BusinessMagazin

Tag: Datorii

  • Epopeea supraîndatorării

    Tiparul de finanţare a firmelor româneşti s-a schimbat semnificativ în ultimele două decenii, capitalurile proprii fiind înlocuite într-o proporţie însemnată prin surse puse la dispoziţie de creditori, adică prin datorii. Practic, ponderea datoriilor în bilanţul companiilor a urcat de la 20% în 1994 la 63% în 2014, în timp ce ponderea capitalurilor proprii aproape s-a înjumătăţit.

    Astfel, gradul de îndatorare a firmelor româneşti a ajuns să fie printre cele mai înalte nu doar comparativ cu alte ţări din regiune, ci şi faţă de ţări dezvoltate din zona euro. Iar reducerea rolului capitalurilor proprii în bilanţ a avut loc concomitent cu o scădere a calităţii elementelor care formează aceste capitaluri. În aceste condiţii, recapitalizarea firmelor prin surse de bună calitate este o necesitate. În acest scop, există trei opţiuni: folosirea fondurilor europene, efortul direct al acţionarilor sau prin intermediul băncilor, după cum reiese din studiul „După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste“, realizat de economiştii Florian Neagu, Florin Dragu şi Adrian Costeiu din cadrul Băncii Naţionale.

    În ceea ce priveşte prima opţiune, există transferuri gratuite dinspre UE către firme, companiile care au folosit fonduri europene fiind caracterizate de o sănătate financiară mai bună decât cea a companiilor care nu au experimentat această reţetă de capitalizare. Dacă ne gândim la cea de-a doua alternativă, respectiv contribuţia acţionarilor pentru recapitalizarea companiilor, se ştie că aceştia au deja un rol important în susţinerea firmelor prin acordarea de credite financiare (în special în cazul IMM), susţin autorii studiului.

    Împrumuturile acordate direct de acţionari sau de asociaţi firmelor au avut o tendinţă de creştere în anii de criză, iar odată cu redresarea economiei au început să se diminueze. Există două cazuri principale când asociaţii finanţează firmele pe care le deţin prin împrumuturi: societăţile cu acţionari străini şi firmele mici şi mijlocii cu acţionari români – caz în care astfel de împrumuturi au fost o soluţie de supravieţuire pe perioada crizei, sumele fiind acordate de obicei pentru plăţi vitale, precum salarii, furnizori, taxe, potrivit analiştilor.

    În cazul companiilor cu acţionari străini, fondurile acordate iniţial sub formă de împrumut pot fi transformate ulterior în aport la capital în cazul în care afacerea respectivă are perspective bune de dezvoltare. Pentru multe firme cu acţionari români, finanţarea sub forma împrumuturilor acordate de aceştia a fost o soluţie de supravieţuire pe perioada crizei. Multe firme mici şi mijlocii nu ar fi rezistat în anii de recesiune dacă acţionarii nu ar fi fost dispuşi să-şi susţină firma, în speranţa că vor reuşi să-şi recupereze banii atunci când afacerile se redresează. Ponderea acestor credite financiare acordate de acţionari reprezintă în cazul IMM aproximativ cât contribuie băncile şi IFN autohtone la creditarea companiilor.

    Pentru a încuraja acţionarii să-şi susţină firma în special prin capitalizare directă şi nu prin credit financiar, autorităţile pot gândi un sistem fiscal astfel încât poziţia „Datorii faţă de acţionari“ să scadă în favoarea poziţiei „Capitaluri“. Iar pentru firmele cu capitaluri proprii negative, se pot evalua meritele convertirii automate a datoriilor faţă de acţionari în capitaluri proprii până la nivelul în care cele din urmă ar ajunge la valoarea minimă solicitată prin reglementări. O asemenea măsură s-ar adresa unui număr important de firme (191.000 în decembrie 2014) şi valoarea datoriilor convertite în capitaluri ar reprezenta 46 miliarde de lei, susţin autorii studiului.

     

  • Analiştii văd semne de recesiune în tot ce mişcă. Economia se află în faţa unei constelaţii de riscuri

    Fie că este vorba de com­paniile energetice ameri­cane, de datoriile lumii emer­gente, de burse, de războiul valutar sau de comerţul global, ceva stă să crape. Economia mondială se află în faţa unei constelaţii de riscuri cum n-a mai văzut niciodată.
    Indicele Baltic Dry Index, un indicator al costurilor transportului materiilor prime pe mare şi comerţului mondial, este la cel mai redus nivel din istorie. Din august 2015 indicatorul s-a prăbuşit cu 75%. Din august până în prezent au fost zile când nicio navă de transport nu s-a mişcat din port.

    Pentru Financial Times, expan­siunea universului de yielduri negative ale obligaţiunilor guvernamentale re­prezintă un semn de recesiune. Ran­damentul mediu al obligaţiunilor emise de guvernul german este sub zero, iar Japonia este pe cale să devină prima mare piaţă de datorii suverane, bonduri cu scadenţa la 10 ani care nu aduc niciun câştig. În SUA, randamentul titlurilor de trezorie cu scadenţa la 10 ani au atins săptămâna trecută 1,8%, minimul ultimelor nouă luni. Bondurile guver­namentale sunt considerate de obicei investiţii sigure în vremuri tulburi.

    „La aceste niveluri, pieţele de obligaţiuni prognozează recesiune“, spune Marcus Brookest, strateg la Schroders.

    Pentru banca americană Citigroup, economia mondială pare prinsă într-o „spirală a morţii” care poate accentua declinul preţurilor petrolului, poate duce la recesiune şi pesimism de durată pe bursele de acţiuni, scrie CNBC.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Măsură fără precedent: Fiscul va publica numele tuturor românilor cu datorii la stat de peste 100 de lei. Ce scrie în ordinul şefului ANAF

     ANAF va publica numele persoanelor fizice care au obligaţii fiscale de plată restante de peste 100 de lei. Pe lista neagră a Fiscului vor apărea numele şi prenumele datornicului, restanţa exactă şi localitatea domiciliului fiscal. Toate acestea intră în vigoare o dată cu publicarea joi în Monitorul Oficial a unui ordin al şefului ANAF care vine să pună în aplicare prevederile noului Cod de procedură ficală, intrat în vigoare la 1 ianuarie. Un raport al Curţii de Conturi pe 2014 arată că persoanele fizice reprezintă o parte infimă, de doar 3,5% din totalul arieratelor înregistrate la ANAF şi că activitatea de recuperare a Fiscului ar trebui să se concentreze pe marii contribuabili datornici la stat.

    “Probabil că listele sunt deja făcute şi urmează numai să fie publicate. Este pentru prima dată când fiscul decide ca datoriile persoanelor fizice să fie date publicităţii. Din ce se înţelege din proiectul de ordin, este vorba despre orice datorie restantă a persoanelor fizice la bugetul de stat, spre exemplu impozitul pe venit, contribuţii sociale sau de sănătate survenite pe baza veniturilor din profesii liberale, activităţi independente şi alte tipuri de activităţi. De asemenea şi datoriile PFA, din ce se înţelege, vor fi incluse”, a declarat consultantul fiscal Adrian Benta, citat de ZF.

    Surse din ANAF au explicat că ordinul preşedintelui ANAF a fost dat pentru a publica datoriile persoanelor fizice cu mari averi, care au restanţe la bugetul statului. Primele date vor fi publicate în luna aprilie şi vor consemna datoriile persoanelor fizice la sfârşitul lunii martie.

    Ordinul semnat de Gelu Diaconu, şeful ANAF, a fost publicat miercuri în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare. El vine să completeze cu norme prevederile noului Cod de procedură fiscală, intrat în vigoare la 1 ianuarie, şi care prevede că publicarea restanţelor la buget se publică de către ANAF şi în cazul persoanelor fizice. Până acum, prevederea era valabilă doar pentru persoanele juridice.

    Prevederile Codului Fiscal privind secretul fiscal nu sunt încălcate prin această măsură, contrar aparenţelor. Deşi legea spune că datele privind contribuabilii constituie un secret pe care inspectorii fiscali sunt obligaţi să-l păstreze, acestea pot fi divulgate în mai multe situaţii specifice. Ultima pe listă: „în alte cazuri prevăzute de lege”. Astfel, cum noua lege prevede această obligaţie, secretul fiscal nu se mai aplică.

    Cititi mai multe pe wwwgandul.info

  • Astăzi este cea mai deprimantă zi a anului. Cum să treceţi peste Blue Monday

    Astăzi este ceea ce americanii au numit Blue Monday, adică cea mai deprimantă zi a anului.

    Conceptul a apărut în 2005, atunci când o companie de turism a folosit un algoritm pentru a determina care este cea mai nefericită zi a anului, luând în calcul factori precum vremea sau nivelul datoriilor. Chiar dacă nu are o bază ştiinţifică serioasă, ideea de Blue Monday a devenit destul de populară.

    Cei de la The Telegraph au alcătuit o listă a lucrurilor pe care le puteţi face pentru a minimiza efectul deprimant al zilei de azi.

    Folosiţi lumina naturală, pentru că această stabilizează serotonina din organism şi activează endorfina, ambele subtanţe fiind de fapt hormoni ce induc o stare de bine.

    Faceţi mişcare, fie că e vorba de mers pe jos sau la un drum la bazinul de înot. Exerciţiile fizice activează endorfinele, iar acestea induc o stare de linişte.

    Zâmbiţi! Zâmbetul declanşează o serie de reacţii chimice la nivelul creierului, iar corpul se va relaxa.

    Luaţi-vă câteva minute pentru a aprecia ceea ce aveţi – acest lucru vă va face mai energici şi optimişti.

    Fiţi altruişti – mai multe studii recente au evidenţiat legătura dintre comportamentul altruist şi starea de bine a subiecţilor. Puteţi face cuiva un simplu compliment sau, dacă aveţi posibilitatea, puteţi face donaţii unei organizaţii caritabile.

  • Explozia cardului de credit. Cum au ajuns romanii datori 1,5 mld de euro

    “Am de aproape trei ani un card de credit, iar singura dobânda pe care am plătit-o a fost cea normală în cazul în care nu am reuşit să achit integral în perioada de graţie suma folosită în luna anterioară. Niciodată nu am plătit dobândă penalizatoare – aceasta este plătită în momentul în care nu reuşeşti într-o lună de zile să achiţi nici măcar suma minimă de rambursat (de regulă 5% din suma folosită + dobânda normală). De mai bine de un an nu mai plătesc nici măcar dobânda asociată liniei de credit pentru că nu cheltui mai mult decât pot achita luna următoare, mă rezum la cheltuieli mai mici decât jumătate din salariul meu şi achit întotdeauna suma folosită înainte cu câteva zile de data scadentă. În plus, am un card co-branded la care banca plăteşte nişte mici bonusuri în funcţie de suma cheltuită, bonusuri care îmi acoperă taxele de administrare. Dacă toţi clienţii ar fi ca mine, rata de profitabilitate a băncilor din Romania ar scădea“, comenta un utilizator de card de credit în subsolul unui articol din Ziarul Financiar, legat de dobânzile penalizatoare de până la 50% plătite de clienţii care depăşesc perioada de graţie cu dobândă zero a cardului de credit.

    Data scadentă a cumpărăturilor făcute cu cardul de credit sau a descoperitului de cont a devenit o zi la fel de importantă ca ziua de salariu pentru 3,5 milioane de clienţi din România, după ce numărul posesorilor de astfel de forme de creditare l-a depăşit în 2014 pe cel al creditelor de nevoi personale. Băncile au reuşit să ajungă la 3,5 milioane de carduri de credit şi overdrafturi în perioada de criză, un portofoliu de împrumuturi foarte profitabil, cu cele mai mari dobânzi din piaţă, format din clienţi dornici de credite uşor de obţinut care prezintă risc mic de neplată şi despre care ştiu totul – ce cumpără şi cum şi mai ales când şi dacă îşi primesc salariul.

    Tipologia clientului citat la începutul articolului este denumită de către reprezentanţii băncilor smart shopper – clientul care preferă să se folosească de banii băncii pentru o anumită perioadă de timp decât să îşi blocheze fondurile proprii, iar în ziua scadenţei înapoiază integral datoria şi o ia de la capăt în săptămâna următoare. Antonimul smart shooper-ului este clientul care nu se poate abţine în timpul sesiunilor de cumpărături şi reuşeşte rar să achite la timp datoriile. El a transformat cardul de credit în cel mai profitabil instrument bancar al crizei. De la nici un milion de carduri de credit în luna mai 2008, numărul acestora a depăşit 2,3 milioane în vara lui 2014. După acelaşi model, descoperitul de cont a urcat de la 0,7 la 1,2 milioane de clienţi. Cumulat, datoriile populaţiei ajung la 7,3 miliarde de lei, respectiv 1,6 miliarde de euro. Cum i-au convins băncile?

     „Este o certitudine că băncile au promovat foarte agresiv aceste produse (cardul de credit şi overdraftul – n.r.), îndeosebi după instalarea crizei. Dacă privim diversitatea de facilităţi ataşate acestor produse, atunci putem uşor constata că băncile au alocat sume considerabile pentru dezvoltarea şi promovarea lor“, spune Codruţ Zbăgan, fost analist al direcţiei Management Procese Canale, Distribuţie şi Enterprise Management din cadrul Raiffeisen Bank. Cauzele sunt schimbarea de strategie a băncilor în raport cu situaţia economică, scăderea veniturilor şi a puterii de cumpărare a populaţiei, coroborate cu diminuarea drastică a creditului de consum, care au făcut ca aceste produse scumpe să reprezinte o alternativă, dar şi o sursă importantă de venit pentru bănci. Zbăgan numeşte cardul de credit instrumentul principal prin care băncile creditează sume importante la costuri foarte ridicate, dobânda putând ajunge şi chiar depăşi 30%.

    Pentru a promova acest produs şi a-l face atractiv, băncile fac uz de cel puţin trei elemente: perioada de graţie, cardul cobrandat care oferă diverse facilităţi şi discounturi şi, poate cel mai important element, ratele fără dobândă. Ratele fără dobândă transferă o parte din costurile de achiziţie către vânzătorul produselor, ştiut fiind că această formă de achiziţie este purtătoare de comision din partea vânzătorului. De exemplu, dacă un client cumpără de la un magazin online un televizor în rate cu cardul de credit, banca primeşte un comision de câteva procente din valoarea tranzacţiei. Apoi, pe parcursul ultimilor ani, băncile au reconsiderat fundamental segmentul clienţilor premium, iar cardurile de credit elitiste, cu o mulţime de beneficii ataşate, majoritatea cu limite de creditare de ordinul zecilor de mii de lei, au fost principalul produs vândut acestui segment.

    „Băncile atrag clienţii prin formalităţi reduse, gestionează clienţii astfel obţinuţi pentru vânzarea unor produse noi şi implicit obţinerea unor profituri mari aferente nivelului de comisionare ridicat. Avem tabloul unei strategii extrem de abile, faţă de care consumatorul are un grad de rezistenţă scăzut. Putem spune că băncile, prin mijloacele de promovare adecvate, reuşesc să vândă exact produsele pe care le consideră profitabile într-o anumită perioadă de timp“, rezumă Codruţ Zbăgan. De cealaltă parte, descoperitul de cont sau overdraftul atrage tot prin uşurinţa cu care este acordat şi apoi accesat şi este parte a convenţiilor de plată a salariului prin card, convenţii care sunt semnate între angajator şi bancă.

    Prin aceste convenţii se stabilesc numărul salariilor oferite ca descoperit de cont, nivelul taxelor şi comisioanelor, precum şi alte clauze prin care angajatorul comunică băncii în timp util schimbările de personal survenite, informaţie prin care băncile pot gestiona corespunzător riscul de neplată. „Interesul băncilor de a acorda acest tip de credit prin formalităţi reduse şi facile are ca scop principal profitul, ştiut fiind că aproximativ 80% din taxele de emitere şi administrare a conturilor şi cardurilor aferente convenţiilor de plată a salariului prin card sunt gratuite pentru angajat“, explică fostul analist de la Raiffeisen Bank, menţionând că, prin acest tip de credit, banca îşi asigură profitabilitatea acestei activităţi care „numai ieftină nu este“. De menţionat, overdraftul poate fi şi un cârlig prin care clienţii atraşi sunt supuşi unui proces intens de ofertare şi vânzare a altor produse bancare.

  • Cum scapi de plata penalităţilor de întârziere la datoriile pe care le ai? Procedura a fost publicată

    Toţi contribuabilii care îşi vor achita, până la 31 martie 2016, datoriile restante la 30 septembrie 2015 faţă de bugetul de stat, vor beneficia de anularea penalităţilor de întârziere aferente, stabileşte un act normativ publicat acum o lună. Procedura de aplicare şi acordare a facilităţilor fiscale a apărut luni în Monitorul Oficial şi se adresează tuturor contribuabililor, persoane fizice, juridice sau entităţi fără personalitate juridică.
     
     Luni, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 874 a fost publicat şi a intrat în vigoare Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 3.831/2015 pentru aprobarea Procedurii de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale în cazul creanţelor administrate de către organul fiscal central, act normativ care practic stabileşte modalitatea în care contribuabilii vor beneficia de facilităţile fiscale prevăzute în OUG nr. 44/2015.

    Concret, potrivit documentului apărut cu o lună în urmă, orice contribuabil va beneficia de anularea penalităţilor de întârziere aferente dacă, până la 31 martie 2016, îşi va achita datoriile restante la 30 septembrie 2015 faţă de bugetul de stat.

    În plus, în anumite condiţii, contribuabilii vor putea beneficia şi de anularea de la plată a unei părţi din dobânzi. Astfel, cei care plătesc până la 30 iunie 2016 o cotă de 45,8% din dobânzile aferente obligaţiilor principale restante, stabilite prin decizii comunicate până la data stingerii obligaţiilor de plată principale, vor putea beneficia, condiţionat, de anularea unei cote de 54,2% din dobânzile aferente obligaţiilor principale datorate bugetului general consolidat la 30 septembrie 2015.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Abandonul maşinilor de lux, o nouă modă în Dubai – GALERIE FOTO

    Dacă în alte oraşe sunt probleme legate de curăţenie, criminalitate sau de poluare , în Dubai a apărut o problemă mai neobişnuită, din ce în ce mai multe maşini sport sunt abandonate pe străzile sau în parcările oraşului arab.

    Ferrari, Porsche, BMW sau Mercedes adună praf în parcările din Dubai. Proprietarii nu le-ar fi abandonat doar de dragul artei, ci datorită faptului ca au rămas faliţi, cu datorii la bancă şi au fugit din ţară. De când a lovit criza, mii de maşini sunt abandonate deoarce expaţii din Dubai nu au mai avut bani să plătească, iar datoriile neplătite sunt considerate infracţiune. Astfel datornici riscă să fie condamnaţi la ani de închisoare, potrivit Business Insider.

    Printre aceste autoturisme a fost găsit şi unul rar, un Ferrari Enzo, ce valorează peste 1 milion de dolari, doar 400 fiind produse. Acesta a fost luat de poliţie şi scos la licitaţie alături de alte automobile de lux. Poliţia recuperează în jur de 3.000 de maşini pe an.

  • AMNISTIA FISCALĂ, extinsă şi la persoanele fizice

    “Ieri (miercuri -n.r.) a fost pe masa Guvernului un proiect de amnistie fiscală, destinat contribuabililor persoane fizice şi juridice care au de plătit dobânzi şi penalităţi de întârziere (aferente impozitelor neachitate – n.r.), să le putem şterge penalităţile dacă îşi vor plăti până în martie 2016 principalul şi dobânzile. Mai mult, nu mai cerem garanţii pentru această eşalonare“, a declarat joi ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, într-o conferinţă.

    El a arătat că, astfel, firmele pot participa la licitaţii, după ştergerea acestor penalităţi, Guvernul dorind să impulsioneze piaţa.

    Ministrul a precizat că penalităţile sumelor aferente nu se vor aplica nici pentru cei care depun declaraţii rectificative până în martie 2016.

    “Eu încerc să mai adaug ceva. Pe lângă penalităţile care se şterg, şi măcar o parte din dobânzi, până la limita costului pe care îl am atunci când eu mă împrumut din piaţă ca stat, să poată fi şterse“, a menţionat Teodorovici.

    Statul român se împrumută în prezent, în medie, la dobânzi de 1,5% pe an.

    Ministrul a punctat, răspunzând unei înrebări, că penalităţile de întârziere vor fi şterse pentru datoriile “din orice zonă”, incluzându-le astfel şi pe cele aferente contractelor de drepturi de autor.

    Potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă publicat vinerea trecută de Finanţe, companiile care înregistrează la 30 septembrie datorii la bugetul de stat vor fi scutite de penalităţile de întârziere aferente dacă achită până la 31 martie obligaţiile principale de plată, iar până la 30 iunie dobânzile aferente.

    Astfel, penalităţile de întârziere aplicate pentru datoriile înregistrate vor fi anulate dacă firmele îndeplinesc o serie de condiţii, printre care stingerea, până la termenul de plată prevăzut de Codul de procedură fiscală, a eventualelor dobânzi calculate până la data achitării obligaţiilor de plată principale.

    De asemenea, trebuie să achite datoriile principale curente, până la data depunerii cererii de anulare a penalităţilor de întârziere, cu termene de plată cuprinse între 1 octombrie şi 31 martie 2016.

    Firmele cu datorii vor depune toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data înregistrării cererii de anulare a penalităţilor de întârziere, al cărei termen maxim este 30 iunie 2016.

    Prin proiectul de act normativ Guvernul intenţionează să anuleze şi penalităţile de întârziere datorate şi neachitate la 30 septembrie 2015, aferente obligaţiilor de plată principale cu termene de plată anterioare acestei date şi stinse până atunci, cu condiţiile ca până la 31 martie firmele să stingă dobânzile aferente respectivelor obligaţii de plată principale şi să depună cererea de anulare a penalităţilor de întârziere până la 30 iunie 2016.

    Proiectul ar putea fi aprobat în Guvern săptămâna viitoare.

  • Creşterea şi descreşterea Ambient

    Reţeaua de magazine de bricolaj dezvoltată de antreprenorul Ioan Ciolan a intrat săptămâna trecută în insolvenţă, cererea fiind aprobată de tribunalul Sibiu.

    Compania a început să întâmpine dificultăţi din 2009, an după ce Ciolan a fost aproape de a se asocia cu EQT, fond de investiţii deţinut de cea mai puternică familie din Suedia. Vânzările au scăzut, compania a fost restructurată, a fost schimbat managementul. Chiar şi aşa, Ambient, aflat cu ani în urmă pe podiumul operatorilor din domeniul bricolajului, nu numai că a pierdut la capitolul vânzări, după ce recordul de 231 de milioane de euro înregistrat în 2008, dar a reintrat pe terenul periculos al pierderilor, care s-au plasat anul trecut la 32 de milioane de lei.

    Tot anul trecut, sibianul şi-a redus pachetul de acţiuni deţinut în cadrul Ambient la 70%, după ce a cedat 9,99% unui fond de investiţii controlat de BCR pentru a stinge o datorie de 4,5 milioane de euro. Sub marca Ambient operează în prezent 12 magazine, conform informaţiilor de pe site-ul companiei; în 2007, avea 11 centre comerciale şi 35 de magazine în 14 judeţe. Compania a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 497 milioane de lei, în scădere cu 20% faţă de 2013. Spre comparaţie, în 2006 antreprenorul sibian avea afaceri de 120 de milioane de euro, în creştere cu 30% faţă de 2005.

    Antreprenorul a investit masiv în perioada de boom economic, numai în 2006 cheltuind 40 de milioane de euro pe extindere, după cum declara anterior pentru Business Magazin.

    „Modul în care au evoluat în ultimii ani sectorul construcţiilor şi cel al comerţului cu materiale de construcţii a arătat că piaţa autohtonă rămâne în continuare una dificilă, o piaţă în care doar firmele care în ultimii ani au adoptat măsuri de consolidare şi eficientizare a afacerii au reuşit să treacă peste dificultăţile acestei perioade“, spun reprezentanţii Ambient într-un comunicat de presă trimis ca urmare a cererii de intrare în insolvenţă.

    Antreprenorul sibian a fondat Ambient în 1993, în oraşul natal, o afacere în domeniul comerţului cu instalaţii şi finisaje pentru locuinţe. Aceasta a ajuns în doi ani la o reţea de şapte magazine proprii sub numele Sanex, toate în Sibiu. În paralel, Ciolan a început şi o afacere de comerţ cu materiale de construcţii, ceea ce a devenit ulterior, în grupul lui, divizia Ambient Structuri. În 1998, reţeaua de magazine Sanex a fost rebotezată, noul nume fiind cel cunoscut până în prezent, iar gama de produse vândute în magazine a fost completată cu materiale de construcţii.

    Afacerea a continuat apoi să crească an de an, ajungând una dintre cele mai puternice 50 de companii de pe piaţa românească. Ba chiar, în ciuda dificultăţilor cu care s-a confruntat în 2009, pe fondul scăderii vânzărilor şi al unui grad mare de îndatorare cauzat de ritmul rapid de extindere, antreprenorul a reuşit să readucă vânzările pe creştere, până în 2012, an până în care au crescut însă şi datoriile, care au ajuns la 435 de milioane de lei. Deşi în ultimii doi ani nivelul datoriilor s-a redus, compania a apelat acum la procedura de insolvenţă.

  • Analişti: Grecia va rămâne la ”terapie intensivă” pentru mult timp, în lipsa unui ajutor substanţial

    Statul elen s-a aflat într-un ciclu de datorii excesive şi default încă din 1833, iar 100 de ani mai târziu încă mai avea de plătit datorii istorice, a arătat Carmen Reinhart, economist la Universitatea Harvard.

    Reinhart a spus că va fi nevoie de o acţiune majoră pentru a sparge acest ciclu al datoriilor, iar un element esenţial al oricărei soluţii ar fi o reducere semnificativă atât a datoriei publice cât şi a celei private.

    Grecia şi creditorii din zona euro au convenit în august al treilea program de susţinere financiară a ţării, în valoare de 86 de miliarde de euro.

    Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Mecanismul European de Stabilitate vor analiza din octombrie stadiul reformelor din Grecia, urmând să fie aplicată şi o restructurare a datoriei suverane, potrivit unor surse europene.

    Miniştrii de Finanţe ai ţărilor din zona euro vor discuta despre reformele necesare în Grecia cu ocazia reuniunii informale programate sâmbătă la Luxemburg. Dar implimentarea reformelor este imposibilă înaintea alegerilor parlamentare elene din 20 septembrie.

    Analiza din octombrie va fi prima oportunitate de discutare a restructurării datoriilor Greciei.

    FMI a avertizat în mai multe rânduri că nivelul datoriilor Greciei este nesustenabil, fiind necesară o restructurare semnificativă a acestora.

    Christopher Pissarides, de la London School of Economics, deţinător al unui premiu Nobel, a spus că Grecia are încă probleme structurale, cum ar fi productivitatea scăzută şi lipsa competitivităţii. Este probabil ca Grecia să aibă nevoie de ajutor internaţional o perioadă mai lungă de timp decât cei 3-4 ani cât au durat programele de reformă pentru alte economii europene, a apreciat Pissarides.

    Christopher House, economist la University of Michigan, a avertizat că austeritatea din Grecia va fi dureroasă, urmând să aibă loc scăderi considerabile ale producţiei pe termen scurt şi lung, chiar dacă reducerea cheltuielilor bugetare ar fi amânată.

    Grecia va plăti împrumuturile către instituţiile europene până în 2054, consideră Julian Schumacher, economist la University of Mainz. El consideră că statele din zona euro ar trebui să ia în considerare ştergerea datoriilor Greciei, cu condiţia unei perioadeă lungi de politici bugetare corecte, aşa cum au procedat FMI şi Banca Mondială cu cele mai sărace state ale lumii.

    Potrivit estimărilor Comisiei Europene, economia Greciei aproape va stagna în acest an. Potrivit datelor institutului elen de statistică, rata şomajului se situa în iunie la 25,2%.