BusinessMagazin

Tag: Curte

  • Mircea Băsescu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de infuenţă

    Mircea Băsescu a fost condamnat, vineri, la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, în dosarul privind mita pe care ar fi primit-o de la familia lui Sandu Anghel, iar Marian Căpăţână a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare, pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Magistraţii Tribunalului Constanţa i-au condamnat, vineri dimineaţă, pe Mircea Băsescu la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, iar pe Marian Căpăţână la trei ani de închisoare cu executare pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi contestată în termen de zece zile de la comunicare la Curtea de Apel Constanţa.

    Din pedepsele celor doi urmează să se scadă perioada arestului preventiv şi cea a arestului la domiciliu. Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost arestaţi preventiv şi la domiciliu din 19 iulie 2014 până în 24 iunie 2015.

    Tribunalul Constanţa a amânat de mai multe ori pronunţarea în dosarul în care Mircea Băsescu a fost judecat pentru trafic de influenţă, iar Marian Căpăţână pentru complicitate la trafic de influenţă.

  • Proprietarii unei case umbrite de un bloc au primit despăgubiri de 65.000 de euro. Cum s-a ajuns la această decizie

    Într-un caz clasic de bloc construit lângă o casă, proprietarii acesteia au primit prin decizia Curţii de Apel Cluj despăgubiri de peste 283.000 lei (circa 65.000 de euro) pentru că valoarea casei s-a diminuat cu 40% din cauza execuţiei blocului, dovedindu-se prin expertiză că blocul ridicat în baza autorizaţiei de construire din 2008 nu permite însorirea minima de o oră şi jumătate zilnic pentru imobilul reclamanţilor. Motivarea deciziei, în această situaţie, ar putea fi un precedent pentru multe cazuri în care s-a construit haotic în Cluj-Napoca.

    Decizia priveşte un exemplu de urbanism după ureche intens mediatizat în 2009, scrie Vocea Transilvaniei. Este vorba despre un bloc lung cu trei etaje şi mansardă din capătul străzii Câmpului, pe locul căruia trebuia să fie locuinţe unifamiliale înşiruite. Autorizaţia de construire a fost emisă de Primăria Cluj-Napoca pe numele unei persoane fizice, Ioan Şeulean, beneficiarul imobilului. Lângă bloc se află casa soţilor Roşca, care au început demersurile în justiţie acum şase ani! În paralel, şi Primăria Cluj-Napoca s-a judecat cu constructorul şi a câştigat”desfiinţarea lucrărilor executate”, dar blocul e tot ”în picioare” şi locuiesc oameni în el. Aşadar, soţilor Roşca le-a rămas să se judece pentru repararea prejudiciului suferit. Mai întâi, dosarul s-a plimbat de la la Judecătorie la Tribunalul Specializat pentru stabilirea competenţei. În 2012, Tribunalul Specializat (Comercial) le-a respins acţiunea.

    Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Guvernul a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu PENSIILE SPECIALE ale aleşilor locali

    Potrivit sursei citate, sesizarea vizează încălcarea mai multor articole din Legea fundamentală prin instituirea unor privilegii pentru anumiţi aleşi locali şi ridică problema impactului financiar al aplicării actului normativ care ar duce la un deficit bugetar peste cel agreat cu Parlamentul, de aproape 400 milioane de lei.

    “În cursul zilei de sâmbătă, 26 decembrie 2015, Guvernul României a formulat, printr-o sesizare adresată Curţii Constituţionale a României, obiecţiuni privind unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene (Legea de modificare şi completare a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali). Sesizarea are în vedere încălcarea mai multor articole din Constituţie, referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiţi aleşi locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale şi neasigurararea finanţării pentru indemnizaţiile nou create”, se arată în comunicatul de presă al Guvernului remis MEDIAFAX.

    De asemenea, în forma adoptată, potrivit Guvernului, exista cel puţin 16.300 de potenţiali beneficiari ai legii. “Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, şi tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca şi impactul asupra bugetului de stat”, mai menţionează sursa citată.

    Potrivit legii privind Statutul aleşilor locali, adoptate de Senat, ca for decizional, în ultima şedinţă de plen a sesiunii parlamentare, primarii, viceprimarii, preşedinţii de Consilii judeţe şi vicepreşedinţii acestora care îndeplinesc condiţiile vârstei de pensionare vor putea primi, la încetarea mandatului, o “indemnizaţie pentru limită de vârstă” (pensie specială), în acelaşi regim cu senatorii şi deputaţii.

    Condiţiile de acordare sunt ca aleşii locali să nu fie realeşi pentru un nou mandat şi ca aceştia să nu fi fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie precum luarea sau darea de mită şi traficul de influenţă. De subliniat că aceste dispoziţii se aplică doar în cazul în care condamnarea survine ca urmare a săvârşirii infracţiunii în calitatea oficială de ales local. Mai mult, nu sunt incluse infracţiunile de serviciu, precum delapidarea, abuzul în serviciu sau deturnarea de fonduri.

    Pentru ca un ales local să beneficieze de această pensie specială, este nevoie să aibă cel puţin un mandat complet. Pensia se calculează în funcţie de un indice de 0,55% din indemnizaţia brută aflată în plată în momentul solicitării acestui drept, înmulţit cu numărul de luni de mandat, însă în limita a trei mandate. Această pensie poate fi cumulată cu orice tip de pensie din sistemul public, venind astfel în completarea altor venituri, însă nu poate fi cumulată cu o altă pensie specială, cum ar fi cea de parlamentar. Dacă se află într-o astfel de situaţie, aleşii locali vor trebui să opteze pentru ce pensie specială doresc să aibă în plată.

    Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ ar putea primi, potrivit calculelor MEDIAFAX, pensii speciale de la 1.500 la 6.500 de lei, printre beneficiari figurând Liviu Dragnea sau foştii edili Sorin Oprescu, Marian Vanghelie şi Andrei Chiliman, dacă nu sunt condamnaţi definitiv.

    Legea a fost adoptată de Senat pe 21 decembrie. Potrivit Constituţiei, art. 146, alin 1, Curtea poate fi sesizată cu privire la constituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora, de preşedintele României, unul dintre preşedinţii celor două Camere, Guvern, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului, un număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei.

    Legea fost contestată, în cadrul dezbaterilor din Senat, de PNL care a părăsit sala de şedinţe în momentul votului. Ulterior, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a acuzat Guvernul că nu a avut un punct de vedere la discutarea proiectului în plen şi i-a cerut premierului Dacian Cioloş să îl cheme pe secretarul de stat prezent în Senat, pentru explicaţii. “Poate caută să afle domnul Cioloş despre ce a fost vorba. Surpriza mea extrem de neplăcută a fost să văd că un secretar de stat al unui guvern care public nu susţine aceste privilegii a fost pierdut în văzduh, nu a ştiut ce punct de vedere să aibă, a spus că guvernul nu şi-a lămurit punctul de vedere. (…)Nu a spus nici nu, nici da, ceea ce e complet deplasat”, a declarat Gorghiu, după adoptarea legii.

    O altă lege controversată, cea privind pensiile speciale pentru parlamentari, a fost promulgată miercuri de preşedintele Klaus Iohannis, după ce acesta ceruse reexaminarea legii. Legea nu a fost însă atacată la CCR.

  • Cel mai vândut medicament din România a fost interzis. Vezi unde şi din ce motive

    Australia a retras de pe piaţă produsele Nurofen pentru calmarea durerilor în urma unei acuzaţii de ”afirmaţii înşelătoare”. Astfel, o decizie judecătorească a ordonat retragerea produselor Nurofen dedicate calmării durerii, din cauză că producătorul i-ar induce în eroare pe consumatori, potrivit BBC.

    Curtea australiană care a luat această decizie spune că produsele sunt prezentate pe piaţă cu scopul de a trata anumite dureri specifice, precum migrene, ori alte tipuri de dureri, când de fapt toate medicamentele conţin aceeaşi substanţă activă.

    În rândul produselor afectate de această decizie se numără Nurofen pentru dureri de spate, Nurofen pentru migrene ori Nurofen pentru dureri de cap cauzate de tensiune. Produsele nu s-au dovedit a fi mai eficiente în tratarea unei dureri particulare decât formula originală, fiecare dintre acestea având acelaşi ingredient activ, ibuprofen lysine de 342 mg.

    Preţul de retail pentru fiecare din aceste produse pentru dureri specifice s-a dovedit a fi cu mult mai mare comparabil cu orice alt analgezic.

    Producătorul britanic Reckitt Benckiser spune că situaţia se aplică doar în Australia. Ordinul nu se aplică pentru nicio altă ţară. Compania a declarat că se va conforma ordinului curţii australiene şi că nu a intenţionat să îi inducă în eroare pe consumatori.

    Curtea Federală a Australiei a menţionat că produsele trebuie să fie scoase de pe rafturile farmaciilor din Australia în termen de trei luni. Reckitt Benckiser trebuie să publice erate în ziare şi pe site-ul său şi să plătească ACCC (Australian Competion and Consumer Commission) cheltuieli de judecată.

    În România, Nurofen este cel mai bine vândut medicament fără prescripţie medicală (OTC, over the counter), cu 4,4 milioane de cutii de Nurofen pentru adulţi vândute anul trecut, în valoare totală de 80,5 milioane de lei, potrivit datelor furnizate Ziarului Financiar de Reckitt Benckiser.

     

  • Dosarul Lukoil, trimis în instanţă de către procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti

    Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au trimis în judecată dosarul în care compania Lukoil şi reprezentanţi ai acesteia sunt suspectaţi de spălare de bani şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Printre inculpaţi se numără SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, dar şi mai mulţi cetăţeni ruşi, români şi moldoveni cu funcţii de conducere în cadrul rafinăriei din Ploieşti.

    Potrivit unui comunicat dat publicităţii, luni, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, procurorii acestei structuri au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a opt inculpaţi, între care două persoane juridice şi şase persoane fizice în dosarul Lukoil. Astfel, conform sursei citate, anchetatorii l-au trimis în judecată pe Andrey Iurevici Bogdanov, cetăţean rus, director general şi membru în Consiliul de Administraţie al S.C.Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, acesta fiind acuzat de infracţiunile de folosire cu rea-credinţă a capitalului societăţii şi spălare de bani.

    De asemenea, în acelaşi dosar au fost trimise în judecată două companii din grupul rusesc, respectiv SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, pentru spălare de bani şi Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda pentru complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani.

    Totodată, în acelaşi dosar procurorii au dispus trimiterea în judecată a altor cinci persoane, cetăţeni români, ruşi şi moldoveni cu funcţii de conducere în cadrul Petrotel Lukoil PLoieşti.

    Printre inculpaţi se numără Andrei Raţă, cetăţean moldovean, membru în Consiliul de Administraţie al S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, acuzat de folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi spălare de bani, Dan Dănulescu, director general adjunct în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, suspect de complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani, Dorel Duţu, contabil şef în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, suspectat de complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani, Alexey Voinstev şi Olga Kuzina, ambii cetăţeni ruşi care deţin funcţii de director general adjunct în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, pentru complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii, Olga Kuzina fiind, de asemenea, suspectată de complicitate la spălare de bani.

    Potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, în perioada 2011-2014, inculpaţii din acest dosar “în calitate de administratori şi directori generali ai S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, cu ştiinţă au folosit cu rea-credinţă bunurile şi creditul de care se bucură societatea într-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza alte societăţi comerciale în care aveau interes direct sau indirect, prin încheierea în numele şi pe seama S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti a unor contracte de achiziţie de materie primă (ţiţei), precum şi prin încheierea unor contracte de livrare de produse finite în condiţii de preţ dezavantajoase societăţii comerciale, având ca rezultat generarea de pierderi determinate de practicarea unor preţuri de livrare situate sub costurile de producţie”.

    Anchetatorii susţin, de asemenea, că în aceeaşi perioadă inculpaţii “cu ştiinţă” au folosit cu rea-credinţă creditul de care se bucura societatea pe care o administrau, într-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza Lukoil Europe Holdings BV Olanda, membră a grupului Lukoil, în care aveau un interes direct sau indirect.

    Concret, şefii din cadrul rafinăriei ploieştene sunt acuzaţi că au dispus, autorizat şi încuviinţat efectuarea de plăţi cu titlul de restituire de împrumut în virtutea unor contracte de creditare în cadrul cărora S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti avea calitatea de împrumutat-debitor, “sume achitate pentru stingerea unui debit fictiv, sume împrumutate cărora, cu ştiinţă şi în detrimentul societăţii, le-au schimbat destinaţia prin stingerea unui împrumut în curs, favorabil ca şi condiţii de creditare cu un împrumut defavorabil ca şi condiţii de creditare destinat investiţiilor şi care nu s-au regăsit în investiţiile societăţii precum şi sume restituite cu titlu de rambursare împrumut şi provenite dintr-un aport de capital simulat”.

    Şefii din cadrul rafinăriei din Ploieşti ce aparţine grupului Lukoil sunt, de asemenea, acuzaţi că în aceeaşi perioadă “cu intenţie au dispus şi ordonat transferuri de sume de bani cunoscând că acestea provin din săvârşirea infracţiunii de utilizare cu rea-credinţă a creditului societăţii, fapte care întrunescelementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani”.

    Prejudiciul cauzat prin săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunilor reţinute în sarcina lor este in cuantum de 7.597.094.338,10 lei echivalent a 1.766.766.125,10 euro.

    Pentru recuperarea prejudiciului procurorii au pus sechestru pe un număr de 176.840.629 acţiuni la o valoare de 2,5 lei/acţiune, în valoare totală de 442.101.572,5 lei, pe primele de emisiune deţinute de Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, acţionar majoritar în cadrul SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti, în valoare totală de 1.880.931.388 lei, pe conturile deţinute de Petrotel Lukoil SA Ploieşti la ABN AMRO BANK Olanda devenită, ulterior RBS BANK Olanda, precum şi pe sumele ce se vor vira ulterior, până la concurenţa sumei 2.007.103.675,74 euro, echivalent dolar SUA.

    Au fost, de asemenea, puse sub sechestru asigurător în acest dosar conturile deţinute de terţul acţionar majoritar al inc. SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, Europe Holdings Bvatrium Olanda la CITY BANK LONDRA, până la concurenţa sumei de 2.007.103.675,74 euro, echivalent dolar SUA.

    Dosarul va fi judecat la Tribunalul Prahova.

    În 2 octombrie 2014, procurorii au făcut percheziţii la sediile mai multor companii aparţinând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

    Parchetul Curţii de Apel Ploieşti anunţa că au fost făcute 23 de percheziţii la sediile Petrotel-Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti.

    În 3 octombrie 2014, la o zi de la percheziţii, Lukoil a oprit producţia rafinăriei din Ploieşti.

    De asemenea, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel-Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, până la concurenţa sumei de 1,039 miliarde lei. Informaţia a fost transmisă luni de Oil Terminal Bursei de Valori Bucureşti.

    În acest context, Lukoil a anunţat că rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială, ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, motiv care a şi provocat apariţia afirmaţiilor premierului.

    În 7 octombrie 2014, Lukoil a anunţat că sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale Petrotel-Lukoil, dispuse ca măsuri asiguratorii zilele trecute, au fost ridicate, precizând că rafinăria va începe pornirea normală a instalaţiilor tehnologice.

    De asemenea, directorul general al SC Petrotel-Lukoil SA Ploieşti, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

    La mijlocul lunii iulie a acestui an, compania LukOil a contestat în justiţie, marţi, măsurile asiguratorii dispuse de autorităţile române, reiterând că acuzaţiile de spălare de bani şi evaziune fiscală formulate de procurorii din România sunt “absolut nefondate”.

    Ulterior, LukOil a cerut intervenţia Comisiei Europene în ancheta din România care vizează compania, argumentând că este vorba despre măsuri impuse de “o instanţă judiciară relativ mică” dar care au un “impact european”.

    Thomas Muller, vicepreşedintele LukOil, atrăgea atenţia asupra punerii sub sechestru a unor active în valoare de 2,2 miliarde de euro, inclusiv conturi bancare din Marea Britanie şi Olanda, el admiţând că “nu există o linie directă între Comisia Europeană şi o instanţă judiciară din România”, dar subliniind că acuzaţiile procurorilor români sunt “nejustificate”.

    Preşedintele Lukoil, Vagit Alekperov, i-a trimis o scrisoare lui Maroş Şefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene responsabil de Energie, cerând “o investigaţie mai transparentă, dat fiind că activităţile constante ale rafinăriei (vizate de ancheta din România – n.red.) au impact asupra alimentării cu petrol în întreaga Uniune Europeană”.

    Comisia Europeană a confirmat primirea scrisorii din partea Lukoil, precizând că analizează situaţia.

  • Acest bătrânel aparent inofensiv, care locuieşte lângă Cişmigiu, este unul dintre CEI MAI CUMPLIŢI CRIMINALI ROMÂNI ÎN VIAŢĂ. Azi tocmai şi-a aflat sentinţa

    În urmă cu exact doi ani, în iulie 2013, îl găseam pe unul dintre cei mai cumpliţi criminali ai României. Azi s-a pronunţat sentinţa: rudele victimelor spun că s-a făcut dreptate.

    Acest bătrânel aparent inofensiv, care locuieşte lângă Cişmigiu, este unul dintre CEI MAI CUMPLIŢI CRIMINALI ROMÂNI ÎN VIAŢĂ. Azi tocmai şi-a aflat sentinţa

  • Băsescu, “explicaţie pentru curioşi”, pe Facebook, despre ursul, calul şi vaca din curtea casei

    Fostul preşedinte Traian Băsescu explică “pentru curioşi”, pe contul său de Facebook, cum au apărut în curtea sa un urs, un cal şi o vaca, toate în mărime naturală.

    Luni, fostul preşedinte Traian Băsescu a venit la vila Gogol, după ce a anunţat, săptămâna trecută, că este dispus să se mute în această locuinţă din 15 iunie chiar dacă nu sunt respectate mai multe cerinţe, precum protecţia locatarilor.

    Presa a relatat despre prezenţa acestor animale în curtea noii reşedinţe a fostului preşedinte.

    CE A SPUS FOSTUL PREŞEDINTE DESPRE CELE TREI ANIMALE DIN CURTEA CASEI

  • GDF Suez va primi de la statul român o despăgubire de aproape 300 de milioane de lei

    “Prin senţinţa civilă 1173/24.04.2015, pronunţată în dosarul 3874/2/2011, Curtea de Apel Bucureşti a dispus următoarele: Respinge capetele de cerere privind obligarea ANRE la publicarea valorii actualizate a sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale şi obligarea ANRE la emiterea unui ordin pentru aprobarea preţurilor finale reglementate aplicabile de către G.S.E.R., pentru furnizarea reglementată de gaz natural, ca fiind rămase fără obiect. Admite în parte acţiunea. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 291.39 mil. lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat acesteia până la data de 31.12.2010”, a anunţat ANRE.

    Sentinţa nu a fost încă redactată, astfel că ANRE nu cunoaşte considerentele pentru care instanţa de judecată, deşi a respins capetele principale de cerere ca fiind rămase fără obiect, a decis plata despăgubirilor, potrivit comunicatului.

    ANRE consideră că, prin Ordinele 31/2012 şi 22/2014 de aprobare a preţurilor reglementate prin care au fost majorate preţurile finale reglementate, GDF Suez şi-a recuperat costurile realizate şi neacoperite prin preţurile practicate şi la care se referă instanţa de judecată.

  • Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei: Menţinerea amenzilor pentru petrolişti, decisă în 2015

    “Efectele, consecinţele amenzilor noastre depind de abilitatea de a convinge instanţele de a le menţine. Cele mai importante şi care în cursul anului viitor urmează să fie soluţionate, fiind pe rolul instanţelor, sunt sancţiunile acordate firmelor din domeniul petrolier. Din cele şapte cazuri, avem şapte procese. Consiliul a pierdut unul şi a câştigat şase la Curtea de Apel. Ne aşteptăm ca în cursul anului viitor Înalta Curte să soluţioneze definitiv toate cele şapte procese şi să avem un răspuns, dacă firmele au încălcat legea şi dacă bugetul păstrează cele 200 de milioane de euro pe care le-a încasat. Mă întreb ce se va întampla dacă nu se va decide asta? Banii au intrat în buget şi s-au cheltuit”, a afirmat Chiriţoiu, într-o conferinţă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Klaus Iohannis a fost validat de către Curtea Constituţională în funcţia de preşedinte al României

    La finalul ceremoniei, Klaus Iohannis a declarat că “a fost un vot puternic şi foarte clar” şi i-a asigurat pe români că a înţeles mesajul electoratului. “Este un moment festiv, dar aş vrea să remarc că după 25 de ani de la revoluţie se încheie o etapă. Românii au spus, prin votul lor, stop şi de la capăt”, a declarat Iohannis. “Viziunea pe care eu am prezentat-o în campania electorală s-a împletit foarte frumos cu aşteptările românilor. Le spun românilor, astăzi şi aici, că se poate. Se poate construi o Românie puternică. […] Vom construi România lucrului bine făcut în timp şi pas cu pas.”

    “Vreau să vă spun cu toată fermitatea că voi fi preşedintele care respectă Constituţia în litera şi spiritul ei. Cred că preşedintele României trebuie, prin viziunea cu care vine, să inspire naţiunea, iar prin comportamentul său public să devină un etalon al societăţii române.”

    Preşedintele în funcţie Traian Băsescu a declarat, la rândul său, că acesta este un moment extrem de important. “Vă doresc, domnule preşedinte ales, ca după primul mandat să fiţi singur la această ceremonie”, a spus Traian Băsescu, referindu-se la faptul că îi urează lui Iohannis să rămână la Cotroceni timp de două mandate (în cadrul ceremoniei sunt prezenţi atât preşedintele în funcţie cât şi cel ales – n.red.). “Cine crede că transformarea României este un proces de cinci ani se înşeală. Este misiunea fundamentală a preşedintelui ca, utilizând toate instrumentele pe care Constituţia i le pune la dispoziţie, să facă astfel încât să se meargă înainte pe drumul fixat.”

    “Am constatat, în două mandate, că se vor găsi întotdeauna în societatea şi în mass media germenii pasului înapoi. Uneori, trebuie să forţezi la limită Constituţia pentru a te impune. Avem prea multe instituţii care, datorită jocului politic, încă nu sunt reformate.”

    Traian Băsescu a încheiat discursul mulţumindu-i lui Klaus Iohannis pentru căştigarea alegerilor. “Vreau să vă felicit pentru un lucru care ţinea de o problemă personală. N-aş fi vrut ca la finalul mandatului meu stânga să domine toate puterile statului. Astfel, las moştenire o ţară care are o opţiune de dreapta.”