Tag: cutremur

  • Liniştea din insulele greceşti

    Tour operatorii români spun că turismul nu este afectat în această perioadă de criza din Grecia, cel puţin în insule, acolo unde acest domeniu reprezintă pentru oameni cea mai importantă sursă de venit. Anual, în Grecia merg peste 20 de milioane de oameni, cât populaţia României, dar Grecia este şi destinaţia preferată a românilor, în staţiunile greceşti de la Marea Mediterană mergând anual câteva sute de mii de români.

    „Turiştii noştri nu întâmpină nicio problemă în Grecia. În schimb remarcăm, ca agenţie tour operatoare, o nevoie sporită de comunicare pentru a demonta alertele false şi zvonurile care au început să circule în spaţiul public. (…) Recomandarea pe care o facem turiştilor, de a avea bani cash la ei, o făceam şi înainte, pentru că în Grecia s-a plătit dintotdeauna mai ales cu numerar“, spune Antonio Niţu, director general al Aerotravel Lufthansa City Center, agenţie de turism care operează patru chartere spre Grecia, mai exact trei spre aeroportul din Skiathos, cu plecare din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara (pentru sejururi în insulele Skiathos şi Skopelos), şi unul spre aeroportul din Preveza, cu plecare din Bucureşti (pentru sejururi in insulele Lefkada, Parga şi Sivota).

    Unele dintre agenţiile locale au luat însă măsuri de siguranţă, Alin Burcea, proprietarul agenţiei Paralela 45, anunţând săptămâna trecută că a pus la dispoziţia turiştilor care vor să plece în Grecia sau a celor care se află deja acolo un număr de telefon de urgenţă, dar şi suport financiar în cazul în care se vor ivi probleme.

    Scăderea ritmului în care evoluează turismul, care aduce 16% din PIB-ul Greciei (de 179 miliarde de euro), ar adânci semnificativ problemele ţării. „Luând în considerare importanţa turismului pentru economia greacă este de aşteptat ca guvernul de la Atena să facă tot ce e posibil ca instabilitatea politică să nu afecte turiştii“, a declarat pentru NBC News Angelo Rossini, analist în domeniul turismului internaţional în cadrul companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. Pe de altă parte, Bjorn Hanson, profesor de turism şi ospitalitate la New York University, a declarat că, în cazul în care Grecia renunţă la moneda europeană, va fi greu chiar şi pentru hotelierii cu experienţă să livreze mâncare sau alte produse dacă moneda greacă se va devaloriza puternic.

    Cu toate problemele care înconjoară acum Grecia, tour operatorii locali estimează un business stabil pentru destinaţiile greceşti: „În 2015 estimăm acelaşi număr de turişti pentru destinaţia Grecia, respectiv 8.000, din care 5.000 de turişti prin intermediul charterelor Aerotravel. Ca tendinţă în 2015, semnalăm o creştere a numărului de turişti care descoperă frumuseţea insulei Skopelos, optând pentru sejururi de 7 sau chiar 14 nopţi în această destinaţie“, consideră Antonio Niţu.

    În urmă cu două săptămâni, când criza nu atinsese apogeul de săptămâna trecută, în Skiathos şi Skopelos, două insule din arhipelagul Sporadelor, la nord de Atena, peisajele de vis şi atmosfera relaxată nu erau alterate cu nimic, iar noua mea experienţă de vacanţă grecească a fost la fel de relaxantă ca şi cele din anii trecuţi.

    Drumul cu avionul de la Bucureşti la Skiathos durează aproximativ o oră şi jumătate, iar zborul pare unul banal până aproape de insulă. Dintr-o dată, pilotul întoarce la 180 de grade avionul şi simţi că ai picioarele deja în apă. Revine treptat şi urmează drumul spre pista care din avion ţi se pare o potecă bătută de paşii curioşi ai turiştilor. Este una dintre cele mai scurte piste de avion din Europa. Te uiţi uimit pe geam şi vezi un munte verde, plaje aurii, apa azurie specifică Mării Egee, iahturi, dar gândul că aterizezi pe potecă îţi ia puţin gândul de la vacanţă. Aterizarea este spectaculoasă şi îţi declanşează ceva fluturi în stomac, dar de spectacol se bucură cu adevărat turiştii care se plimbă în apropierea aeroportului. În Skiathos aterizează într-o zi de vară chiar şi mai mult de zece avioane, toate pline ochi de turişti, spre deliciul amatorilor de fotografii.

  • Un adevărat cutremur zguduie azi Europa: întreaga construcţie europeană s-ar putea prăbuşi, afectând toate statele UE, inclusiv România

    Uniunea Europeană trăieşte una dintre marile crize de la începutul acestei construcţii.

    Miniştrii de Finanţe din zona euro a refuzat să răspundă ameninţărilor lui Alexis Tsipras, aruncând din nou mingea în curtea Greciei. Consecinţele referendumului din Grecia pot fi dramatice:

    Un adevărat cutremur zguduie azi Europa: întreaga construcţie europeană s-ar putea prăbuşi, afectând toate statele UE, inclusiv România

  • Nae Caranfil începe filmările pentru “6,9 pe scara Richter” în luna septembrie

    “Suntem în plin proces de prospecţiune pentru locurile în care vom filma. Lucrul efectiv la filmul ăsta va începe în luna septembrie, iar, până atunci, castingul va fi definitivat”, a declarat Nae Caranfil, joi seară, despre lungmetrajul româno-bulgar care va fi produs de Mobra Films, alături de Jelfilm.

    “Este o comedie parţial realistă, parţial nerealistă, dar care conţine nişte elemente de musical. Nu l-aş considera un musical, pentru că ştiu foarte bine cum să definesc genul şi nu se încadrează în această definiţie. Este o comedie pe care încerc să o compun din ingrediente aparent paradoxale. Adică ce să caute depresia, cutremurul şi musicalul în aceeaşi tigaie? Să văd ce îmi iese”, declara regizorul într-un interviu acordat MEDIAFAX în urmă cu un an.

    Proiectul “6,9 pe scara Richter/ 6,9 on the Richter Scale”, de Nae Caranfil, a primit o finanţare de 150.000 de euro din partea Eurimages, în primăvara acestui an, dar şi 990.000 de lei, în 2013, din partea Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC).

    Nae Caranfil s-a născut pe 7 septembrie 1960, la Bucureşti. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale” în 1984. Filmul său din facultate s-a numit “Frumos e în septembrie la Veneţia” şi a câştigat premii în ţară şi străinătate. După absolvire, Nae Caranfil a avut câteva apariţii actoriceşti în filmele “Salutări de la Agigea” (1984), de Cornel Diaconu, şi “În fiecare zi mi-e dor de tine” (1987), de Gheorghe Vitanidis.

    A urmat, la Bruxelles, Programul Scenariştilor Europeni din cadrul “Flemish European Media Institute” (FEMI). Între 1989 şi 1991 a scris scenarii pentru casa de producţie franceză Compagnie Des Images.

    Devine scenarist şi regizor odată cu primul său lungmetraj, “E Pericoloso Sporgersi”, care apare în 1993. Coproducţia franco-română a fost prezentată în secţiunea Quinzaine des Realisateurs, Festivalul de la Cannes, în 1993, şi premiată ulterior în festivaluri ca cele de la Montpellier, Bratislava şi La Baule.

    Nae Caranfil a mai regizat filmele “Asfalt Tango” (1996), o coproducţie România/ Franţa, cu Charlotte Rampling şi Mircea Diaconu, “Dolce far niente” (1998), nominalizat la Globul de Cristal la Festivalul Internaţional de Film de la Karlovy Vary 1999, peliculă realizată în coproducţie cu Franţa, Italia şi Belgia, ce prezintă doi ani din viaţa tânărului Stendhal, petrecuţi în Italia, “Filantropica” (2002), care a câştigat premiul publicului la Festivalul de Film de la Paris şi premiul special al juriului la Festivalul goEast de la Wiesbaden, “Restul e tăcere” (2007), un lungmetraj despre realizarea primului film românesc – “Independenţa României”, în 1911. “Restul e tăcere” a fost propunerea României la Oscarul pentru cel mai bun film într-o limbă străină în 2008, iar scenariul acestuia i-a adus lui Nae Caranfil marele premiu la Festivalul de la Paris, în 1995.

    Cel mai recent film realizat de Caranfil este “Closer to the Moon” (2014), care a primit premiul pentru regie, marele premiu şi trofeul Uniunii Cineaştilor din România anul acesta. De asemenea, la gala Gopo 2015, a primit nouă trofee, inclusiv la categoriile “cel mai bun film”, “cea mai bună regie” şi “cel mai bun scenariu”.

  • CUTREMUR în zona Vrancea, cu epicentrul în judeţul Buzău

    Seismul s-a produs la adâncimea de 129 de kilometri, iar oraşele cele mai apropiate de epicentrul cutremurului sunt Vălenii de Munte (41 de kilometri), Covasna (42 de kilometri), Săcele (51 de kilometri), Mizil (56 de kilometri) şi Buzău (56 de kilometri).

    De la începutul acestui an, în zona Vrancea au fost înregistrate două cutremure cu magnitudinea de 4,6 grade, în 24 ianuarie şi 16 martie, ultimul având epicentrul în judeţul Buzău.

    În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simţit şi în Bucureşti şi a fost urmat de mai multe replici, care nu au depăşit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localităţi din judeţul Galaţi. Serviciile de ambulanţă din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcţionarea unor reţele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

  • Cutremur cu magnitudinea de 6,4 în centrul Chile

    Cutremurul s-a produs la o adâncime de 10 de kilometri şi la 90 de kilometri nord-vest de Conception, a anunţat centrul american de geofizică USGS.

    Potrivit Marinei din Chile, nu există niciun risc de tsunami.

    Până acum nu au fost anunţate victime sau pagube materiale.

    Chile este una dintre ţările cu cea mai intensă activitate seismică.

  • Unsprezece alpinişti au murit în urma cutremurului produs în Malaezia

    Cutremurul de 5,9 grade pe scara Richter, produs vineri dimineaţă, a generat o serie de alunecări de teren pe Vârful Kinabalu. Unsprezece alpinişti au murit, iar opt sunt căutaţi de echipele de salvare.

    Vineri, Institutul meteorologic malaezian anunţase că 11 alpinişti au fost răniţi în urma cutremurului.

    Alte 130 de persoane, inclusiv alpinişti străini, au rămas blocate pe munte din cauza cutremurului.

    Printre persoanele decedate se numără o fată de 12 ani din Singapore, care făcea parte dintr-un grup de alpinişti.

    Vârful Kinabalu are altitudinea de 4.095 de metri şi se află în partea malaeziană a Insulei Borneo, împărţită între Malaezia, Indonezia şi Brunei.

    Pe munte sunt 117 alpinişti malaysieni, 38 din Singapore, cinci americani, patru olandezi, trei britanici, doi francezi şi doi australieni. De asemenea, sunt turişti din Belgia, Thailanda, Filipine, Kazahstan, India, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Danemarca şi China.

  • Şcolile din Nepalul devastat de cutremure se redeschid într-o atmosferă de incertitudine

    Peste 7.800 de şcoli au fost avariate de cutremurul din aprilie, ceea ce a afectat studiile a peste 800.000 de copii.

    Ministerul Educaţiei a anunţat că şcolile îşi reiau programul doar dacă imobilele în care funcţionează au fost declarate sigure în urma inspecţiilor unor experţi.

    Guvernul i-a invitat pe părinţi să inspecteze ei înşişi sediile şcolilor înainte să-şi trimită copiii la ore.

    “Am verificat clădirea şcolii fiicei mele şi pare suficient de sigură să o trimit la ore”, a declarat Mukunda Shrestha după ce vizitat Şcoala Sf. Xavier din Kathmandu. “Este un moment neprielnic, aşa că ne facem griji în legătură cu aceste lucruri”, a adăugat ea.

    Guvernul a dispus ca şcolile să ţină ore distractive pentru elevi în primele câteva zile, înainte să reia procesul de învăţământ obişnuit, având în vedere că numeroşi copii sunt afectaţi din punct de vedere psihologic.

    “Sediul şcolii are nişte crăpături, dar unitatea a anunţat că ingineri au inspectat clădirile şi sunt sigure”, a declarat Prajana KC, al cărei fiu este elev la o şcoală din Bhaktapur (est).

    “Însă (fiul ei) Sagar a început să vomeze după cutremurul care a avut loc în cursul nopţii (de sâmbătă spre duminică) şi părea foarte speriat, aşa că nu l-am trimis la şcoală astăzi”, a declarat ea.

    În cazul multor şcoli, redeschiderea necesită timp, deoarece implică reconstruirea infrastructurii.

    “Şcoala a dispărut complet”, a declarat Prem Dai, un paznic de la Liceul Tribhuvan Trishuli, cea mai mare şcoală de stat din districtul Nuwakot.

    “Oameni strămutaţi s-au instalat cu toţii pe terenul şcolii şi nu le putem cere să plece. În plus, este prea cald să fie organizate ore în soare, iar vremea este imprevizibilă zilele astea. Şcoala noastră nu are mijloace nici măcar să construiască nişte clase improvizate în acest moment”, a adăugat el.

    Nepalul are în total 34.000 de şcoli de stat şi 8.000 de şcoli private.

    Potrivit poliţiei, 8.691 de persoane au murit în cutremurele care au devastat Nepalul pe 25 aprilie şi 12 mai.

  • CUTREMUR cu magnitudinea de 7,8 în Japonia

    Potrivit Institutului american de geofizică USGS, cutremurul a avut o magnitudine de 7,8 şi a fost localizat la 874 de kilometri sud de capitala japoneză Tokyo, la o adâncime de aproximativ 700 de kilometri.

    Seismul a avut loc la ora locală 18.30 (14.40, ora României).

    Clădiri din Tokyo au fost zdruncinate timp de aproximativ un minut, iar cutremurul a crescut în intensitate, potrivit AFP.

    Seismul nu a declanşat o alertă de tsunami şi nu au fost semnalate victime sau pagube importante.

  • CUTREMUR cu magnitudinea de 4,2 în sud-estul Angliei

    Seismul a fost localizat în apropiere de oraşul Sandwich, la o adâncime de 15 kilometri, la ora locală 2.52 (4,52, ora României).

    Locuitori din alte zone, inclusiv la Margate, Canterbury and Southend-on-Sea şi Essex, afirmă că au resimţit cutremurul.

    Poliţia din Kent a anunţat că a primit un număr de apeluri telefonice, dar că nu au fost raportaţi răniţi şi nici pagube importante.

    Centrul Seismologic Europeano-Mediteranean (EMSC), care monitorizează activitatea seismică pe continent, a înregistrat, de asemenea, cutremurul.

    Un martor a scris într-un mesaj postat pe site-ul Centrului că seismul a durat între două şi patru secunde. Alţii afirmă că au fost zguduite clădiri, iar alţii că au fost treziţi din somn de undele seismice.

    Poliţia a anunţat că a început să primească semnalări despre cutremur Kent către ora locală 2.57 (4.57, ora României).

    Pompierii şi serviciile de salvare anunţă că nu le-au fost semnalate pagube importante sau răniţi.

    Pe de altă parte, cutremurul din sud-estul Angliei, cu magnitudinea de 4,4 potrivit Biroului Central Seismologic Francez (BCSF), a fost resimţit, în noaptea de joi spre vineri, în departamentul francez Pas-de-Calais (nord), au anunţat pompierii francezi, relatează L’Obs.

    Centrul operaţional pentru incendii şi salvare (Codis) de la Pas-de-Calais a declarat pentru AFP că a primit “cinci apeluri de la persoane care au spus că au resimţit un cutremur puternic”.

    Aceste apeluri telefonice proveneau de la Calais, Boulogne-sur-Mer şi Arras. Pompierii nu au efectuat nicio intervenţie.

    BCSF localiza epicentrul cutremurului, vineri, pe site, în sud-estul extrem al Angliei, în Kent.

  • Cutremur cu magnitudinea 4,1 în California

    Seismul a fost localizat la aproximativ 15 kilometri nord de oraşul Napa, aproximativ 22 de kilometri nord-est de Sonoma şi 68 de kilometri vest-sud-vest de Sacramento, capitala statului, potrivit USGS. Cel mai apropiat oraş de epicentru – zece kilometri – este Yountville.

    Angajaţi ai unui restaurant afirmă că seismul nu a afectat localul “prea puternic”.

    Un cutremur cu magnitudinea 6 a avut loc în august în această regiune viticolă, soldat cu aproximativ 300 de răniţi şi avarierea a peste 1.000 de clădiri.