BusinessMagazin

Tag: director general

  • Amgen România are un nou director interimar

    „Mă bucur să revin în România. În ultimii patru ani, deşi am coordonat activitatea echipei Amgen din Israel, am rămas conectat la mediul de afaceri local. Sunt conştient de nevoile sistemului de sănătate din România, de provocările cărora trebuie să le facem faţă în condiţiile desfăşurării activităţii într-un sistem în care reglementările legislative sunt în continuă schimbare. Voi continua din noua mea poziţie planurile pe termen mediu şi lung ale companiei Amgen în România. Îmi propun să continui dialogul şi colaborarea cu autorităţile, astfel încât să găsim împreună acele soluţii prin care medicamentele inovatoare pot ajunge mai repede la pacienţii români. Accesul pacienţilor români la tratamente inovatoare este întârziat în unele cazuri cu 7-8 ani, timp în care aceste tratamente sunt deja folosite în alte ţări europene. Sunt convins că expertiza şi cunoştinţele pe care le-am dobândit până acum pe alte pieţe din Europa îmi vor fi de ajutor în această nouă provocare, la fel ca şi membrii echipei mele, unii dintre ei colegi cu care am lucrat acum patru ani şi alături de care sunt încântat să lucrez din nou.”, a declarat Sorin Popescu, noul director general interimar al companiei Amgen România.

    Cu o experienţă îndelungată în industria farmaceutică, atât în România, cât şi pe alte pieţe din Europa, Sorin Popescu a ocupat poziţia de Corporate Affairs Senior Manager Amgen România, între anii 2010 – 2013. În 2013, a fost numit Sales and Marketing Effectiveness Director pentru Europa Centrală şi de Est şi în 2014, Sales and Marketing Effectiveness Director Europa de Nord – Est. Începând cu luna mai 2016, Sorin Popescu este Director General Amgen Israel.

    Gábor Sztaniszláv va avea o nouă pozitie în cadrul companiei, fiind numit Business Performance Director Europe, poziţie pe care o va ocupa efectiv începând cu 1 iulie 2017.

  • Cine este românul care va prelua conducerea Uzinei Dacia

    Alexandru Oprescu este de la 1 august noul director general al Uzinei Mecanice şi Şasiuri Dacia din Mioveni, în locul lui Philippe Nottez, care a condus uzina de la 1 septembrie 2013.

    Philippe Nottez devine director al uzinei Renault STA Ruitz, începând din 1 septembrie.

    Alexandru Oprescu îi va raporta direct lui Yves Caractzanis, director general Grup Renault România şi Preşedinte Director General Automobile Dacia şi, din punct de vedere funcţional, lui Cornel Olendraru, Vicepreşedinte Fabricaţie şi Logistică pentru regiunea Eurasia (din care face parte şi România).
    Alexandru Oprescu s-a născut la Piteşti în 1966 şi a absolvit în 1992 Institutul Politehnic din Bucureşti. Parcursul său profesional include poziţii de top management şi expertiză în mai multe domenii.
    Înainte de a se alătura Grupului Renault, Alexandru Oprescu a activat în industria auto încă din 2005, la început, pe platforma de la Mioveni, la Johnson Controls (JCI), unde a fost, succesiv, managerul departamentelor CKD, Îmbunătăţire continuă, Logistică şi operaţiuni uzină.

    În 2010 a fost numit director de uzină JCI Mioveni, iar din 2011 a primit şi responsabilităţi internaţionale, fiind în acelaşi timp directorul uzinei de la Craiova, dar şi al uzinei JCI din Sunderland, Marea Britanie, iar apoi al uzinei JCI din Liverpool, Marea Britanie. În 2015 a devenit director general TRW, la Roman.
    Alexandru Oprescu are o experienţă importantă şi în domeniul serviciilor telecom pentru industrie şi business, dobândită la Worth -Triumph Adler, care a fost urmată de o perioadă de 8 ani ca director general într-o fabrică din industria alimentară.

    În calitate de director al Uzinei Mecanica şi Şasiuri Dacia, Alexandru Oprescu este şi membru al Comitetului de Management Grup Renault România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Wetterbest a avut o creştere de 65% în primul semestru din 2017

    Pentru 2017, reprezentanţii companiei au în plan investiţii totale în valoare de 1 milion de euro, alocate în special achiziţionării de utilaje de ultimă generaţie, extinderii liniilor de producţie şi dezvoltării infrastructurii. Obiectivul este susţinerea unui ritm constant de creştere anuală, de două cifre, peste media pieţei.

    „Toate aceste realizări reprezintă confirmarea faptului că am luat cea mai bună decizie prin numirea fiului meu Valeriu în funcţia de Director General. Împreună formăm o echipă foarte bună. El a dovedit că este un excelent manager, interesat şi capabil să preia cât mai multe atribuţii. Îl felicit pe el şi pe întreaga echipă de conducere pentru modul în care cresc zi de zi valoarea brandului Wetterbest. În ceea ce mă priveşte, am acum posibilitatea să mă ocup şi mai mult de dezvoltarea strategică a firmei şi să îmi pun în aplicare viziunea conturată în cei peste 20 de ani de experienţă în acest domeniu. Avem planuri foarte mari!”, a declarat ing. Dragoş Irimescu, fondatorul Wetterbest.

    În vârstă de 27 de ani, Valeriu Irimescu lucrează în cadrul companiei din 2011, ocupând de-a lungul timpului mai multe poziţii. În perioada 2014 – 2016, a ocupat funcţia de Director Vânzări, fiind responsabil direct de operaţiunile de vânzări. A absolvit cursurile Universităţii Bucureşti, Facultatea de Administraţie şi Afaceri, Specializarea Administrarea Afacerilor şi Masteratul de Management al Riscului în Afaceri Internaţionale din cadrul ASE. De asemenea, în 2016 a finalizat cursurile Entrepreneurial MBA în cadrul Assebus Bucureşti.

    O altă realizare importantă este începerea activităţii de export. Au fost demarate vânzările externe în şapte ţări din Europa: Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Belgia şi Franţa. Compania estimează că în 2017 va exporta circa 100.000 mp, în valoare de 1 milion de euro. Wetterbest estimează că în 2019 exporturile vor reprezenta 10% din totalul cifrei de afaceri. Pe viitor, ţinteşte extinderea vânzărilor şi pe alte pieţe importante, cum ar fi Polonia, Ucraina, Austria şi Germania.

    „După mulţi ani de creştere susţinută şi sănătoasă pe plan local, Wetterbest se orientează spre export. Rezultatele financiare din ultimii ani, dar mai ales aprecierea consumatorilor ne dau încredere pentru viitor. După această etapă de maturizare, urmează una nouă, în care vrem să îndrăznim mai mult. Sunt recunoscător şi nerăbdător pentru ceea ce urmează pentru Wetterbest, un brand puternic ce se impune pe piaţă prin calitatea superioară, dar şi prin unicitate”, a declarat Valeriu Irimescu, Director General al Grupului Wetterbest.

    Un atu în îndeplinirea planurilor propuse îl va reprezenta totodată tranzacţia Depaco-Teraplast. Cele două companii au în vedere exploatarea sinergiilor de aprovizionare şi cele comerciale.

    Nu în ultimul rând, lansarea de produse noi reprezintă o tactică importantă din strategia de dezvoltare. Recent, compania a lansat cel de-al cincilea profil de ţiglă metalică din portofoliu – Wetterbest Coloseeum . Noul produs din categoria premium se remarcă prin geometria aparte a panourilor de ţiglă metalică, zveltă şi amplă, inspirată din arhitectura Colosseumului de la Roma, cu avantaje deopotrivă estetice şi funcţionale pentru acoperiş. Alte cel puţin două produse urmează să fie lansate până la finalul anului.

    Wetterbest deţine una dintre cele mai mari capacităţi de producţie de ţiglă metalică şi accesorii din România, prin cele două fabrici de la Băicoi (jud. Prahova) şi Podari (jud. Dolj), şi reuneşte o echipă de circa 250 de angajaţi. În 2016, Grupul Wetterbest a obţinut o cifră de afaceri de 148 de milioane lei şi un profit consolidat de 12 milioane de lei, deţinând o cotă de piaţă de aproximativ 15%.

     

     

  • Omul de afaceri Murad Al-Katib este EY World Entrepreneur Of The Year 2017

    Murad a fondat AGT Food and Ingredients în 2003, în Canada. Compania reprezintă acum cel mai mare lanţ de aprovizionare global pentru linte, năut şi mazăre. A devenit publică în urmă cu 10 ani, are o cifră de afaceri de 1.49 miliarde USD şi mai mult de 2000 de angajaţi, pe cinci continente. În ultimii cinci ani, veniturile companiei au crescut în medie cu 100 milioane USD pe an. AGT Food and Ingredients exportă aproximativ 23% din producţia mondială de linte, în mai mult de 120 de ţări.

    „Sunt profund emoţionat şi onorat de acest premiu. Scopul AGT este să construiască o afacere sustenabilă de succes. Datorită faptului că am riscat şi am regândit maniera de abordare a acestei industrii, am crescut o afacere care a transformat agricultura canadiană,” a declarat antreprenorul.

    Viziunea lui Murad este cea a unei lumi în care proteinele sustenabile, dar la un preţ rezonabil, pot fi accesibile tuturor. Şi-a început afacerea în urmă cu 14 ani, în preria canadiană, prin crearea unei conexiuni directe între producătorii agricoli şi piaţa globală. Astăzi, Canada este cel mai mare producător de linte, iar Murad conduce cea mai mare companie din acest sector. AGT s-a extins mizând pe o strategie de business care combină cultura organizată cu achiziţiile strategice. În şapte ani, a realizat 17 achiziţii pe cinci continente, multe dintre ele în pieţe emergente. Murad crede în „antreprenoriatul plin de compansiune” şi este preocupat de securitatea alimentară şi de ajutorul alimentar pentru refugiaţi.

    Ca şi Murad, Cristian Covaciu crede într-o lume care va fi mai sigură şi mai sănătoasă, graţie roboţilor care vor prelua munca grea, de rutină, a angajaţilor. Fabrica sa din Alba Iulia realizează 1% din producţia mondială de farfurii, cu ajutorul a 250 de roboţi. Visul său este ca, în câţiva ani, procesul de producţie să fie robotizat integral. „Pentru mine, participarea în finala World Entrepreneur Of The Year a fost încununarea a 27 de ani de antreprenoriat şi oportunitatea de a interacţiona cu antreprenori din 49 de ţări, din diverse industrii, cu poveşti de viaţă extraordinare,” a declarat Cristian Covaciu, Director General IPEC la Monte Carlo.

    România a participat în acest an pentru a treia oară în finala mondială a competiţiei. „Ţara noastră a devenit deja o prezenţă constantă la World Entrepreneur Of The Year. Prin acest program ne dorim să recunoaştem reuşita antreprenorilor români şi să îi inspirăm pe cei tineri să fie curajoşi, să aibă încredere că pot construi afaceri sustenabile şi de succes,” a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

    Juriul din acest an a fost prezidat de Jim Nixon  (Nixon Energy Investments, SUA). Alături de el au fost: Rosario Bazán of DanPer (Peru), Judy Chan of Grace Vineyard (China – Hong Kong/Macao), Diane Foreman (Chelsea Group Ltd, Noua Zeelandă), Ilkka Paananen (Supercell, Finlanda), Rosemary Squire (Trafalgar Entertainment Group, UK) şi Manny Stul (Moose Enterprise Holdings & Controlled Entities, Australia).

  • Cum se fac milioane de euro profit din pui. Antreprenorul care a creat cel mai mare producător de carne de pasăre din România.

    A absolvit Facultatea de Zootehnie şi Medicină Veterinară (1984) din Cluj-Napoca şi s-a angajat la Întreprinderea Avicolă de Stat din Sfântu Gheorghe ca inginer zootehnist, ajungând în numai un an şef de fermă.

    În 1998 a fost numit director tehnic şi director general la Întreprinderea Avicolă de Stat din Alba Iulia, iar în 1999 şi-a luat doctoratul în zootehnie în cadrul Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii din Cluj-Napoca.

    Antreprenorul care a pus bazele producătorului Transavia în urmă cu 25 de ani consideră că statul nu ajută în niciun fel companiile româneşti care investesc în fabricile pe care le au; dimpotrivă, remarcă faptul că de obicei sunt sprijinite multinaţionalele, despre care spune că trimit profiturile la companiile-mamă.

    Grupul Transavia, cel mai mare producător de carne de pasăre din România, produce şi prelucrează carnea în sistem integrat, având ferme de creştere a păsărilor, abatoare, o fabrică de nutreţuri şi alta pentru procesarea cărnii. Grupul Transavia are peste 1.600 de angajaţi, iar in 2016 si-a bugetat afaceri de 150 milioane de euro.

    Singura fabrică de procesare a căr­nii de pasăre a companiei se află în Oiejdea, judeţul Alba. Tot aici func­­ţio­nează abatorul pe care Popa l-a con­struit în 2004 în urma unei inves­tiţii de 14 mil. euro.

    Citiţi aici povestea dinastiei Transavia. Cum se fac milioane de euro profit din pui

  • Gala 100 Tineri Manageri de Top premiază din nou excelenţa în carieră – GALERIE FOTO

    Gala Business Magazin a adus pe scenă, pentru al doisprezecelea an consecutiv, o nouă serie de tineri care au avut o evoluţie spectaculoasă şi au adus în prim-plan viziunea noii generaţii din business-ul românesc, cea care ar putea dicta creşterea economică în următorii ani.

    Deşi toţi cei 100 de tineri manageri, fie executivi din companii multinaţionale sau antreprenori sunt câştigători, în cadrul evenimentului, Business Magazin a acordat zece premii, pentru:

    Tal Lavah, CEO, New Kopel Group

    Affan Yildirim, director general, Anchor Group

    Luciana Giurea, leasing manager, AFI Europe Romania

    Daciana Siderache, director general, Calipso  

    Andreaa Uceanu, general manager, Floria

     

    Adela Guedon, CFO, Orange Romania

    Alina Predescu, şef departament Cutii Viteze, Uzina mecanică şi şasiuri, Dacia, Automobile Dacia 

    Mihai Purcărea, director general şi preşedinte al BRD Asset Management

    Mircea Vlah, CEO, Dumagas Transport

    Adrian Simionescu, director general, Estée Lauder România

    Gazdele evenimentului au fost Cristian Hostiuc, Ioana Matei şi Bogdan Angheluţă, care au prezentat poveştile de succes ale celor care au schimbat în bine cursul afacerilor pe care le conduc în vremuri dificile.

    Business Magazin premiază în fiecare an managerii şi antreprenorii cu vârsta de până în 40 de ani care au atins performanţa în afaceri şi s-au remarcat în domeniul în care activează. 1.200 de tineri manageri de succes au fost prezentaţi de-a lungul a 12 ani în cataloagele 100 de Tineri Manageri de Top.

    Prin această iniţiativă echipa de profesionişti Business Magazin selectează şi promovează tinerii managerii care conduc astăzi unele dintre cele mai importante afaceri din România şi care vor reprezenta cel mai bine mediul de business în următorii zece ani.

    Anul acesta punem spune cu siguranţă că „Vin Milenialii!”. Noua generaţie tehnologizată, generaţia de tineri născută în 1989 vine puternic din spate. Tinerii care reprezintă schimbarea reală a societăţii şi a economiei în bine! 12 generaţii de tineri care reprezinta deja prezentul României. Şi mai au multe de făcut şi demonstrat.

    Catalogul 100 Tineri Manageri de Top este unul dintre cele mai longevive produse de pe piaţa presei de business şi reprezintă miza redacţiei că tinerii lideri pot schimba economia în bine. Şi – de ce nu? – întreaga ţară.

  • Bogdan Balaci, director general al Philips Lighting pentru sud-estul Europei: ”Încrederea şi perseverenţa sunt pilonii succesului, alături de un dram de talent pe care trebuie să ştii să-l exploatezi şi să-l dezvolţi“

    Anterior, până în octombrie 2012, Bogdan Balaci a fost general manager în cadrul IBM România, conducând operaţiunile companiei din România şi Republica Moldova. De-a lungul carierei, a deţinut diferite funcţii de conducere în cadrul IBM România. Bogdan Balaci este licenţiat al Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii din Bucureşti şi deţine un MBA la Henley Business School din Marea Britanie. Pe plan personal, Bogdan Balaci este pasionat de sporturi montane şi muzică.

    Firma pe care o conduce acum, Philips Lighting, este activă în domeniul soluţiilor de iluminat pentru mediul corporate, atât indoor – pentru sectorul industrial, de retail, al spaţiilor de birouri – cât şi outdoor – pentru iluminat stradal, de faţadă şi arhiectural, precum şi soluţii de iluminat pentru gospodării. La nivel global, compania Philips Lighting a avut în 2016 vânzări de peste 7,1 miliarde de euro, la un profit net de 185 de milioane de euro, conform ZF. La nivel local, anul 2016 a adus creşteri atât pe zona de office, cât şi în retail şi home.

    Ce hobby-uri aveţi şi cât timp le dedicaţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Hobby-urile mele sunt legate de ieşirile în natură; îmi place îndeosebi muntele şi am o atracţie pentru sporturile montane, de pildă drumeţii sau, altfel spus, o formă adaptată de hiking, mountain bike; îmi place mai ales să schiez. În fiecare an încerc să îmi petrec măcar o săptămână la schi, câteodată reuşesc să mă desprind de urgenţele din Bucureşti şi să trag o fugă şi în weekenduri pentru a beneficia de câteva zile în plus pe pârtie.

    Cea mai mare pasiune a mea rămâne, însă,  muzica. Pe lângă faptul că ascult multă muzică – rock, clasică, jazz – nu m-am oprit la a asculta doar, ci am am încercat să dezvolt această pasiune şi am învăţat încă din adolescenţă să cânt la tobe. De altfel, în perioada facultăţii, am făcut parte dintr-o trupă rock în care am activat aproape cinci ani. Acum, din nefericire, cânt mai rar, cu prietenii sau la diverse ocazii, precum petrecerile de Crăciun cu colegii. Am şi acasă un colţ amenajat special pentru a exersa, trebuie doar să găsesc timp.

    Ce corespondenţe există între hobby şi afaceri?

    Hobby-urile te definesc ca mod de a fi, ca atitudine, care până la urmă te diferenţiază şi în business. De asemenea, ele aduc un plus de echilibru, de creativitate, îţi eliberează mintea şi te ajută să gândeşti mai clar, să găseşti mai repede soluţii.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    Cu siguranţă. Se ştie că hobby-urile conectează mai uşor oamenii. Din proprie exeprienţă pot să spun că, având un hobby total diferit faţă de domeniul de activitate, am ocazia să întâlnesc oameni interesanţi din alte domenii, cu care împărtăşesc experienţe şi facem schimb de idei şi opinii, dezvoltându-ne astfel o privire de ansamblu asupra mediului de business şi a altor tipuri de activităţi, care ajută la formarea unei perspective strategice asupra propriului domeniu de activitate.

    Care sunt regulile din sport care se aplică sau au corespondent şi în lumea afacerilor?

    Sunt multe care se regăsesc şi în sport, şi în afaceri – dorinţa de a câştiga, bucuria sucessului, importanţa echipei, respectul faţă de adversar.

    Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în sport şi în afaceri?

    Cred că în ambele cazuri trebuie să fii conştient că încrederea şi perseverenţa sunt pilonii succesului, alături de un dram de talent pe care trebuie să ştii să-l exploatezi şi să-l dezvolţi.

    Ce tip de sport sau hobby nu aţi practica niciodată?

    Sporturile de apă. Prefer întotdeauna muntele.

  • Bogdan Balaci, director general al Philips Lighting pentru sud-estul Europei: ”Încrederea şi perseverenţa sunt pilonii succesului, alături de un dram de talent pe care trebuie să ştii să-l exploatezi şi să-l dezvolţi“

    Anterior, până în octombrie 2012, Bogdan Balaci a fost general manager în cadrul IBM România, conducând operaţiunile companiei din România şi Republica Moldova. De-a lungul carierei, a deţinut diferite funcţii de conducere în cadrul IBM România. Bogdan Balaci este licenţiat al Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii din Bucureşti şi deţine un MBA la Henley Business School din Marea Britanie. Pe plan personal, Bogdan Balaci este pasionat de sporturi montane şi muzică.

    Firma pe care o conduce acum, Philips Lighting, este activă în domeniul soluţiilor de iluminat pentru mediul corporate, atât indoor – pentru sectorul industrial, de retail, al spaţiilor de birouri – cât şi outdoor – pentru iluminat stradal, de faţadă şi arhiectural, precum şi soluţii de iluminat pentru gospodării. La nivel global, compania Philips Lighting a avut în 2016 vânzări de peste 7,1 miliarde de euro, la un profit net de 185 de milioane de euro, conform ZF. La nivel local, anul 2016 a adus creşteri atât pe zona de office, cât şi în retail şi home.

    Ce hobby-uri aveţi şi cât timp le dedicaţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Hobby-urile mele sunt legate de ieşirile în natură; îmi place îndeosebi muntele şi am o atracţie pentru sporturile montane, de pildă drumeţii sau, altfel spus, o formă adaptată de hiking, mountain bike; îmi place mai ales să schiez. În fiecare an încerc să îmi petrec măcar o săptămână la schi, câteodată reuşesc să mă desprind de urgenţele din Bucureşti şi să trag o fugă şi în weekenduri pentru a beneficia de câteva zile în plus pe pârtie.

    Cea mai mare pasiune a mea rămâne, însă,  muzica. Pe lângă faptul că ascult multă muzică – rock, clasică, jazz – nu m-am oprit la a asculta doar, ci am am încercat să dezvolt această pasiune şi am învăţat încă din adolescenţă să cânt la tobe. De altfel, în perioada facultăţii, am făcut parte dintr-o trupă rock în care am activat aproape cinci ani. Acum, din nefericire, cânt mai rar, cu prietenii sau la diverse ocazii, precum petrecerile de Crăciun cu colegii. Am şi acasă un colţ amenajat special pentru a exersa, trebuie doar să găsesc timp.

    Ce corespondenţe există între hobby şi afaceri?

    Hobby-urile te definesc ca mod de a fi, ca atitudine, care până la urmă te diferenţiază şi în business. De asemenea, ele aduc un plus de echilibru, de creativitate, îţi eliberează mintea şi te ajută să gândeşti mai clar, să găseşti mai repede soluţii.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    Cu siguranţă. Se ştie că hobby-urile conectează mai uşor oamenii. Din proprie exeprienţă pot să spun că, având un hobby total diferit faţă de domeniul de activitate, am ocazia să întâlnesc oameni interesanţi din alte domenii, cu care împărtăşesc experienţe şi facem schimb de idei şi opinii, dezvoltându-ne astfel o privire de ansamblu asupra mediului de business şi a altor tipuri de activităţi, care ajută la formarea unei perspective strategice asupra propriului domeniu de activitate.

    Care sunt regulile din sport care se aplică sau au corespondent şi în lumea afacerilor?

    Sunt multe care se regăsesc şi în sport, şi în afaceri – dorinţa de a câştiga, bucuria sucessului, importanţa echipei, respectul faţă de adversar.

    Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în sport şi în afaceri?

    Cred că în ambele cazuri trebuie să fii conştient că încrederea şi perseverenţa sunt pilonii succesului, alături de un dram de talent pe care trebuie să ştii să-l exploatezi şi să-l dezvolţi.

    Ce tip de sport sau hobby nu aţi practica niciodată?

    Sporturile de apă. Prefer întotdeauna muntele.

  • România, vedeta din regiune pentru gigantul Nestlé

    “Situaţia din România este atât de diversă, încât se poate trece de la satisfacţie extremă la momente de dezamăgire. Totul este că e atât de plină de viaţă, încât, în cele din urmă, cei cinci ani petrecuţi aici s-au scurs foarte repede“, descrie viaţa din România Hervé de Froment, director general al Nestlé România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa bunurilor de larg consum de pe piaţa locală. El are o experienţă de peste 20 de ani în cadrul grupului elveţian şi a venit la conducerea filialei locale în 2013. Anterior acestei poziţii, Hervé de Froment a fost şi commercial managing director al Nestlé Franţa. Experienţa lui în Europa Centrală şi de Est a început însă mai devreme de atât, în 1997, când a fost numit la conducerea diviziei de mâncare pentru animale Friskies în regiune. Din această funcţie, pe care a avut-o până în 2002, a fost responsabil de dezvoltarea departamentului de hrană pentru animale din mai multe ţări, inclusiv România. Astfel, el a ajuns să descopere şi să îndrăgească această regiune, într-o perioadă în care vesticii nu o cunoşteau prea bine.

    ”Îmi place varietatea de oameni, de culturi pe care le găseşti în mai multe ţări din această regiune, aceste diferenţe sunt interesant de descoperit“, descrie el câteva dintre motivele pentru care se bucură de anii petrecuţi în Europa Centrală şi de Est. De altfel, din momentul în care a părăsit Budapesta, oraşul în care locuia când se ocupa de Friskies, şi-a dorit să se întoarcă, însă spune că grupul avea alte planuri pentru următorul pas din cariera lui.

    Acum, cele mai recente rezultate ale companiei se evidenţiază la nivel de grup. ”Din 2015 afacerea a început să crească extrem de rapid, toate categoriile noastre sunt pe plus.“ Anul trecut, compania a avut cea mai mare creştere a cifrei de afaceri din 2008 până în prezent, ritm care este şi cel mai rapid din regiune: Nestlé a ajuns în 2016 la 770 milioane de lei (aproximativ 170 de milioane de euro), afaceri cu 13% mai mari faţă de anul precedent. Cu branduri precum Nescafé, Joe, Purina, Friskies ş.a., francezul spune că Nestlé ocupă în toate categoriile în care este prezentă primele locuri din punctul de vedere al cotelor de piaţă pe piaţa locală: cafea şi băuturi – 32%, produse pentru copii – 62%, produse culinare – 40%, cereale – 48%, napolitane şi batoane de ciocolată  – 18%, hrană pentru animale – 14%, îngheţată – 12%.

    ”Nu ne dorim creştere artificială şi vrem ca clienţii noştri să aibă cel mai mic stoc posibil; şi distribuitorii noştri trebuie să-şi atingă ţintele având cele mai scăzute stocuri.“ Intensificarea ritmului de creştere a început în 2015 şi, potrivit lui Froment, doi sunt factorii determinanţi. Primul a fost că ”şi-au făcut temele“, în sensul că au îmbunătăţit strategiile de marketing şi au optimizat operaţiunile. Apoi, deciziile guvernului de reducere a TVA la alimente şi de creştere a salariului minim au avut un impact semnificativ în puterea de cumpărare, de care afacerea a beneficiat imediat. ”Din iunie 2015, am crescut într-un ritm accelerat la toate categoriile.“ Pentru anul în curs, Hervé de Froment previzionează creşteri de 7-8%. ”Este foarte posibil să terminăm primul trimestru al anului cu o creştere de peste 10%.“

    În ceea ce priveşte performanţa liniei de producţie, fabrica Nestlé de la Timişoara a înregistrat cel mai mare volum de producţie din 2010 până în prezent, cu export către 25 de ţări. Printre realizările importante din 2016 se numără şi lansarea la 1 octombrie a îngheţatei Froneri, în urma joint venture-ului la nivel global cu producătorul de îngheţată R&R. Această mutare strategică a avut impact în 20 de ţări, iar România a intrat pe lista pieţelor europene unde noua entitate a început să îşi desfăşoare activitatea începând din 2016.

    Hervé de Froment spune că astfel, în lista tuturor ţărilor în care grupul elveţian are operaţiuni, Nestlé România se evidenţiază prin rezultate. Admite însă că, prin comparaţie cu Europa de Vest, piaţa locală este încă limitată, raportul între rulajele de pe plan local fiinde de zece ori mai mici faţă de cele din ţările vestice; iar dimensiunea unei divizii în Elveţia, de pildă, este cât toată afacerea din România. ”Dimensiunea pieţelor vestice este de 10 ori mai mare, dar viitorul pentru România este de 10 ori mai bun“, spune De Froment, menţionând creşterile economice record pe care le are România, prin comparaţie de creşterile de până în 1% ale pieţelor vestice. Suntem în top în schimb când vine vorba de vecinii din Europa Centrală şi de Est: piaţa locală ocupă locul trei în regiune după Polonia şi Republica Cehă, iar potenţialul este mai mare de atât.

  • Sfaturi de carieră de la managerul care conduce cea mai mare companie din România – VIDEO