BusinessMagazin

Tag: economii

  • Dupa doi ani de strans cureaua, ne-a revenit pofta de cheltuieli?

    Noua din zece romani si-au facut lista de cumparaturi pentru
    2011. Este lunga si cuprinzatoare. Mai lunga si mai cuprinzatoare
    decat a altor europeni, care au decis ca inca mai trebuie sa amane
    momentul cand se pot hazarda cu cheltuielile. Sa puna bani deoparte
    vor doar 14% dintre romani, potrivit studiului “Observatoire
    Cetelem 2011”, un studiu al companiei franceze furnizoare de
    credite de consum Cetelem despre comportamentul consumatorilor in
    13 tari din Europa. Acest 14% nu e mult, dar e important pentru a
    mentine tendinta de crestere a economiilor depuse de populatie in
    banci, manifestata pe parcursul anului trecut. Astfel, Banca
    Nationala a Romaniei a anuntat ca volumul depozitelor la termen ale
    populatiei a crescut de la 72,4 miliarde de lei in ianuarie 2010 la
    82,8 miliarde de lei in luna ianuarie a anului curent, respectiv cu
    14%.

    Nu-i putem ajunge insa din urma pe cetatenii din Spania, Franta,
    Italia, Portugalia, Belgia sau Germania, care nu doar ca au un
    venit disponibil mai mare, dar sunt si mult mai cumpatati decat
    noi, fiindca sunt mai atenti la riscul reintoarcerii crizei si mai
    sensibili la programele de austeritate impuse de guverne in tarile
    cu deficit sau cu datorie externa mare. Britanicii, spre exemplu,
    sunt cei mai preocupati sa-si majoreze nivelul economiilor – 58%
    dintre respondentii sondajului Cetelem planuiesc ca in 2011 sa puna
    mai multi bani deoparte.

    Este o tendinta care se generalizeaza in Europa de Vest, in timp
    ce regiunea central si est-europeana pare pregatita sa iasa la
    cumparaturi si sa stearga cu buretele ultimii doi ani de renuntari.
    Daca 89% dintre romani declara ca anul acesta vor sa cheltuiasca
    mai mult, la un nivel apropiat de noi se mai afla slovacii – 85%
    declara ca intentioneaza sa cheltuiasca mai mult in 2011, ungurii
    (84%) si cehii (83%). Depasim cu mult si media europeana, de
    56%.

    Cum se explica insa faptul ca ne dorim atat de mult sa ne
    intoarcem la obiceiurile de consum dinaintea crizei, desi situatia
    economica nu ar incuraja deloc un astfel de comportament? “Romanii
    au mai putina experienta de consum decat ceilalti europeni. Sunt
    foarte vulnerabili la strategiile de marketing si isi doresc sa
    cumpere mult”, explica simplu sociologul Mircea Kivu.

    Faptul ca lectia crizei nu a fost invatata apare si in
    declaratiile celor care au realizat cercetarea. “Studiul
    demonstreaza ca nevoia de consum si proiectele consumatorilor nu au
    disparut, ci doar au fost amanate, pe fondul crizei. Evenimentele
    economice din ultima perioada au determinat o reducere si chiar o
    stopare a planurilor de achizitii in majoritatea tarilor europene,
    insa odata cu primele semne de revenire economica, si
    comportamentul consumatorilor incepe sa se schimbe”, crede Gilles
    Zeitoun, directorul general al Cetelem IFN, care reprezinta
    compania franceza in Romania. Practic, Zeitoun crede ca de indata
    ce romanii vor avea parte de o crestere a veniturilor, oricat de
    mica, toti banii vor fi intorsi in consum. Iar oamenii stiu deja si
    pe ce ar vrea sa cheltuiasca plusul de bani.

    Pe primul loc stau calatoriile si activitatile de timp liber,
    urmate indeaproape de schimbarea produselor electrocasnice si
    renovarea locuintei. In ceea ce priveste calatoriile, prefera
    totusi rezervarile de vacante pe ultima suta de metri, cand apar
    ofertele, si aleg distante mai mici. Dupa un concediu relaxant si o
    casa mai bine amenajata, romanii spun ca mai au nevoie de telefoane
    mobile – evident spre a le schimba pe cele vechi, caci in acest
    moment exista mai multe cartele SIM active decat numarul total de
    locuitori din Romania. Iar daca mai raman bani, oamenii au de gand
    sa faca o vizita si in magazinele cu mobila, echipamente
    electronice sau ustensile pentru gradina.

    Desi suntem mai pregatiti sufleteste decat alti europeni de o
    crestere a consumului, avem un prag valoric mai mic de la care un
    lucru poate fi considerat scump. Spre exemplu, daca pentru un tanar
    neamt, cu varsta de pana la 30 de ani, o calatorie devine
    costisitoare abia de la 389 de euro in sus, pentru un roman de
    aceeasi varsta, efortul este resimtit de la 104 euro in sus.
    Raspunsurile trebuie raportate evident la venituri, din moment ce
    in Germania salariul unui tanar ajunge sa fie si de 10 ori mai mare
    decat la noi.

  • Ce facem cu banii? Majoritatea banilor merge pe mancare si rate

    Romanii nu au fost niciodata laudati pentru felul in care isi
    administreaza banii, pentru deciziile financiare pe care le iau, ba
    chiar au fost criticati pentru ca nu stiu sa economiseasca sau
    pentru ca arunca cu banii in vant. Au fost date, mai mereu,
    contraexemplele vecinilor, bine familiarizati cu instrumentele
    financiare si mult mai cumpatati in gestionarea bugetelor. Sigur,
    aproape niciodata nu castigam mai mult decat ei, asa ca aveam
    circumstante atenuante. Ar mai fi, poate, si argumentul evolutiei
    pietei financiare din Romania, care a avut loc intr-un ritm mult
    mai lent decat in celelalte piete.

    ING a studiat comportamentul de consum financiar din zece tari
    din intreaga lume – Olanda, Belgia, Spania, Romania, Polonia, SUA,
    Mexic, India, Coreea si Japonia, iar rezultatele studiului “ING
    Consumer Resourcefulness” sunt interesante, mai ales din momentul
    in care incepem sa facem comparatii intre noi si ceilalti. Observam
    in primul rand diferente mici in ceea ce priveste modul in care ne
    gestionam banii si apropieri surprinzatoare la capitolul temerilor
    financiare, care vizeaza in special varsta pensionarii. Este, cu
    siguranta, surprinzator ca si americanii, spre exemplu, care se
    bucura de o calitate a vietii mult mai crescuta decat noi, se tem
    ca la pensie nu o vor duce foarte bine. Nu avem bani pusi deoparte
    si nici nu folosim cu foarte multa incredere instrumentele
    financiare de economisire si investitii, iar acestea sunt cele mai
    mari minusuri pe care le au romanii in acest studiu. Concret,
    economisim doar 7% din venitul lunar, nivel minim in randul celor
    zece state incluse in studiu, doar o treime dintre noi detin o
    asigurare de viata (comparativ cu 54% la nivel global), 36% au un
    cont de economii (jumatate fata de media globala) si 25% au un plan
    de pensii versus 38%, cat este media globala.

    Si in privinta utilizarii produselor de investitii, romanii se
    plaseaza pe ultimul loc in randul tarilor incluse in studiul ING,
    cu un procent de 8% – de patru ori mai redus decat media din tarile
    analizate. In schimb, procentul celor care detin un card de credit
    in Romania (63%) este relativ similar cu cel de la nivel global si
    doar 15% dintre romani au o ipoteca, comparativ cu 28%, la nivel
    global. “Provocarile cu care ne-am confruntat in ultimii ani,
    precum cresterea somajului, scaderea salariilor, diminuarea
    veniturilor asigurate de stat in diferite situatii de asistenta
    sociala, cresterea costului vietii, ne-au aratat cat este de
    important ca, in momentele dificile, sa avem acces la un fond de
    urgenta pentru a le depasi”, comenteaza Cornelia Aurelia Coman,
    directorul general al ING Asigurari de Viata si presedintele
    Consiliului de Administratie al ING Pensii.

    Partea buna este ca ne gestionam banii intr-o maniera relativ
    ordonata – opt din zece romani pastreaza o evidenta a bugetului
    personal. La nivel global, media este ceva mai scazuta, adica 70%.
    Asta si pentru ca ultimii doi ani ne-au dat destul de mult de
    gandit si am inceput sa devenim mai calculati si mult mai
    ingrijorati cu privire la viitor. “Conform studiului, 36% dintre
    respondenti declara ca isi planifica viitorul financiar deoarece
    sunt ingrijorati de siguranta lor financiara si tot 36% din grija
    fata de familie”, explica Maria Cristina Matei, director executiv
    retail banking la ING Bank Romania. Aceasta tendinta este
    demonstrata si de procentul de 62% care au declarat ca respecta
    bugetul lunar stabilit, procent foarte apropiat de media totala
    inregistrata – 63%

    “Demersul de planificare financiara, prin care ne asiguram
    controlul asupra propriilor finante, este un proces care, la
    nivelul oricarei societaati, se invata pas cu pas si depinde de
    etapa in care se gaseste societatea respectiva. Nu este, asadar, de
    mirare ca exista diferente de comportament intre societatile
    incluse in studiu, insa este la fel de adevarat ca bunele practici
    pot fi o sursa de invataminte pentru consumatorii romani”, mai
    spune Coman.Cand vine vorba de bani, lucrurile sunt

    intotdeauna complicate, iar faptul ca nu avem un comportament
    financiar iremediabil distantat de cel al locuitorilor din tarile
    mult mai dezvoltate ii consoleaza prea putin pe cei care au
    probleme reale in a-si acoperi cheltuielile cotidiene. Pentru
    institutiile financiare, cele care resimt la alt nivel astfel de
    semnale, vestea este incurajatoare – au piata pe care sa se
    dezvolte si teren pe care sa faca afaceri. Singura problema este
    cata rabdare vor mai avea pana cand romanii vor intra in profilul
    clientului ideal.

  • Ce fac romanii cu banii pe care ii castiga

    Expunerea romanilor la instrumentele financiare de economisire
    si investitii este descurajanta pentru institutiile financiare, dar
    si pentru oamenii de rand, care, pe zi ce trece, simt ca nu mai fac
    fata cheltuielilor si abia reusesc sa-si administreze veniturile
    lunare. Romanii economisesc doar 7% din cat castiga intr-o luna,
    nivel minim in randul celor 10 state incluse intr-un studiu
    realizat de grupul ING, iar un sfert dintre respondenti au un plan
    de pensie privata, o treime detin o asigurare de viata si numai 8%
    un produs pentru investitii. Cu toate acestea, aproape jumatate
    dintre romani au o temere majora – la pensie vor avea mai putini
    bani decat parintii lor, prespectiva deloc optimista, in conditiile
    in care este stiut ca majoritatea pensionarilor au relae probleme
    in a-si acoperi cheltuielile cotidiene.

    Din acest punct de vedere, foarte multi isi exprima intentia de
    a-si planifica inca de pe acum viitorul financiar, chiar daca
    aceasta idee nu le confera o oarecare stare de disconfort psihic.
    Sunt motivati, in primul rand, de insuficienta sistemului de pensii
    in a le asigura un nivel adecvat de venituri (39%), ingrijorarea
    privind siguranta financiara (36%) si dorinta de a-si intretine
    familia (36%).

    Teama privind sistemul de pensii este pe primul loc si in cazul
    polonezilor, in timp ce in tari precum SUA, Spania, Coreea, Mexic
    si India principalul resort pentru planificarea financiara tine de
    ingrijorarea privind siguranta financiara, iar in Olanda si Belgia
    de dorinta de a avea flexibilitate.

    “Realitatea economica a ultimilor ani si dificultatile cu care
    se confrunta statul in a asigura venituri satisfacatoare la pensie
    sau in alte situatii de asistenta sociala determina schimbari
    importante in mentalitatea romanilor, tot mai multi constientizand
    ca trebuie sa isi suplimenteze veniturile prin economisire
    individuala. Suntem, totusi, la inceput de drum, in conditiile in
    care putini romani utilizeaza instrumentele financiare de
    planificare pe termen lung si multi nu sunt obisnuiti cu acest
    demers”, spune Cornelia Aurelia Coman, director general ING
    Asigurari de Viata si Presedinte al Consiliului de Administratie al
    ING Pensii

    Astfel, studiul releva faptul ca, desi consumatorii romani isi
    administreaza finantele personale curente intr-o maniera relativ
    ordonata (aproape 80% pastrand o evidenta a bugetului personal,
    peste media globala de 70%), si in pofida temerilor exprimate cu
    privire la viitorul financiar, acestia sunt mai putin activi in
    privinta utilizarii instrumentelor financiare pentru asigurarea
    unui viitor mai sigur.

    Concret, doar o treime dintre romani detin o asigurare de viata
    (comparativ cu 54% la nivel global), 36% au un cont de economii
    (jumatate fata de media globala) si 25% au un plan de pensii (vs.
    38% media globala). In privinta utilizarii produselor de
    investitii, romanii se plaseaza pe ultimul loc in randul tarilor
    incluse in studiul ING, cu un procent de 8% – de patru ori mai
    redus decat media din tarile analizate. In schimb, procentul celor
    care detin un card de credit in Romania (63%) este relativ similar
    cu cel de la nivel global, si doar 15% dintre romani (vs. 28% la
    nivel global) au o ipoteca.

    “Conform studiului, 36% dintre respondenti declara ca isi
    planifica viitorul financiar deoarece sunt ingrijorati de siguranta
    lor financiara si tot 36% din grija fata de familie. Aceasta
    tendinta este demonstrata si de procentul de 62% care au declarat
    ca respecta bugetul lunar stabilit si care este foarte apropiat de
    media totala inregistrata (63%)”, explica Maria Cristina Matei,
    director executiv Retail Banking, ING Bank Romania.

    Si pe termen scurt consumatorii romani sunt mai expusi
    riscurilor financiare – 42% dintre gospodariile din Romania nu
    dispun de un fond de urgenta. In acelasi timp, doar un sfert dintre
    respondentii din Romania au un fond de urgenta suficient pentru a
    acoperi cheltuielile pe mai mult de sase luni; spre comparatie, la
    nivel global 30% dintre consumatori au un fond de urgenta pentru
    mai mult de jumatate de an. Cei mai prevazatori se dovedesc
    consumatorii din India (87% detin fonduri de urgenta), Japonia
    (81%), Olanda (73%) si Coreea (72 %). Astfel, procentul romanilor
    care sunt nevoiti sa se imprumute atunci cand nu dispun de
    suficiente resurse financiare este de 27% (vs. 16% global).

  • Mai mult de jumatate dintre romani au economisit in acest an, majoritatea tin banii in casa

    “Peste 53% din persoanele chestionate au reusit sa economisesca
    in 2010. Dintre cei care au economisit in acest an, 43% economisesc
    in mod regulat (lunar) aproximativ 200 lei, in timp ce aproximativ
    23% pun bani deoparte doar atunci cand au ocazia”, potrivit unui
    comunicat al RBL.Aproximativ 60% din persoanele care economisesc au
    ca motivatie situatiile neprevazute, 34% viitorul copiilor lor, iar
    26% renovarea/modernizarea locuintei.Totodata, 53% dintre romanii
    care economisesc prefera banii lichizi, 32% depun banii in conturi
    curente, 13% au depozite la termen in lei sau alta moneda, iar 12%
    investesc in asigurari de viata/pensii private.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a calculat economii anuale de 26 mil. euro din anularea ajutoarelor sociale nejustificate

    El a arătat, la postul public de radio, că din totalul celor
    288.401 persoane care beneficiază de venit minim garantat asu fost
    verificate 85.000 dosare, dintre care 20.000 au fost suspendate,
    rezultând astfel o economie anuală de aproximativ 11 milioane
    euro.

    Pentru indemnizaţiile de handicap au fost verificate 51.000
    dosare dintr-un total de 549.906 acte încheiate, constatându-se că
    7.300 dintre acestea au fost întocmite abuziv. Economia anuală
    rezultată din sistarea acestor plăţi este de aproximativ 10
    milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul celor mai economi romani, pe judete. Depunerea medie abia depaseste 50 de lei/luna

    In prima jumatate de an, fiecare roman a depus la banci cate 52
    de lei pe luna, in medie, insa cei mai strangatori au reusit sa
    economiseasca aproape 180 de lei pe luna, asa cum s-a intamplat in
    municipiul Bucuresti si in judetul Ilfov. Dupa populatia din
    Capitala, in clasamentul celor mai economi romani mai figureaza
    clujenii, cu aproximativ 74 lei/luna, si bacauanii, cu aproape 58
    lei/luna, potrivit calculelor Gandul pe baza datelor Bancii
    Nationale a Romaniei (BNR) si ale Institutului National de
    Statistica (INS), sumele incluzand atat depozitele la termen in
    lei, cat si cele in valuta.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Administratia locala – mai ieftina cu 1,5 miliarde de euro: pleaca 53.432 de functionari

    Peste 53.000 de angajati din administratia locala vor fi
    disponibilizati, potrivit unei OUG adoptate miercuri de Guvern.
    Surse guvernamentale precizau, initial, ca peste 40.000 de angajati
    din administratia publica locala ar putea fi afectati de noile
    grile de angajare


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Cat de profitabile sunt economiile pentru copii

    Din ce in ce mai multi romani apeleaza la produsele de
    economisire destinate copiilor, pentru ca le ofera castiguri mai
    bune decat produsele clasice, cu costuri minime. In plus, pe langa
    dobanzile cu pana la un procent mai mari, copiii primesc de la
    banci si diferite cadouri, gen bani, jocuri sau servicii medicale
    la clinici private, unele limitate la aceasta perioada.

    Mai multe amanunte pe
    www.gandul.info

  • Cum poti scapa de impozitul de 16% pus de stat pe depozitele bancare

    Romanii care vor sa-si inmulteasca banii tinuti in conturile
    bancilor pot sa scape de impozitul de 16% aplicat castigului din
    depozitele bancare, chiar daca masura va fi introdusa de la 1
    iunie, conform intelegerii dintre Guvern si FMI. Solutia
    recomandata de specialisti este contul de economii, care este
    asimilat unui cont curent si care, conform legii, este scutit de
    impozitare.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Spania taie salariile din sectorul public cu 5%

    Angajatii din sectorul public vor primi salarii mai mici cu 5%,
    nasterea unui copil nu va mai fi “premiata” de stat, pensiile vor
    fi inghetate, iar investitiile publice – reduse atat in 2010, cat
    si in 2011. Acestea sunt masurile de austeritate pe care le-a
    anuntat, ieri, premierul spaniol José Luis Rodríguez Zapatero.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info