko, membru senior la Carnegie Russia Eurasia Center din Berlin şi fost director de strategie la Gazprom Neft, divizia petrolieră a companiei.

    Potrivit raportului, cota Gazprom din exporturile de energie ale Rusiei va scădea pe măsură ce gazele livrate prin conducte, care au fost afectate în mod deosebit de consecinţele invaziei, vor fi înlocuite de gazele naturale lichefiate, mai puţin vulnerabile. Acesta adaugă că societatea va avea dificultăţi în a reveni la creştere fără un sprijin semnificativ din partea statului în găsirea de noi pieţe pentru gazele sale.

    De asemenea, raportul evidenţiază modul în care sancţiunile au tăiat accesul industriei energetice ruseşti la tehnologii cruciale, cum ar fi turbinele care ajută la deplasarea gazului prin conducte, precum şi la piesele de schimb şi expertiza necesare pentru a le repara.

  • Sunt pe moarte sau vor domina lumea în continuare? Ce spun companiile din piaţa energiei verzi despre petrol şi derivatele sale

    Când peste noapte toţi au devenit apostolii energiei verzi, companii care activează în domeniu încă de pe vremea când România nu avea nicio turbină eoliană spun că tranziţia energetică va fi un proces de durată, petrolul şi produsele derivate din el urmând să controleze piaţa mobilităţii pentru încă mulţi ani de zile. Dar chiar şi aşa, pe piaţă se impun noi modele de business. Unul dintre acesta va fi lansat până la finalul anului şi este realizat de OSCAR Downstream, cel mai mare jucător independent din piaţa petrolieră locală.

    Cu o prezenţă în business de peste 20 de ani, OSCAR Downstream a devenit cel mai mare jucător independent de pe piaţa petrolieră locală, axat pe segmentul B2B. Compania deţine şapte depozite de stocare, amplasate la o distanţă de circa 200 de kilometri  unul de altul, localizate în Şercaia (judeţul Braşov), Zădăreni (judeţul Arad), Ocna Mureş (judeţul Alba), Roman (judeţul Neamţ), Craiova (judeţul Dolj), Fundulea (judeţul Călăraşi), Constanţa (judeţul Constanţa). Depozitele din Şercaia, Zădăreni, Ocna Mureş şi Roman sunt construcţii greenfield. Mai departe, compania are o reţea de benzinării care a depăşit 110 staţii de distribuţie la nivel naţional: 30 de staţii proprii dedicate segmentului de clienţi B2B sub brandul OSCAR Drive, poziţionate de-a lungul principalelor drumuri comerciale, şi peste 80 de benzinării în franciză sub brandul RO concept OSCAR, pentru clienţii B2C (număr în creştere).

    La acestea se adaugă peste 2.500 de staţii de incintă OSCAR – DIESELPoint, dar şi un parc propriu de peste 100 de autocisterne. Anul trecut, compania a ajuns la un business de 1,47 de miliarde de euro şi este deţinută de omul de afaceri Alin Niculae. „Noi credem şi susţinem tranziţia energetică, pentru că ne dorim un viitor sustenabil. Vedem cum o parte dintre clienţii noştri încep să investească în flote alternative de autovehicule electrice, însă acesta este un proces care necesită investiţii considerabile. Estimăm că ritmul de înlocuire integrală a flotelor, deşi susţinut în următorii ani, va fi destul de lent”, spune Nicolae Bănică, CEO al OSCAR Downstream.

    Potrivit unor date prezentate de OMV Petrom, liderul pieţei petroliere locale, în strategia sa pentru anul 2030, compania se bazează până la finalul acestei decade pe o creştere cu 10% a cererii de energie şi la un plus 20% pe zona de gaze naturale. Mai mult, deşi există un apetit pronunţat acum pentru mobilitatea electrică, în viziunea OMV Petrom cererea de motorină va creşte cu 10% iar cea de benzină cu un procent similar până în 2030. Practic, înainte de declin, vor mai fi ani buni de creştere pentru segmentul de produse petroliere şi deci oportunităţi de business pentru modele noi. Abia după anul 2030 se întrevede o scădere a cererii de motorină şi benzină, odată cu dezvoltarea mobilităţii electrice. „Chiar dacă tendinţa de scădere a consumului de produse petroliere va continua la nivel global, petrolul reprezintă o resursă economică necesară, la care nu putem renunţa brusc. Cererea va exista pentru cel puţin câteva zeci de ani, timp în care industria de petrol şi gaze va învăţa să se reinventeze, prin inovaţie, viziune şi tehnologii noi”, spune CEO-ul OSCAR Downstream. Astfel, unul dintre planurile majore ale companiei pentru anul acesta este intrarea în retailul de carburanţi, cu brandul propriu OSCAR, destinat însă segmentului premium. Primele staţii sub brand propriu OSCAR ar putea fi deschise în cel de-al doilea semestru al anului, potrivit celor mai recente informaţii disponibile. „Benzinăriile OSCAR vizează piaţa premium din hub-urile economice şi comerciale dinamice din ţară. Vom propune consumatorului din România un concept unic, care se va diferenţia prin calitatea produselor şi a serviciilor oferite. În acest moment, obiectivul nostru este să ne poziţionăm în mintea consumatorului pe segmentul premium. Strategia de dezvoltare pe termen lung va fi impusă de indicatorii de performanţă şi de evoluţia cererii.“ CEO-ul companiei a mai precizat că în această perioadă sunt finalizate parteneriatele care vizează oferta de servicii suplimentare care vor fi disponibile în primele benzinării de retail. „Urmează să derulăm apoi procesul de recrutare a personalului necesar, care va opera la locaţie.“ Decizia a fost luată în urma unui proces de analiză care a inclus mai multe pieţe. „Ne uităm de câţiva ani la piaţa de retail din România, dar şi la pieţele mature de profil din Europa şi Statele Unite. Retailul este un segment foarte competitiv, cu mult potenţial pe termen lung, iar România are spaţiu de creştere.” Nicolae Bănică a mai spus, într-un interviu acordat recent ZF, că piaţa benzinăriilor din România este încă foarte fragmentată şi polarizată între câţiva jucători mari şi foarte mulţi operatori mici, adesea cu prezenţă doar la nivelul comunităţilor locale şi care îşi concentrează atenţia exclusiv pe oferta de carburant. „Este în continuare loc de creştere, mai ales în zone care nu se află pe principalele rute de transport sau în huburi tradiţionale de tranzit, dar care înregistrează trafic important. Este însă şi loc de consolidare. În următorii ani, acest proces s-ar putea intensifica, alimentat de o cursă pentru modele de business performante şi competitive“, a mai precizat Nicolae Bănică. În ceea ce priveşte planurile de dezvoltare a companiei pe toate segmentele de business, acestea vor fi susţinute
    anul acesta de un buget de
    10 milioane de euro, iar fondurile vor fi alocate pentru extinderea capacităţii de depozitare a carburantului, finalizarea procesului de rebranding şi automatizare a benzinăriilor B2B OSCAR Drive, continuarea extinderii parcului de autocisterne, lansarea primelor benzinării de retail sub brandul OSCAR şi extinderii reţelei RO, precum şi creşterea numărului staţiilor de incintă OSCAR Diesel Point.   

     

    OSCAR Downstream în cifre

    1. Deţine şapte depozite de stocare, amplasate la o distanţă de circa 200 de kilometri unul de altul

    2. Are 30 de staţii proprii dedicate segmentului de clienţi B2B sub brandul OSCAR Drive

    3. Are peste 80 de benzinării în franciză sub brandul RO concept OSCAR

    4. 2.500 de staţii de incintă OSCAR – DIESELPoint

    5. Un parc propriu de peste 100 de autocisterne

    6. Buget de investiţii pentru 2024: 10 mil. euro

    7. Cifra de afaceri 2023: 1,47 mld. euro

  • Când toţi vorbesc de investiţii de miliarde de euro, susţinute din facturi, în producţia de energie şi în reţele, întrebarea cheie rămâne fără răspuns: cum creşte consumul? „Focusul trebuie să fie pe creştere. Dacă plăcinta va fi mai mare, avem bani de tranziţie“

    ♦ China a bifat anul trecut o creştere a consumului de energie de 7%, iar pentru anul acesta este estimat un plus de 10%, în timp ce la nivelul UE consumul de energie a înregistrat o scădere de peste 3% anul trecut, speranţa fiind să ajungă la un procent de creştere de 2% în perioada 2024-2026 ♦ Fără revitalizarea cererii, planurile enorme de investiţii în domeniul producerii de regenerabile şi în reţele rămân fără obiect şi se transformă în motive inutile de creştere a facturilor, dar şi în probleme pentru gestionarea sistemului ♦ Ce va inversa tendinţa? Părerile sunt împărţite, aşa a reieşit din cea de-a doua zi a Eurelectric Power Summit, unul dintre cele mai mari evenimente destinate sectorului energetic, ţinut la Atena.

    Eurelectric este cea mai puternică organizaţie euro­peană dedicată sus­ţi­nerii intereselor in­dustriei energetice, care reuneşte mai bine de 3.500 de compa­nii din domeniului utilităţilor şi al producerii de energie.

    „Mizăm pe o creştere a consumu­lui de energie de 10%. Am ajuns la costuri de 0,4 milioane de euro pe MW pentru eoliene şi la 0,3 milioane de euro pe MW pentru solare. Am investit 60 de miliarde de euro în reţele. Am ajuns la o capacitate de stocare a energiei de 35 GW“, a spus Liu Zehong, executive vice chairman, Global Energy Interconnection De­ve­lop­ment and Cooperation Organi­zation (GEIDCO), care anterior a ocupat funcţia de executive vice president al State Grid Corporation of China (SGCC). Declaraţiile făcute de Liu Zehong descriu un peisaj mult diferit faţă de ceea ce se întâmplă pe plan european, inclusiv România, unde cererea de energie nu pare a-şi găsi forţele pentru o revenire. În acest timp, se vorbeşte despre un necesar de investiţii de 67 de miliarde de euro în reţelele UE şi de planuri pentru mii şi mii de MW de producere de ener­gie pentru care în acest moment nu există un consumator.

    Datele Inter­na­tional Energy Agency arată că pen­tru anii 2024-2026, cererea de energie la nivelul UE ar putea avea un ritm de creştere de circa 2%, infim pentru a susţine o dezvol­ta­re suportabilă, mai ales pentru consu­matori, a industriei. Ce va determina creşterea consumu­lui? Părerile sunt îm­părţite. „După valul de creştere a so­cial media şi cloud, suntem la al trei­lea val marcat de inteligenţa artificială care va duce la dezvoltarea centrelor de date, mari consumatoare de ener­gie. Am început când oamenii şi-au dat seama că îşi iubesc pisicile şi câinii şi au început să posteze. Vorbim acum de puteri de GW şi vorbim de o cerere care nici măcar nu exista în ultimele nouă luni. Se fac contracte pe termen lung pentru alimentarea acestor centre cu 80 de dolari pe MWh, peste preţul pieţei“, a declarat Arshad Mansoor, preşedinte şi CEO, EPRI (Electric Power Research Institute), o organiza­ţie de research pe teme energetice din SUA. Nu toţi sunt însă de părere că centrele de date vor putea rezolva dile­ma creşterii consumului de energie, mai ales pentru Europa.

    „Am trecut prin prea multe bule ca să mai cred una. Cererea de date din cloud a fost mai degrabă liniară. De ce? Pentru că industria această inovează. Ideea că un creier artificial va înlocui creierul uman este la fel de verosimilă ca bula cu maşinile autonome. Cererea de energie care va veni din zona de încălzire, transport şi industria va face ca cererea din centrele de date să pară nesemnificativă“, a replicat Michael Liebreich, CEO, Liebreich Associates, expert în domeniul energetic.

    Speranţa este că totuşi indiferent de ce va determina creşterea cererii, să există acel ceva.

    „Sunt tehnologii pe care trebuie să le studiem mai mult. Cererea va creşte oricum, chiar dacă de la IA sau electrificare“, a spus Kristian Ruby, secretar general, Eurelectric. Problema este că fără această creştere a cererii, care de fapt se traduce în creştere de PIB, factura tranziţiei este greu de suportat, întregul fenomen în sine pierzându-şi din consistenţă. „Electrificarea este esenţială şi nu este o problemă de bani, cu condiţia să creştem. Dacă plăcinta se face mai mare, vom putea face tranziţia. Focusul trebuie să fie pe creştere“, a atras atenţia Leonhard Birnbaum, CEO-ul grupului E.ON.

    Economiile europene, la rândul lor, mizează pe creşterea consumului de energie.

    „Electrificarea are un potenţial uriaş. Ne aşteptăm la o creştere de 40-50% a cererii de energie până în 2030, aceasta fiind motivaţia pentru proiectul nostru nuclear. Avem 6 GW de energie solară conectaţi la reţea. Am lansat proiectul de contracte pentru diferenţă pentru baterii şi vom creşte la 450 MW până în 2026 de la 25 MW“, a descris situţia din Ungaria, Attila Steiner, secretar de stat pentru energie şi politici de mediu în cadrul Ministerului Energiei maghiar. Începând cu 1 iulie 2024, la puţin timp după alegerile europene, Ungaria va prelua preşedinţia rotativă a Consiliului European, instituţie cheie care defineşte politicile şi priorităţile UE.

    Direcţiile care vor fi adoptate, în lipsa unei creşteri solide a economiilor europene, se pot descărca în facturile plătite de consumatori şi tocmai de aceea focusul trebuie să fie pe dezvoltare.

    „Industria şi-a pierdut focusul. Tatăl meu are peste 80 de ani şi niciodată nu şi-a citit factura. Asta până acum. Porneşte şi opreşte radiatorul pentru a putea face economii. Politicienii europeni ar trebui să se concentreze mai mult pe cetăţenii lor, nu să lupte pentru alţii. Trebuie să ne concentrăm mai mult pe unitate“, a conchis Károly Mátrai, CEO, MVM Group, grup energetic integrat pe verticală deţinut de statul maghiar. Spre comparaţie de Ungaria, care a fost bine reprezentată la summitul Eurelectric, niciun oficial român sau executiv de nivel înalt al vreunei companii româneşti din domeniul energetic nu a avut vreo intervenţie în cadrul summitului de la Atena.

    „Electrificarea are un potenţial uriaş. Ne aşteptăm la o creştere de 40-50% a cererii de energie până în 2030, aceasta fiind motivaţia pentru proiectul nostru nuclear. Avem 6 GW de energie solară conectaţi la reţea. Am lansat proiectul de contracte pentru diferenţă pentru baterii şi vom creşte la 450 MW până în 2026 de la 25 MW.“ Attila Steiner, secretar de stat pentru energie şi politici de mediu în cadrul Ministerului Energiei, Ungaria

    „Industria şi-a pierdut focusul. Tatăl meu are peste 80 de ani şi niciodată nu şi-a citit factura. Asta până acum. Porneşte şi opreşte radiatorul pentru a putea face economii. Politicienii europeni ar trebui să se concentreze mai mult pe cetăţenii lor, nu să lupte pentru alţii. Trebuie să ne concentrăm mai mult pe unitate.“ Károly Mátrai, CEO, MVM Group, Ungaria