BusinessMagazin

Tag: educatie

  • Un catalog electronic nu îi va atrage pe copii la şcoală. O româncă însă a găsit soluţia ca să facă şcoală atractivă pentru ei

    Un catalog electronic nu va atrage copiii spre şcoală şi nici nu îi va determina să înveţe cu mai multă tragere de inimă, dar o platformă în care profesorii susţin lecţii video, unde explică legăturile unei materii cu lumea reală, iar exerciţiile se fac la fel, tot în format video, are toate şansele să-i cucerească. Este pariul unui start-up local numit WowMind care vrea să facă şcoala atractivă pentru copii. Pentru ca planul să devină realitate, echipa WowMind are nevoie de o finanţare de 250.000 de euro.

     

    WowMind este o soluţie de e-learning dedicată generaţiei digitale ce se bazează pe tehnologii emergente, dar şi pe conţinut video. Am început în 2018 cu un proiect-pilot, iar acum suntem la stadiul de MVP, ne pregătim de lansare. Avem platforma parţial dezvoltată, iar în momentul de faţă avem nevoie de 250.000 de euro să ajungem în faza beta a aplicaţiei şi să ne creăm o viziune pentru următorii doi ani, perioadă în care ne dorim să intrăm şi în metaverse. Suntem deja în discuţii cu potenţiali investitori şi cu o platformă de crowdfunding“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Anna Mera, fondatoare a WowMind. Platforma va fi lansată în toamna acestui an, investiţia iniţială, realizată din fonduri proprii, ajungând până acum la aproximativ 50.000 de euro. Ideea dezvoltării soluţiei WowMind s-a născut dintr-un alt proiect, finanţat prin programul european Horizon 2020, al cărui obiectiv era arhivarea notelor. „Ce am observat noi a fost că nu catalogul digital lipseşte din educaţia actuală, ci atractivitatea procesului de învăţare. Şi acolo am decis că este cel mai bine să lucrăm. Am făcut o cercetare care a durat în jur de doi ani şi jumătate. Ce am vrut noi a fost să evităm greşelile multor fondatori care se grăbesc să lanseze platforme doar pentru a primi finanţare. Noi ne-am dorit să creăm un produs axat pe utilizator, iar ca să creăm un produs axat pe utilizator a trebuit să facem o lungă perioadă de cercetare pentru că vorbim aici de copii, de tineri”, a punctat ea, adăugând că în momentul de faţă, tinerii sunt experţi în tehnologie. „Nu poţi să îi dai unui tânăr o tehnologie care să nu fie efectiv creată pentru el, mai ales în educaţie. În educaţie copiii s-au plictisit de subiecte precum matematică, fizică, limba română. Am citit astăzi că 57% dintre copiii de la Evaluarea Naţională nu ştiu să citească. Asta înseamnă că ceva deja nu-i mai atrage pentru că ei se uită pe YouTube totuşi, aproape tot timpul. Ce ne dorim noi este să creăm o legătură, un pod între tehnologie, digitalizare şi educaţie“.

    Care este conceptul din spatele WowMind? „Încercăm să stârnim interesul copiilor pentru învăţare, şi încercăm să le trezim interesul şi pentru pasiuni şi vocaţii, pentru că ştim cu toţii că am învăţat în şcoală foarte multe lucruri pe care în momentul de faţă nu le folosim, dar nu le folosim pentru că nu am înţeles de fapt pentru ce se folosesc ele. De exemplu, că geometria poate să ajute în arhitectură, chimia este baza alimentaţiei, că biologia poate să ne ajute în relaţia noastră cu animalele noastre de companie – câini, pisici etc. Deci ceea ce îmi doresc eu este să facilitez cumva accesul copiilor către un alt tip de educaţie, către aptitudini şi cunoştinţe ale secolului XXI şi în acelaşi timp să îi atragem către lucruri noi“, a explicat Anna Mera. Ea a subliniat că principalul diferenţiator al WowMind pe piaţa locală de e-learning este tehnologia şi abordarea procesului de învăţare.

    „Ce facem noi diferit este să creăm un ecosistem de creatori de conţinut educaţional şi anume experţi – de exemplu medici, medici veterinari, avocaţi, experţi IT, arhitecţi. Orice poate să inspire şi să creeze conţinut ce poate cumva să ofere o imagine unui copil despre cum ar putea să fie acea meserie.

    Astfel, dorim să creăm o legătură între matematică şi arhitectură, între biologie şi alimentaţie, între biologie şi efortul fizic, între muzică şi artă. Tot felul de lucruri care îi pasionează pe copii în momentul de faţă, dar părintele nu poate să îi ducă la toate cursurile pe care şi le-ar dori ei pentru că este nevoie de timp şi este nevoie de bani. Şi cumva noi aducem aceste cursuri în gadgetul lor. Asta ne diferenţiază de majoritatea platformelor care se bazează pe conţinut formal – pe matematică, română, fizică. Şi de exemplu, părintele, în momentul în care cumpără accesul pe platformă, cumpără doar accesul pentru clasa a cincea sau clasa a şasea. La noi în momentul în care utilizatorul cere accesul pe platformă, va avea acces la foarte mulţi educatori, la foarte mulţi experţi, la foarte multe imagini ale joburilor pe care ei ar putea să le urmeze mai departe.“

    În prezent, publicul ţintă pentru platforma WowMind sunt copiii de gimnaziu – clasele V-VIII, însă start-up-ul va dezvolta pe termen mediu şi lung şi conţinut pentru clasele I-IV şi pentru liceu. „Până în momentul de faţă am lucrat cu 4.000 de copii, în jur de 2.000 de profesori şi în jur de 3.500 de părinţi. Feedbackul este foarte bun. Părinţii îşi doresc aplicaţia, copiii chiar mai mult ca ei şi profesorii consideră deja necesar un produs de acest gen. Dacă înainte de pandemie considerau că educaţia digitală este cumva ceva ce nu o să se implementeze şi nu o să fie niciodată necesar, după pandemie toată lumea şi-a schimbat părerea şi a început să devină interesată cu adevărat de cum putem să facem educaţia digitală să fie parte din viaţa noastră”, a precizat fondatoarea WowMind.

    Platforma se construieşte cu ajutorul celor mai noi tehnologii, precum blockchain şi inteligenţa artificială, acestea fiind folosite atât pentru a personaliza experienţa de învăţare, dar şi pentru a oferi anumiţi tokens. „De exemplu, pe platformă vor fi anumite teme, evaluări – adică un copil va trebui să explice ce înseamnă fotosinteza. El va face un video şi va arăta ce înseamnă fotosinteza, iar acel videoclip va fi recompensat printr-un sistem de blockchain. Prin acele puncte câştigate, WowPoints cum o să le numim noi, copiii vor avea acces la anumite lucruri din lumea digitală, din jocuri, şi poate şi de nişte reduceri pe anumite platforme de e-commerce.”

    Monetizarea  platformei se va face pe bază de subscripţie lunară sau anuală, tariful urmând a fi de 50 lei pe lună pentru un utilizator. „În momentul de faţă avem în producţie 150 de videoclipuri şi există parteneriate cu trei creatori de conţinut de pe YouTube de la care vom mai aduce câteva sute de videoclipuri.”

    Pe termen lung, start-up-ul şi-a propus să facă disponibilă platforma şi în alte cinci limbi, primele pieţe externe vizate fiind Turcia şi Brazilia şi Africa de Sud. „Acestea sunt pieţe pe care le ţintim. Nu sunt nişte pieţe enumerate întâmplător, ci sunt nişte pieţe ce au nevoie efectiv de soluţii de e-learning. Pentru că acolo este nevoie foarte mare de e-learning. Există din ce în ce mai puţini profesori şi nevoia de soluţii adaptate secolului XXI este din ce în ce mai mare. Nu putem să lăsăm în urmă generaţii întregi de oameni doar pentru că şcoala nu s-a adaptat încă la un anumit tip de informaţie.” În primul an de activitate, start-up-ul are ca obiectiv să atragă circa 30.000 de utilizatori WowMind, să ajungă la 150 de creatori pe platformă şi să aibă în jur de 600 de videoclipuri. „După primii doi ani de activitate, adică pe termen mediu, ne dorim să începem să scalăm către Turcia, unde avem un network foarte puternic educaţional. Colaborăm deja cu şcoli şi cu inspectorate prin proiectele Erasmus şi mai apoi vrem să vedem cum să ne ducem către celelalte două pieţe – Brazilia şi Africa de Sud. Dar în mare, în următorii cinci ani, ce îmi doresc eu, sunt peste 300.000 de utilizatori WowMind.”

     

    Anna Mera, fondator, WowMind

    „Tinerii în momentul de faţă, după cum ştim cu toţii, sunt experţi în tehnologie – nu poţi să îi dai unui tânăr o tehnologie care să nu fie efectiv creată pentru el, mai ales în educaţie. am aflat că 57% din copiii de la Evaluarea Naţională nu ştiu să citească. Asta înseamnă că ceva deja nu-i mai atrage pentru că ei se uită pe YouTube totuşi aproape tot timpul. Noi ne dorim să creăm o legătură, un pod între tehnologie, digitalizare şi educaţie.“

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

     

    1. Invitat: Anna Mera, fondatoarea WowMind

    Ce face? Dezvoltă o platformă educaţională nonformală pentru tineri

    „WowMind este o soluţie de e-learn­ing dedicată generaţiei digitale ce se bazează pe tehnologii emergente, dar şi pe conţinut video. Am început în 2018 cu un proiect-pilot, iar acum suntem la stadiul de MVP, ne pregătim de lansare. Avem platforma parţial dezvoltată, iar în momentul de faţă avem nevoie de 250.000 de euro să ajungem în faza beta a aplicaţiei şi să ne creăm o viziune pentru următorii doi ani de zile în care ne dorim să intrăm şi în metaverse. Suntem deja în discuţii cu potenţiali investitori şi cu o platformă de crowdfunding.“

    2. Invitat: Adrian Sfichi, CEO şi cofondator al Ecap

    Ce face? A construit o soluţie completă de automatizare pentru businessurile din e-commerce

    „Momentan avem 12 clienţi pentru care facturăm 3.000 de euro lunar şi procesăm în jur de 25.000 de comenzi pe lună, dar vrem ca până în vara anului viitor să atingem o cifră de afaceri de 500.000 de euro şi 150 de clienţi. Dacă ne vom atinge obiectivul, o să începem să căutăm o nouă investiţie, în valoare de 2 milioane de euro, şi vom începe să recrutăm pentru a mări echipa, pentru a scala şi pe plan internaţional.“

    Start-up Update

    1. Invitat: Cosmin Curticăpean, cofondator şi CEO al iFactor – platformă online de finanţare alternativă pentru IMM-uri

    Ce e nou? Start-up-ul local se pregăteşte pentru a deschide o nouă rundă de finanţare cu ajutorul căreia să se extindă şi pe piaţa din Marea Britanie. Înfiinţat în 2016, start-up-ul a ajuns până acum la investiţii totale de 3,5 milioane de euro, din care 2 milioane euro au venit din fonduri proprii ale fondatorilor, iar restul din finanţări atrase (1 milion de euro prin rundă de finanţare şi 0,5 milioane de euro printr-un grant).

    „Vom începe discuţiile pentru o rundă nouă de finanţare relativ curând. Runda va fi mixtă. Avem deja înfiinţată o companie şi în Marea Britanie, iar pe compania de acolo vom demara runda de finanţare, iar aceasta va fi deschisă atât pentru fonduri de investiţii din estul Europei, cât şi pentru cei din Marea Britanie.“

    2. Invitat: Andrei Vasile, managing partner, SanoPass – platformă pentru abonamente medicale şi de fitness

    Ce e nou? Start-up-ul local medtech şi-a setat ca obiectiv să ajungă la finalul acestui an la 300 de companii-client şi la 50.000 de utilizatori, faţă de circa 250 de companii-client, respectiv 30.000 de utilizatori în prezent, în condiţiile în care echipa va investi mai mulţi bani în marketing şi vânzări odată ce runda de finanţare de 3 milioane de euro aflată acum în desfăşurare se va încheia. Totodată, start-up-ul va continua să investească în partea de cercetare-dezvoltare, urmând să mai lanseze în cadrul platformei şi un modul de nutriţie bazat pe inteligenţă artificială asistat de către medici.

    „O să încheiem anul cu 1.500 de furnizori de servicii medicale în reţeaua noastră, 50.000 de utilizatori în platformă şi peste 300 de companii-client. Astăzi suntem în discuţii şi lucrăm la o integrare cu cel mai mare furnizor de ERP de fitness din România şi facem acest lucru. Iar ca număr de utilizatori pe zona fitness sperăm să avem în jur de 10.000, bineînţeles, care să aibă şi o componentă în abonamentele medicale.“

    3. Invitat: Andrei Covaciu, cofondator al BOOKR – platformă de programări online şi gestiune a afacerilor

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să atragă în toamna acestui an o investiţie de 500.000 euro într-o rundă de tip seed, la un an după obţinerea primei finanţări – pre-seed – în valoare de 120.000 euro.

    „În 2021, înainte de a lua finanţarea la finalul anului, am reuşit să generăm business în valoare de 350.000 de euro pentru afacerile partenere. După runda de investiţie, începând din ianuarie până acum, practic primele două trimestre din 2022, am dublat tot, am dublat toate cifrele – am dublat numărul de programări livrate prin aplicaţie, am dublat numărul de utilizatori, numărul de afaceri partenere înscrise şi am reuşit să generăm business în valoare de un milion de euro. După părerea noastră este doar o chestiune de timp până când vom ajunge să scalăm până la 10 milioane euro şi apoi la 100 milioane euro venituri generate pentru partenerii noştri.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Educaţie, stil de viaţă şi wellness. Preocuparea de a le asigura o stare de bine angajaţilor, un trend constant în rândul angajatorilor în ultima perioadă

    ♦ Cosmina Coman,  Learning Pro: „Accentul pe wellbeing a venit în urma unor traume psihice şi sociale date de pandemie, anxietăţi date de războiul recent din Ucraina, care au accentuat foarte mult căutările personale şi oamenii poate nu mai vor să facă acelaşi lucru, poate vor să-şi schimbe cariera“.

    Preocuparea angajatorilor de a le asigura o stare de bine angajaţilor este un trend constant, afirmă Cosmina Coman, managing director în cadrul firmei de training Learning Pro.

    „Un trend constant este cel de preocupare a angajatorilor către asigurarea a ceea ce se cheamă wellbeing faţă de angajaţi şi acest lucru este sprijinit de elemente din zona de tehnologie, pe lângă ce li se pune la dispoziţie angajaţilor, adică instrumente de sprijin psihologic prin diverse tehnologii, până la elemente de productivitate, instrumentele pe care le folosim cu toţii cât stăm la ecran, cât suntem în meeting-uri’’, a declarat Cosmina Coman în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Preocuparea angajatorilor pentru wellbeing vine după ce angajaţii au trecut printr-o serie de traume în ultimii ani, traume cauzate de pandemia de COVID-19 sau de războiul din Ucraina.

    „Accentul pe wellbeing a venit în urma unor traume psihice şi sociale date de pandemie, anxietăţi date de războiul recent din Ucraina, care au accentuat foarte mult căutările personale şi oamenii poate nu mai vor să facă acelaşi lucru, poate vor să-şi schimbe cariera. Cei de la Microsoft spun că cariera nu ar mai trebui privită ca o scară cum era clasic, ci ca un loc de joacă şi scopul este să găsim şi o bucurie în ceea ce facem. Acestea sunt aşteptările angajaţilor, să aibă parte de o carieră pe nevoile lor“, a mai spus Cosmina Coman.

    România se află pe primul loc în Europa la capitolul engagement, adică devotament profesional la locul de muncă, cu 33%, potrivit unui studiu realizat la nivel global de compania de cercetare Gallup, menţionat de reprezentanta Learning Pro.

    „Măsurătorile reflectă engagement-ul angajaţilor, calitatea vieţii, dar şi cum percep oamenii din respectiva ţară problemele sociale.“

    Productivitatea angajaţilor creşte cu 82% pentru angajaţii cărora li s-a făcut onboarding-ul corect, pe când doar 20%-30% din angajaţii din companii spun că li s-a făcut un onboarding corect, mai spune Cosmina Coman.

    „Asta înseamnă prezentarea mediului de lucru, conectarea cu colegii, permitere a unui timp de adaptare, punerea la dispoziţie a întregului set de tehnologie de care are nevoie, comunicarea obiectivelor.“

    De asemenea, ea mai explică conceptul de re-boarding, care înseamnă comunicarea aşteptărilor angajatorului faţă de angajat, sistemul hibrid de muncă ales de angajat, care este noul setup fizic, noile tehnologii pe care le foloseşte compania, noii colegi, cum comunicăm cu noii colegi.

    Cosmina Coman a mai adăugat şi faptul că LinkedIn a făcut o statistică prin care spune că există de opt ori mai mult engagement pe social media cu conţinutul distribuit de angajaţi, decât cel cu reţelele sociale.

    „Dacă employer branding-ul este ceea ce spune companie despre ea ca angajator, employee advocacy este ceea ce spun angajaţii despre companie ca şi angajatori“, concluzionează Cosmina Coman.

  • Primăria Cluj-Napoca vrea să realizeze un hub educaţional de peste 96 mil. euro

    Consilierii locali au aprobat în unanimitate indicatorii tehnico-economici şi documentaţia tehnică pentru proiectul ’’Dezvoltare infrastructureă educaţională (hub educaţional) şi de sănătate (unitate de sănătate-centru de excelenţă pentru protonoterapie), dezvoltare infrastructură sportiveă (bazin de înot, bază sportiveă) şi Pădure-Parc în cadrul cartierului Borhanci’’.

    În contextul Misiunii UE ’’100 de oraşe inteligente şi neutre din punct de vedere climatic până în 2030’’, această investiţie va creşte semnificativ zonele verzi din Cluj-Napoca, va reduce amprenta de carbon pe care oraşul o generează şi va oferi modalităţi multiple de petrecere a timpului liber pentru locuitorii din zonă, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Cluj-Napoca.

    Hub-ul din Borhanci va include: creşă cu 11 grupe a câte 9 copii, grădiniţă cu 8 grupe a câte 20 de copii, şcoală gimnazială formată din 3 corpuri de clădire şi sală de sport, liceu cu laboratoare şi sală de sport, bazin de înot acoperit cu capacitate de 1.000 de spectatori, bază sportivă, pădure-parc, pe o suprafaţă de peste 50 ha.

     

  • Adevărata criză din educaţie, despre care nimeni nu vorbeşte: Doar jumătate dintre cei intraţi în clasa I în urmă cu 12 ani au ajuns să ia bacul. Restul devin chelneri, casieri şi spălători de maşini

    ♦ Degradarea competenţei corpului profesoral din cauza salariilor mici şi neglijarea investiţiilor în infrastructura şcolară au adus dezastrul în România: doar unu din doi copii înscrişi în clasa I ia bacul ♦ Restul devin „carne de tun“ pentru munci necalificate în România şi în străinătate.

    Cu toate proiectele de reformă în educaţie, o analiză input / out­put arată că doar 45% dintre cei care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani au luat bacul. Însumate pentru o perioadă de cinci ani, da­tele arată că, din cei peste un milion de elevi care s-au înscris în clasa I în România în perioada 2006-2010, doar 450.000 au ajuns în clasa a XII-a şi au promovat exa­menul de bacalaureat, arată datele centra­lizate de ZF.

    Acesta este rodul a 30 de ani de subfinanţare a sistemului de învăţământ, atât la nivelul salariilor profesorilor, cât şi la nivelul infrastructurii şcolare. În loc să urmeze exemplul şcolilor private, să preia modelul şcolilor turceşti, franceze, britanice, sau europene din Bucureşti şi să construiască şi ei campusuri şcolare, liderii politici precum Ponta sau Năstase au ales soluţia individuală şi şi-au înscris copiii la şcoli private, lăsând sectorul de stat în paragină. Dacă în sectorul medical acum patru ani sub conducerea PSD/Dragnea s-a oprit hemoragia de valori prin triplarea salariilor, în şcoli ajung acum să lucreze ca profesori cel mai prost plătiţi absolvenţi dintr-o generaţie.

    Un profesor cu studii superioare, ca debutant, câştigă 2.500 de lei net pe lună, cât un angajat de la Lidl, pe când un medic rezident câştigă 5-6.000 de lei net, iar un ofiţer de poliţie debutant câştigă 7- 8.000 de lei net.

    Doar în 2022 au absolvit bacalaureatul circa 91.000 de elevi, însă în anul şcolar 2009/2010, când ei erau în clasa I, numărul total de elevi înscrişi la clasa I era de peste 200.000 de copii, de peste două ori mai mare.

    ”Cei mai mulţi copii care se pierd sunt de la sate, iar motivele sunt multiple, de la sărăcie la faptul că părinţii pleacă în străinătate şi nu pot avea grijă de ei, mai sunt şi copii care se duc la şcoli profesionale, dar nu ştim câţi şi unde se duc, pentru că nimeni nu îi monitorizează. Degeaba avem cel mai mare procent de promovare din ultimii ani şi nu ştiu câţi de 10 la bacalaureat dacă pierdem aproape jumătate de copii dintr-o generaţie”, a explicat Anca Târcă, consultant educaţional.

     Soluţii pentru ameliorarea situaţiei ar exista, dacă guvernanţii s-ar preocupa mai mult de problemele de fond – cum ar fi îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare din mediul rural prin programe integrate – şi mai puţin pe schimbări de formă, cum sunt eliminarea tezelor sau înlocuirea semestrelor cu module, a mai spus ea.

    O economie puternică produce valoare adăugată mare atunci când are angajaţi înalt calificaţi. Însă sărăcia familiilor din satele României anulează şansele copiilor de a studia pentru ca ulterior să aibă o profesie sau o meserie.

    ”Faţa reală a sistemului de educaţie din România este cea din rural, pentru că în urban sistemul este susţinut cu banii părinţilor. Cifrele sunt grave oricum, cu 50% dintre elevi pierduţi între clasa I şi clasa a XII-a înseamnă că, peste o generaţie, jumătate dintre noi vom fi total needucaţi şi fără bacalaureat absolvit. Situaţia este şi mai gravă, pentru că peste cei 50% se mai adaugă procentul de 9% dintre copii care au vârstă şcolară şi pe care părinţii nu îi înscriu niciodată la şcoală”, a spus Mihaela Nabăr, director executiv al World Vision România, organizaţie non-guvernamentală care susţine elevii de la sate să continue studiile la liceu prin programul ”Vreau în clasa a 9-a”.

    În total, în perioada 2005- 2010, peste 1 milion de copii s-au înscris în clasa I în şcolile din România, iar dintre aceştia circa 450.000 au absolvit bacalaureatul, iar alţi peste 633.000 ”s-au pierdut” în acest interval de 12 ani de şcoală, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la UNICEF, Ministerul Educaţiei şi Institutul Naţional de Statistică.

    ”Un procent de 24% dintre copiii din rural spun că nu are cine să îi ajute la teme, profesorii nu au activităţi de tip şcoală după şcoală, iar acasă mulţi părinţi sunt analfabeţi şi nu îi pot ajuta, arată rezultatele unui studiu World Vision. În plus, unu din trei adolescenţi lipseşte de la şcoală uneori sau întotdeauna pentru că trebuie să lucreze în gospodărie”, a mai spus Mihaela Nabăr.

    Nivelul de educaţie ”dictează” şi nivelul de trai al absolventului care se angajează, iar cu cât un angajat este mai educat, cu atât salariul său este mai mare.

    Un absolvent de facultate care se angajează imediat după absolvire primeşte un salariu destul de apropiat de cel al unui muncitor dintr-o fabrică, însă după 5 ani de activitate salariul absolventului de facultate se dublează, pe când al muncitorului are o creştere de 41%, arată datele extrase din studiul salarial realizat de firma de consultanţă Mercer Marsh Benefits

  • Educaţie, stil de viaţă şi welness. Cu angajaţii la psiholog. Problemele de sănătate mintală îi fac pe angajaţi mai neproductivi

    Sănătatea mintală a evoluat de la un concept rar abordat, la un subiect discutat frecvent, atât în rândul pacienţilor, cât şi în marile corporaţii. Pandemia a scos la suprafaţă mai rapid nevoia de servicii din sfera psihologică, iar companiile s-au adaptat trendului.

    Este şi cazul Medicover, al treilea cel mai mare operator medical privat din piaţa locală, care a creat un program de consiliere pentru angajaţi şi angajatori alături de clinica Hope, specializată în domeniul psihiatriei şi psihoterapiei.

    „Nevoile emoţionale şi stresul resimţit de angajaţi, cu precădere în ultimii ani, impun o abordare specializată. Liderii de astăzi trebuie să acorde importanţa cuvenită stării de bine a angajatului, la nivel emoţional şi mintal, pentru a-i oferi cadrul propice performanţei. Implicarea în susţinerea sănătăţii mintale este cea mai bună investiţie pentru companiile care gândesc pe termen lung“, a spus Florinela Cîrstina, director general al Medicover România.

    Ce înseamnă mai exact programul de „mental health“? Consilierea în cadrul acestui program include etape de audit psihologic, traininguri, terapie, toate menite să crească performanţa şi productivitatea angajaţilor.

    Marile reţele de sănătate privată deja au servicii de consiliere psihologică, inclusiv în pachetele de abonamente medicale pe care le accesează companiile ca beneficiu pentru angajaţii lor. Programul de sănătate mintală pus pe piaţă de Medicover şi clinica Hope implică nişte costuri suplimentare faţă de abonamet, care depind de complexitatea intervenţiei şi de numărul de angajaţi.

    „În ultimii ani, numărul persoanelor cu tulburări emoţionale şi psihice a crescut foarte mult şi intervenţiile de sănătate mintală la locul de muncă pot avea un efect foarte puternic, atât în prevenţia cât şi în tratamentul tulburărilor psihice şi emoţionale“, a spus şi dr. Gabriella Bondoc,  director general şi fondatoare a clinicii Hope.

    Ea a menţionat că anxietatea şi depresia au crescut ca frecvenţă cu câte 20% fiecare, din estimările internaţionale. Iar starea de sănătate mintală a angajaţilor se vede direct în absenteism la locul de muncă, lipsa satisfacţiei şi a productivităţii. Aceste aspecte, pe termen mediu şi lung, înseamnă bani pierduţi de companii.

    Şi alţi jucători din piaţa medicală privată au pus accentul pe dezvoltarea în zona de sănătate mintală, cum este cazul reţelei Regina Maria, care a cumpărat Clinica de psihologie Oana Nicolau la începutul lui 2022. Şi MedLife are un centru de excelenţă în psihiatrie şi psihoterapie, iar din datele anterioare ale companiei, în 2020, până la 20% din totalul de consultaţii de psihologie şi psihiatrie au fost asociate cu COVID-19.

  • Solidaritate pentru viitor. Clienţii eMAG au donat peste 5.900 de ore de educaţie remedială pentru copiii din programul de combatere a abandonului şcolar „Educaţia nu se opreşte niciodată”

    eMAG a strâns donaţii de la clienţii şi astfel, copiii din programul de recuperare a materiei “Nouă ne pasă” vor beneficia de ore remediale din partea profesorilor înscrişi în program, la Matematică şi Limba română, şi îşi vor putea continua parcursul şcolar şi în anul 2022/2023.
     
    Grupele cuprind maxim 10 copii care pot participa în program minimum trei ani, iar pe lângă ajutor de la profesori, ei primesc şi o masă caldă de trei ori pe săptămână.   
     
    Participarea în programul „Nouă ne pasă” este deschisă oricărei echipe de profesori din mediul rural care aplică cu propuneri de proiecte, fiind selectate cele mai convingătoare aplicaţii. Fiecare şcoală selectată beneficiază de sprijin financiar, iar suma oferită acoperă cheltuielile pentru masa copiilor la şcoală, materialele didactice şi plata profesorilor.
     
    Înfiinţat în 2016, programul „Nouă ne pasă” a ajun în cele mai îndepărtate şi sărace zone, astfel că de la şase şcoli din cinci judeţe, acum cuprinde 84 de şcoli din 31 de judeţe. În anul şcolar care tocmai s-a încheiat, 2.422 de copii au fost susţinuţi de 377 de profesori. 
     
     
     

  • Războiul din Ucraina aruncă Rusia în cea mai gravă recesiune din ultimii 30 de ani, iar nota de plată este achitată de Generaţia lui Putin. Pentru milioane de tineri drumul către educaţie de top şi o carieră de succes s-a închis definitiv

    Tinerii ruşi care speră să ajungă să studieze în cadrul instituţiilor educaţionale de top sau care încearcă să îşi consturiască cariere de succes s-au trezit într-o situaţie dificilă. De la începerea războiului, multinaţionalele au părăsit în turmă Rusia, iar universităţile din ţară fac schimbări drastice, blocând stundenţii să studieze în afara ţării la centre educaţionale de top, scrie Business Insider.

    Mulţi specialişti sunt de părere că este încă imposibil de cuantificat impactul războiului asupra tinereilor ruşi. Totodată, ei au atras atenţia asupra faptului că generaţia care a crescut sub Putin se confruntă în prezent cu un scenariu total diferit faţă de ceea ce era obişnuită.

    Tinerii care au crescut cunoscând doar conducerea lui Vladimir Putin sunt denumiţi şi „Generaţia Putin”. Ei au crescut cunoscând McDonads-ul, urmărind cele mai noi filme de la Hollywood şi postându-şi realizările pe Instagram. Acest mod de viaţă a dispărut complet după 27 februarie, treptat, pe măsură ce companiile care asigurau luxul lumii occidentale au dispărut din Rusia.

    Ca peste tot în lume, o educaţie cât mai calitativă deschide uşi importante, cum sunt cele ale multinaţionalelor, care oferă posibilităţi peste tot în Europa. Pentru tinerii ruşi, aceaestă oportunitate nu mai există.

    „O mulţime de corporaţii au promis cariere de succes, stabilitate şi un mediu în care se poate avansa pe merit. Totuşi, ele au început să plece, iar industriile care promit salarii mai mari încep să fie blocate de sancţiuni”, a declarat Andrew Lohsen, membru în cadrul Centrului pentru Studii Internaţionale.

    Cele mai multe plecări se întâmplă în industria petrolieră şi IT, unde tinerii care vor vrea să activeze aici se vor confrunta cu un viitor cel puţin incert. La începutul acestei luni, giganţii tehnilogici IBM şi Microsoft au lăsat pe drumuri sute de angajaţi ruşi, pe măsură ce se retrăgeau de pe această piaţă.

    Singura reacţie a angajaţilor ruşi la exodul companiilor a fost abandonarea locurilor de muncă. Unii dintre aceştia au plecat de frica recrutării în razboi, în timp ce alţii au fost împinşi de spate de sancţiunile care le afectează angajatorii.

    Ultima prognoză a Băncii Mondiale pentru Rusia este sumbră. Instituţia preconizează o contracţie de 11,2% în 2022 a economiei ruseşti, aceasta fiind cea mai gravă recesiune care ar lovi Rusia în ultimele trei decenii.

  • România are cea mai mare pondere a persoanelor care renunţă devreme la studii

    Ponderea celor care au părăsit sistemul de educaţie timpuriu, un termen care se referă la cei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani care abandonează timpuriu studiile, a scăzut constant în UE în ultimii 10 ani, de la 13% în 2011 la 10% în 2021, scrie Ziarul Financiar.

    În 2021, statele membre care au raportat cele mai scăzute ponderi de abandon timpuriu al sistemului de educaţie şi formare au fost Croaţia (2%), Slovenia, Grecia, Irlanda (toate 3%), Lituania şi Ţările de Jos (5%).

    La polul opus, cele mai mari ponderi au fost înregistrate în România (15%), Spania, Italia (ambele 13%) şi Bulgaria, Ungaria şi Germania (12%).

    Statele membre ale UE şi-au stabilit obiectivul de a reduce ratele abandonului şcolar timpuriu la sub 9% la nivelul Uniunii Europene până în anul 2030. Şaisprezece state membre au atins deja ţinta pentru acest indicator: Belgia, Cehia, Irlanda, Grecia, Franţa, Croaţia, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Finlanda şi Suedia.

    Comparativ cu anul 2011, aproape toate statele membre ale UE au raportat o pondere mai mică a persoanelor care au ieşit timpuriu din sistemul de educaţie şi formare în 2021, cu excepţia Luxemburgului, Slovaciei, Suediei, Cehiei, Ungariei, Bulgariei, Poloniei şi Germaniei, care au raportat toate o creştere mică (sub 3 puncte procentuale).

    Top cinci ţări cu cea mai mare pondere a persoanelor care renunţă devreme la studii

    România

    În 2021, circa 15% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani au ieşit timpuriu din sistemul de educaţie şi formare.

    Spania

    În Spania, circa 13% din persoanele din această categorie de vârstă au abandonat studiile devreme.

    Italia

    În Italia, ponderea cetăţenilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani care au ieşit timpuriu din sistemul de educaţie şi formare a fost identică cu cea din Spania, de 13%.

    Bulgaria

    În 2021, 12% dintre bulgarii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani renunţaseră la studii prea devreme.

    Ungaria

    Ponderea ungurilor din această categorie de vâsta care au renunţat la studii a fost la fel ca cea a bulgarilor, de circa 12%.

  • Public versus privat sau cum se evaluează o şcoală

    În ultimul deceniu, numărul şcolilor private din România aproape că s-a dublat. Reprezentanţii şcolilor private spun că taxele plătite lor aduc şi diferenţe de ofertă, de motivaţie a profesorilor şi de rezultate în comparaţie cu şcolile publice. Pot cumpăra banii o educaţie mai bună şi, în consecinţă, poate un viitor mai bun?  

     

    Învăţământul privat a prins un avânt puternic în ultimul deceniu, iar tot mai mulţi părinţi se îndreaptă către alternative pentru şcolile de stat. În anul 2020 erau înregistrate în statisticile oficiale ale Institutului Naţional de Statistică (INS) circa 315 unităţi private în sistemul de învăţământ preuniversitar. De altfel, în ultimul deceniu, numărul şcolilor private din sistemul de învăţământ preuniversitar aproape că s-a dublat, de la 170 în anul 2011 la 315 în 2020, ultimul an pentru care INS are date disponibile. Cel mai mare salt în numărul de şcoli private din România a avut loc între 2012 şi 2013, cu o creştere de 49 de unităţi în acel an. În următorii ani, creşterea a fost constantă, însă nu şi-a menţinut acelaşi ritm alert.  Cele mai multe şcoli private sunt în regiunea Bucureşti – Ilfov, numărul acestora fiind de 69, dintre care 55 sunt doar în Bucureşti. Pe locul al doilea în clasament este Clujul, cu 24 de astfel de unităţi de învăţământ, urmat de Constanţa, cu 20 de şcoli, şi Iaşi, cu 15, după cum arată statisticile INS. La polul opus, judeţele cu cel mai mic număr de unităţi de învăţământ preuniversitar private sunt Ialomiţa, Olt şi Caraş-Severin, toate cu o singură şcoală privată înregistrată în statisticile oficiale din anul 2020.

    Cătălina Gărdescu, director de de admiteri şi relaţii externe al Şcolii Americane (American International School of Bucharest), spune că părinţii vin la o şcoală privată pentru că vor un mediu modern de învăţare şi pentru că vor să facă un pas spre o universitate internaţională. De asemenea, pandemia a fost şi ea un factor care a atras părinţii către şcolile private. „Nu mai este destul azi să arăţi că ai un campus dotat şi modern, iată că un mic virus ne-a obligat să îl ţinem închis mai mult de jumătate de an. Aş spune că părinţii găsesc la noi programa internaţională, grija faţă de copil, educarea într-un mediu modern şi actual, includerea într-o comunitate internaţională, avem 65 de ţări între elevi şi 20 între profesori, în campus se vorbesc 34 de limbi internaţionale. De asemenea, părinţii vin si pentru ca AISB reprezintă în viziunea lor un pas bun către o universitate internaţională”, a spus ea. Cătălina Gardescu este de părere că nu este drept faţă de sistemul public de învăţământ ca o şcoală privată, cu taxe de şcolarizare ridicate să ofere lecţii în privinţa iniţiativelor care ar putea fi preluate de şcolile de stat. „Diferenţele bugetare dintre noi aduc după acestea şi diferenţe de ofertă, este normal. Sunt diferenţe de la motivaţia profesorilor, la modul cum arată şcoala, ce tehnologie şi materiale se folosesc şi ce tipuri de cursuri pot face elevii. Ştiu din experienţă personală, sunt fiică de profesor, că există în sistemul public de învăţământ exemple excelente şi iniţiative pe care multe şcoli private ar fi norocoase să le poată prelua. Ce aş spune ar fi ca, în măsura în care se poate, ar trebui ca elevilor să li se permită să experimenteze cât de mult.  Putem să le povestim o zi întreagă, dacă îi lăsăm să experimenteze, vor învăţa cu siguranţă”, a detaliat reprezentanta AISB.Ca exemplu, ea vorbeşte despre un proiect în care elevii de clasa treia învăţau despre migraţie. Au ieşit în pauză şi când s-au întors clasele erau încuiate, iar pentru 30 de minute au fost „refugiaţi”. „Prin colaborare cu alţi profesori, am avut anumite clase în care se puteau duce, unii îi primeau frumos, alţii îi primeau pentru că erau obligaţi, alţii îi primeau şi îi puneau la muncă.  A fost o experienţă care a arătat elevilor potenţialul impact emoţional într-o astfel de situaţie, desigur, la o scară foarte redusă, conform vârstei de 8 ani.  Prin astfel de proiecte şi alte asemenea lor, sperăm să creştem oameni curajoşi, care să manifeste grijă şi compasiune faţă de cei din jur”, a completat Cătălina Gardescu. Întrebată ce sfaturi are pentru părinţii care vor să-şi înscrie copiii la o şcoală privată, dar nu ştiu la ce criterii să se uite pentru a alege şcoala potrivită pentru copilul lor, reprezentanta Şcolii Americane spune că părinţii trebuie în primul rând să îşi facă bine temele: să viziteze toate şcolile de care sunt interesaţi, să intre în campus, să se uite in jur, să îşi închipuie copilul acolo, să se uite la copii, la cum arată, dacă sunt relaxaţi, veseli, la cum interacţionează unul cu altul, să vorbească faţă în faţă cu directorul educaţional, să înţeleagă viziunea şcolii, să meargă cu o listă de întrebări la obiect, să solicite informaţii legate de acreditări, despre cum angajează personalul, care este modul de luare a deciziilor în şcoală, precum şi detalii legate de programa şi de programe extracurriculare. „Este bine ca părinţii să discute şi aspecte legate de consilierea disponibila elevilor, de parcursul absolvenţilor, de poveşti de succes şi despre nereuşite, despre cum au fost ele gestionate. Ar fi bine ca părinţii să nu plece urechea la zvonuri pe care le aud pentru că fiecare filtrează experienţa într-o şcoală în mod personal. Desigur, ei trebuie să întrebe despre ce aud şi să observe cu atenţie răspunsul”, a concluzionat Cătălina Gardescu.

    Şcoala privată British School of Bucharest (BSB) a fost înfiinţată în anul 2000, are 650 de elevi şcolarizaţi în prezent, cu vârste cuprinse între 2 şi 18 ani, peste 50 de naţionalităţi, aproximativ 70% dintre ei fiind de naţionalităţi mixte. În fiecare an, şcoala are între 30 şi 50 de elevi absolvenţi. Taxele de şcolarizare ale BSB variază între 3.224 de euro şi 20.154 de euro pe an, în funcţie de ciclul de şcolarizare.Taxa lunară de şcolarizare include şi activităţi extraşcolare, gustări, asigurări, uniforme şi altele. BSB funcţionează sub egida Fundaţiei Crawford House, o fundaţie nonprofit înfiinţată odată cu fondarea şcolii şi supravegheată de Consiliul de Administraţie.

    Transylvania College a înfiinţată în anul 1993 şi are un număr de 686 de elevi şcolarizaţi în prezent. Până acum, circa 200 de absolvenţi din opt generaţii au absolvit şcoala. Taxa lunară de şcolarizare este între 2.300 şi 6.200 lei, în funcţie de nivelul şi linia de studiu aleasă şi include acces la programele educaţionale şi la programele de dezvoltare personală.

    Şcoala privată American International School (AISB) a fost înfiinţată în anul 1962, iar în prezent are 910 elevi, de la secţiunea preşcolară de doi ani şi până la clasa a 12-a. Numărul total de absolvenţi până în prezent este de aproximativ 500, iar taxele anuale de şcolarizare sunt cuprinse între 10.600 şi 21.660 euro. Taxa de şcolarizare include educaţia, manualele, tehnologia din campus, pentru unele clase include şi o gustare, materiale educaţionale, precum şi activităţile co-curriculare. Şcoala nu are acţionari, ci este condusă de un Board of Trustees şi se finanţează exclusiv din taxele de şcolarizare.

    Avenor College a fost înfiinţată în anul 2007, are un număr de 630 de elevi de la grupa mică până la clasa a 12-a. Trei generaţii de elevi au absolvit liceul Avenor până în prezent, în anii 2019, 2020 şi 2021.Taxele de şcolarizare ale şcolii sunt diferite în funcţie de ciclurile de şcolarizare şi sunt cuprinse între 10.300 de euro pe an pentru ciclul clasa pregătitoare – clasa a IV-a şi 13.000 de euro pe an pentru liceu.

    La Avenor College, cheia transformării educaţiei stă în profesori bine pregătiţi, conectaţi cu lumea reală şi actualizaţi pe zona lor de expertiză, afirmă Diana Segărceanu, director executiv şi cofondator al acestei şcoli private. „La Avenor College avem un program eficient de dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice. Este un program complex, coordonat de Director of Learning, care leagă obiectivele strategice ale şcolii cu nevoile de dezvoltare profesională ale echipei. Profesorii noştri participă lunar la cursuri de perfecţionare şi anual au cel puţin 10 zile dedicate dezvoltării. Săptămânal, profesorii lucrează în echipe, se întâlnesc şi învaţă unii de alţii. Sistemul public de învăţământ ar putea prelua de la o şcoală ca Avenor College modul cum este gândit programul de formare şi dezvoltare continuă a cadrelor didactice“, a detaliat ea. Părinţii care aleg Avenor îşi doresc pentru copiii lor „educaţie cu rost” la standarde internaţionale, rezultate academice excelente şi experienţe şcolare diverse care să-i ajute pe elevi să cunoască lumea, afirmă Diana Segărceanu. „Cred că noi, la Avenor, reuşim să împletim armonios două sisteme de învăţământ: britanic şi românesc într-un mod unic în peisajul şcolilor internaţionale din România, în stilul Avenor, ceea ce a ajuns să fie o referinţă în momentul în care părinţii se gândesc la noi.” Ea crede că este foarte important ca părinţii care vor să-şi înscrie copilul la o şcoală privată să facă o autoevaluare foarte detaliată a ceea ce cred şi vor de la educaţia propriului copil. Dacă copilul este mai mai mare, este important să fie şi el inclus în această discuţie de familie. „Este important că împreună să răspundă la câteva întrebări esenţiale:  în ce mediu şcolar vor să crească copilul, cum să fie adulţii care îl educă, cum să fie familiile din mediul şcolar ales pentru copil, ce experienţe de învăţare oferă şcoala, care sunt metodele pedagogice, sunt diversificate şi adaptate fiecărui elev, care sunt rezultatele şcolii, la ce universităţi merg absolvenţii liceului, ce opţiuni oferă şcoala pe parcursul ciclurilor de şcolarizare, care sunt activităţile extraşcolare.”  După aceea, părinţii trebuie să verifice cu grijă website-ul şcolii, să ceară referinţe de la alţi părinţi, să vină să vadă şcoala, să intre în contact cu oamenii şcolii, să înţeleagă valorile de bază după care se ghidează. „Doar aşa pot simţi dacă o şcoală este potrivită sau nu pentru copilul lor. Este o alegere extrem de personală, în funcţie de vârsta copilului, de abilităţile şi talentele lui, dar şi de istoricul părinţilor şi de propria lor relaţie cu şcoala. Una dintre preocupările noastre constante este să lucrăm şi cu părinţii în paralel cu elevii, deoarece şi ei au nevoie să netezească mai uşor diferenţele dintre generaţii sau au nevoie de instrumente specifice pentru a trece prin anumite etape de dezvoltare a copiilor lor”, a concluzionat Diana Segărceanu.

    Grant Gillies, headmaster al British School of Bucharest, spune că un factor cheie pentru care părinţii au ales şcoala sa pentru educaţia copiilor lor este stabilitatea educaţională, alături de profesorii experimentaţi şi programa care pune accentul pe lecţii practice. „Părinţii caută stabilitate educaţională pentru copiii lor, iar acesta este un factor cheie pentru familiile noastre din mediul internaţional. Pe lângă acesta, mai sunt celelalte motive importante şi decisive atât pentru cetăţenii străini, cât şi pentru cei români care îşi înscriu copiii la şcoala noastră, cum ar fi: profesorii loiali şi experimentaţi, toţi vorbitori nativi de limba engleză care lucrează după programa şcolară britanică în care se pune accentul pe lecţii practice, centrate pe copil, axate pe învăţarea activă, în care o cultură a respectului reciproc şi a sprijinului este apreciată alături de performanţele educaţionale. Dimensiunea şcolii permite interacţiuni optime între elevi, iar învăţarea are loc în contexte reale, fiind axată în mod special pe creativitate”, a detaliat el. Un exemplu de iniţiativă luată în şcoala sa care poate fi preluată în sistemul public de învăţământ este urmărirea atentă şi detaliată a evoluţiei elevilor. „Urmărirea atentă şi detaliată a evoluţiei elevilor, în sensul cel mai larg al cuvântului, este un aspect asupra căruia trebuie să se pună întotdeauna accent şi care poate fi îmbunătăţit în majoritatea sistemelor educaţionale, alături de consilierea individuală. Toţi elevii trebuie să îşi dezvolte întregul potenţial de a face faţă provocărilor şi de a-şi descoperi propriul univers. Prin intermediul programei şcolare naţionale britanice, elevii noştri au acces la multe oportunităţi inovatoare în domeniul ştiinţei, tehnologiei, ingineriei, artei şi matematicii (STEAM). Acestea oferă experienţe practice nepreţuite care alimentează creativitatea, flexibilitatea şi abilităţile de colaborare şi îi ajută pe elevii noştri să se pregătească pentru viitorul loc de muncă, chiar şi pentru locuri de muncă care s-ar putea să nu existe încă în prezent”, afirmă Gillies. Sfatul principal pentru părinţii care caută o şcoală privată pentru educaţia copiilor lor ar fi să îşi planifice vizite în şcoli şi să pună cât mai multe întrebări. „Este esenţial să se asigure că şcoala pe care o aleg le satisface aşteptările şi că se concentrează pe valorile şi obiectivele care îi interesează. Alegerea şcolii potrivite pentru copilul fiecăruia este o decizie importantă. Este important ca aceştia să fie implicaţi în acest proces şi să aibă la îndemână date concrete”, a concluzionat Grant Gillies.

    Ruxandra Mercea, directorul executiv al şcolii private Transylvania College, afirmă că sunt trei motive principale pentru care părinţii au ales şcoala sa pentru şcolarizarea copiilor: filosofia, sistemul educaţional şi rezultatele. „Este importantă misiunea, viziunea şi întreaga noastră filosofie, cât şi calitatea relaţiilor dintre profesori, elevi cât şi dintre restul părţilor implicate. De asemenea, o importanţă majoră o are şi focusul nostru pe academic, well-being, educaţie globală şi leadership. Rezultatele sunt şi ele un factor important, părinţii fiind atraşi de modelul adultului educat la Transylvania College. Putem spune că părinţii îşi doresc rezultate academice dar şi sănătate mentală şi emoţională pentru copilul lor, lucru pe care noi, la Transylvania College, punem un foarte mare accent”, a explicat ea. Un exemplu de iniţiativă luată în şcoala sa care poate fi preluată în sistemul public de învăţământ este Şcoala Încrederii, un model de şcoală de stat care are în centru copiii şi tinerii, spune Ruxandra Mercea. „Este un proiect pornit din Transylvania College şi aliniat atât cu standardele educaţionale ARACIP, cât şi cu cele britanice. Acest proiect model funcţionează deja în 104 grădiniţe şi şcoli de stat din România, mai exact în 24 de judeţe, urmând ca din toamnă să colaborăm cu 200 de grădiniţe şi şcoli din toate judeţele ţării. Acest model ne-a dovedit că transformarea de la Transylvania College este scalabilă, sustenabilă şi transferabilă în sistemul public.” În ceea ce priveşte sfaturile pentru părinţii care vor să-şi înscrie copiii la o şcoală privată, dar nu ştiu la ce criterii să se uite pentru a alege şcoala potrivită pentru copilul lor, Ruxandra Mercea spune că i-ar sfătui pe părinţi să ia în considerare abordarea şcolii cu privire la progresul fiecărui copil în parte, atât din punct de vedere academic, cât şi în plan personal. „Este important ca şcoala să aibă o abordare holistică în ceea ce priveşte educaţia, vizând alături de pregătirea academică şi rezultate, şi o grijă pentru starea de bine a fiecărui copil, dezvoltare personală legată de aptitudini şi pasiuni; siguranţa copilului în şcoală, atât din punct de vedere fizic, cât şi emoţional; calitatea relaţiilor care se dezvoltă în comunitatea şcolii, atât în grupul de elevi, cât şi între elevi şi profesori.” În plus, ea spune că elevii Transylvania College remarcă varietatea mare de activităţi extracurriculare oferite, care le creează oportunităţi de implicare şi dezvoltare personală, astfel încât să fie cu adevărat pregătiţi pentru viaţa de după şcoală, la absolvire.

  • Oportunităţile de creştere sunt mai mari în România decât în Germania sau într-o altă ţară vestică. Sunt români care nu câştigă în Italia, Germania, Grecia, Spania 1.000 de euro net, cât câştigă în ţară

    Acum câteva săptămâni, am avut la ZF Live o discuţie cu Daniel Metz, preşedintele boardului de directori de la NTT Data Cluj, o companie de software cu 2.000 de angajaţi în România şi Serbia, despre situaţia actuală – războiul din Ucraina, tensiunile geopolitice, condiţiile din piaţă şi implicaţiile asupra noii generaţii, care nu s-a confruntat niciodată cu o astfel de criză (creşterea inflaţiei, creşterea dobânzilor, război la graniţă). Pentru Daniel Metz, războiul din Ucraina, dincolo de teama normală, reprezintă o oportunitate mare pentru România având în vedere că este de partea bună a baricadei. „A venit momentul să profităm de apartenenţa noastră la Uniunea Europeană şi NATO. Până acum, noi am perceput Uniunea Europeană doar ca un furnizor de bani şi de subvenţii.

    Noi avem oportunitatea de a ne integra mai bine. Aş putea spune că avem din nou un noroc istoric după Primul şi al Doilea Război Mondial.” Istoria lui Daniel Metz este legată de Germania, unde a trăit, a învăţat şi a lucrat mai bine de 10 ani, dar el spune că pentru români oportunităţile sunt mai degrabă aici, în ţară, decât în afară, în ţările vestice. Creşterea economică din ultimul deceniu a mai redus din decalajele faţă de Occident, din toate punctele de vedere. Salariile au crescut semnificativ, dobânzile au scăzut, iar puterea de cumpărare a crescut.

    Sunt mulţi români care lucrează în Italia, Spania, Grecia şi care nu câştigă 1.000 de euro pe lună, cât ar putea să câştige în ţară. Acolo sunt rupţi de familii şi dezrădăcinaţi. În continuare există acest miraj al pieţelor vestice, mulţi români, în special tineri, considerând că vor câştiga mai bine în afară şi pot avea o viaţă mai bună în altă parte. Dar de foarte multe ori nu este aşa. Eu am trăit în Germania şi ştiu ce spun, menţionează Daniel Metz. Acolo trăiam doar ca să muncesc şi când veneam de la serviciu eram extenuat. În România nu este chiar aşa.

    Tot mai mulţi oameni din România au un serviciu bun, au un angajator bun, iar puterea de negociere a angajatului este mult mai ridicată decât a unuia din Germania, Spania sau Italia. Drepturilor angajaţilor în România au crescut. Cei care pleacă invocă sistemul de educaţie şi de sănătate ca fiind unul dintre motivele deciziei de a pleca din ţară. Ca infrastructură, piaţa occidentală este mai bună, dar în România, dacă vrei să mergi la un medic specialist, te poţi programa a doua zi, în timp ce în Germania poţi să aştepţi şi câteva luni. În privinţa educaţiei, în România poţi să înveţi limba engleză, limba franceză, poţi să faci pian sau balet.

    În Germania, toate aceste lucruri costă şi costă foarte mult. Bineînţeles, când mergem în vacanţă ni se pare că lucrurile sunt altfel decât în România, mult mai bune, şi de aceea am vrea să plecăm acolo. Dar dacă trăim acolo, vedem că situaţia nu este chiar aşa, şi ei au problemele lor, şi germanii au probleme cu învăţământul preuniversitar, aşa cum le avem şi noi, menţionează Metz. El crede că România are o oportunitate bună în acest moment, beneficiind şi de acest scut al NATO şi al Uniunii Europene, dar trebuie să se facă câţiva paşi: puterea de cumpărare nu trebuie să scadă, salariul minim trebuie să crească, şi dacă vom ajunge în România la salarii minime de 700-800 de euro, lumea nu va mai fi tentată să plece în afară. Este adevărat că acum „petrecerea” din ultimul deceniu, cu creşterile continue de salarii, creşterea puterii de cumpărare, cu dobânzile mici la credite (când am stat în Germania creditele ipotecare aveau o dobândă de 8-9%) se apropie de final având în vedere contextul extrem de tensionat în care ne aflăm – inflaţia pune presiune pe întreaga economie, firmele nu mai au capacitatea de a asigura creşterea salariilor, plus că s-ar putea să urmeze creşterile de taxe şi impozite. Dar chiar şi aşa, potenţialul de creştere şi oportunităţile sunt mai mari aici, în România, decât în Germania sau în alte ţări vestice. Dar până la urmă, fiecare trebuie să vadă şi să simtă pe propria piele acest lucru.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)