-ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –
Tag: coruptie
-
Topul celor mai corupte ţări din lume în 2014. România ocupă locul 69
Într-un clasament publicat la sediul din Berlin, ONG-ul anunţă că Sudanul, Coreea de Nord şi Somalia sunt ţările percepute ca cele mai corupte din lume, în timp ce Danemarca, Noua Zeelandă şi Finlanda sunt considerate cele mai puţin corupte.
Raportul Transparency International clasează 175 de ţări pe o scară de la 0 la 100, de la cele mai corupte la cele mai puţin afectate de acest flagel.
România se clasează pe locul 69, cu un scor de 43 de puncte (ca anul trecut), la egalitate cu Brazilia, Bulgaria, Grecia, Italia, Senegal şi Swaziland. Republica Moldova se află pe locul 103, cu 35 de puncte (ca anul trecut), alături de Bolivia, Mexic şi Niger.
Organizaţia subliniază că măsurarea corupţiei este imposibilă, având în vedere că este ilegală şi disimulată. Pentru a-i stabili indicele, Transparency International adună opinii ale unor experţi din cadrul unor organizaţii ca Banca Mondială (BM), Banca Africană pentru Dezvoltare sau Fundaţia germană Bertelsmann.
În acest an, Transparency International pune accentul pe dificultăţile cu care confruntă anumite ţări emergente în lupta împotriva corupţiei.
China, de exemplu, a 100-a din cele 178 de ţări evaluate, coboară patru puncte (la 36 de puncte) şi 20 de locuri faţă de 2013, în timp ce Turcia, a 64-a în clasament, pierde cinci puncte (la 45 de puncte) şi 11 locuri.
Referitor la China, TI relevă că, dacă “mai mulţi poliţişti de rang înalt şi anumiţi oficiali publici de rang inferior au fost arestaţi pentru corupţie, (…) modul în care oamenii sunt supuşi unor proceduri este necesar să fie mai transparent”.
“China (…) este necesar să ofere un acces mai bun la informaţie şi să creeze măsuri de protecţie mai importante pentru denunţători, ceea ce nu a făcut, până în prezent, în legislaţia sa”, se arată în raport.
În ceea ce priveşte Turcia, TI subliniază că “percepţia generală a corupţiei” în ţară a “crescut în mod considerabil”, şi anume din cauza “unei serii de investigaţii şi inculpări pentru corupţie vizând persoane apropiate Guvernului”.
– “Cultura impunităţii”
Faptul că “jurnalişti critici faţă de regim” au fost “persecutaţi” şi “arestaţi” a contribuit la deteriorarea imaginii ţării.
Corupţia este o problemă importantă şi în alte economii emergente, se arată în raport, care citează Brazilia (a 69-a cu 43 de puncte) şi suspiciuni privind coruperea politicienilor de către companii petroliere.
India (a 85-a, cu 38 de puncte) este şi ea arătată cu degetul de către TI, care denunţă recurgerea la conturi bancare instalate în paradisuri fiscale ca Insula Muritius.
Investiţiile cetăţenilor ruşi bogaţi din Cipru atrag, de asemenea, atenţia organizaţiei, care plasează ţara pe un “modest” loc 136, cu 27 de puncte.
“Economiile care cresc rapid şi ale căror guverne refuză să fie transparente (…) creează o cultură a impunităţii în care prosperă corupţia”, a subliniat José Ugaz, jurist şi preşedintele Transparency International.
Însă, în opinia organizaţiei corupţia este un fenomen care priveşte “toată economiile”. “Peste două treimi” dintre ţările studiate ating, de altfel, un scor de sub 50. Rezultatul mediu este 43.
În acest sens, ONG-ul insistă asupra activităţii pe care este necesar să o desfăşoare “marile centre financiare din Uniunea Europeană şi Statele Unite”.
Transparency International apreciază că multinaţionalele din sectorul bancar şi marile pieţe financiare ar putea să facă mai mult pentru a evita ca anumite elite îndoielnice din ţări emergente să obţină cu ajutorul lor tacit mijloace de a-şi spăla banii obţinuţi pe căi necinstite.
“Aproape toate scandalurile bancare legate de spălarea banilor nu se mai produc doar pe nişte insuliţe care sunt paradisuri fiscale, ci privesc de asemenea fonduri îndoielnice, corupte, care aterizează în locuri ca Londra, New York sau Frankfurt”, subliniază Robin Hodess, director de cercetare la TI.
Cele mai corupte şi cele mai puţin corupte ţări potrivit clasamantului TI pentru 2014 pe o scală de la 0 (percepute ca fiind foarte corupte) la 100 (percepute ca fiind foarte curate):
1. Danemarca 92
2. Noua Zeelandă 91
3. Finlanda 89
4. Suedia 87
5. Norvegia 86
= Elveţia 86
7. Singapore 84
8. Olanda 83
9. Luxemburg 82
10. Canada 81
(…)
12. Germania 79
(…)
14. Marea Britanie 78
15. Japonia 76
(…)
17. Statele Unite 74
(…)
26. Franţa 69(…)
64. Turcia 45(…)
69. Brazilia 43= România 43
(…)
85. India 38(…)
100. China 36(…)
103. Republica Moldova 35(…)
136. Rusia 27(…)
166. Eritreea 18= Libia 18
= Uzbekistan 18169. Turkmenistan 17
170. Irak 16
171. Sudanul du Sud 15
172. Afganistan 12
173. Sudan 11
174. Coreea de Nord 8
= Somalia 8.
Lista completă poate fi accesată pe site-ul www.transparency.org.
-
Judecătoarea Corina Jianu, care ar fi primit mită de la edilul din Năvodari, suspendată din funcţie
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât suspendarea Corinei Jianu din funcţia de judecător şi de preşedinte al Secţiei a II-a civilă a Tribunalului Constanţa, ca urmare a trimiterii în judecată pentru luare de mită şi două fapte de abuz în serviciu.
Judecătorul Corina Jianu a fost trimisă în judecată în 28 noiembrie, în dosarul în care primarul suspendat din Năvodari, Nicolae Matei, este acuzat de abuz în serviciu, dare de mită şi constituire a unui grup infracţional organizat. Primul termen în dosar va avea loc în 5 decembrie, la Curtea de Apel Constanţa, care va decide şi dacă primarul Nicolae Matei va fi judecat în arest sau în libertate.
În acelaşi dosar vor fi judecaţi, cumnatul lui Nicolae Matei, Isidor Gurgu, sub control judiciar pe cauţiune, şi firma acestuia, SC Dormarbib Group SRL, pentru spălare a banilor, complicitate la tentativă la abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracţional organizat.
Procurorii i-au trimis în judecată şi pe Vasile Alexandru Manu, membru în Adunarea Generală a Asociaţiei Fotbal Club Săgeata Năvodari la data faptelor, pentru spălare a banilor, Victoria Căpăţână, pentru complicitate la abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracţional organizat, şi Constantin Florin Idvu, pentru spălare a banilor şi constituire a unui grup infracţional organizat.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Constanţa arată, în rechizitoriul trimis instanţei, că Nicolae Matei, cumnatul său Isidor Gurgu şi firma acestuia, SC Dormarbib Group SRL, au constituit un grup infracţional organizat, prin care au urmărit dobândirea unor terenuri din Năvodari, producând un prejudiciu Primăriei de 104.988.896 de lei (aproximativ 25 milioane de euro).
Judecătoarea Corina Jianu este acuzată că a dat decizii favorabile unor persoane, în două dosare privind proprietatea unor terenuri, beneficiar real fiind însă Nicolae Matei şi membrii grupului constituit de acesta.
În schimbul acestor decizii de la Judecătoria Constanţa, în 19 octombrie 2010, Nicolae Matei i-ar fi dat judecătoarei Jianu, prin intermediul fiicei acesteia, un teren de 500 de metri pătraţi în Năvodari.
Anchetatorii susţin că, pentru a ascunde provenienţa acestui teren, ar fi fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare între SC Top Vision SRL, al cărei asociat unic este Nicolae Matei, şi fiica magistratului, prin care aceasta a dobândit terenul la preţul de 8.560 de lei, deşi valoarea de circulaţie a acestuia era de 139.550 de lei.
“Transferul acestei suprafeţei de teren s-a realizat la scurt timp după ce inculpatul Matei Nicolae a beneficiat, prin intermediul unor persoane interpuse, de efectele hotărârilor judecătoreşti nelegale şi netemeinice pronunţate cu rea-credinţă de către inculpata Jianu Corina Eugenia”, au scris procurorii în rechizitoriu.
În cadrul grupului, Victoria Căpăţână l-ar fi ajutat pe primarul Nicolae Matei să comită fapta de abuz în serviciu în legătură cu emiterea unui titlu de proprietate. Aceasta ar fi introdus mai multe acţiuni identice la Judecătoria Constanţa, apoi ar fi renunţat la toate dosarele, cu excepţia unuia repartizat judecătoarei Corina Jianu.
Procurororii arată, în documentul citat, că perioada 2010-2011, primarul Nicolae Matei, care era preşedintele Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a luat decizii privind reconstituirea dreptului de proprietate în cazul mai multor terenuri din intravilanul localităţii Năvodari, aflate pe malul Mării Negre.
Ulterior, în 23 iulie 2012, Nicolae Matei a luat măsuri pentru vânzarea, la un preţ derizoriu, a trei terenuri în suprafaţă de 20,6419 hectare, 15,9850 hectare şi 25,090 hectare, aparţinând domeniului privat al oraşului Năvodari, către SC Dormarbib Group, reprezentată de Isidor Gurgu. Prin vânzarea celor trei terenuri s-a produs un prejudiciu de 1.853.970,4 lei, reprezentând diferenţa dintre valoarea reală de circulaţie a terenurilor, respectiv 2.129.480 de lei, şi preţul plătit de cumpărător – 275.509,6 lei.
În 20 decembrie 2012, primarul Nicolae Matei a încheiat cu SC Dormarbib Group SRL un contract de schimb cu sultă (sumă de compensare), autentificat la un biroul notarial. Primarul a dat patru terenuri în suprafaţă totală de 12.055 metri pătraţi şi a achitat o sultă 2.592 de lei, iar în schimb a primit de la SC Dormarbib Group SRL un teren de 7.315 metru pătraţi situat în intravilanul oraşului Năvodari.
“Astfel, s-ar fi putut provoca o pagubă de 4.919.932 lei în dauna Primăriei Năvodari, reprezentând diferenţa dintre valoarea de circulaţie a terenurilor schimbate şi care urmau să fie schimbate (5.846.780 lei) de către oraşul Năvodari plus sulta de 2.592 lei şi valoarea de circulaţie a terenului schimbat de SC Dormarbib Group SRL (929.440 lei) precum şi un folos necuvenit SC Dormarbib Group SRL”, au precizat procurorii.
Primarul Nicolae Matei mai este acuzat că, în perioada 1 septembrie 2010 – 21 mai 2014, a făcut plăţi ilegale către Asociaţia Fotbal Club Săgeata Năvodari, în cuantum total de 12.653.000 de lei.
Din aceşti bani, 2.269.510 de lei au fost transferaţi din conturile Asociaţiei Fotbal Club Săgeata Năvodari, în perioada 22 mai 2012 – 3 iulie 2013, de către Vasile Alexandru Manu, către societăţi de tip fantomă, sub acoperirea unor operaţiuni comerciale legale, în scopul ascunderii originii ilicite a sumelor respective.
Prejudiciul total produs Primăriei Năvodari a fost estimat la suma de 119.495.866,4 lei (26.554.636 euro), la care se adaugă un potenţial prejudiciu de 4.919.932 lei, care s-ar fi putut produce ca urmare a schimbului de terenuri cu SC Dormarbib Group SRL. Primăria oraşului Năvodari nu a comunicat în cursul urmăririi penale dacă se constituie parte civilă în cauză, deşi i s-a solicitat acest lucru, se mai arată în rechizitoriu.
Procurorii au instituit sechestru asigurător pe mai multor bunuri ale SC Dormarbib Group SRL, Matei Nicolae, Constantin Florin Idvu, Vasile Alexandru Manu şi Victoria Căpăţână, pentru recuperarea prejudiciului.
Într-un alt dosar, primarul Nicolae Matei a fost condamnat, în 8 aprilie, de Tribunalul Constanţa, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru dare de mită. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Constanţa, următorul termen fiind stabilit pentru 8 ianuarie 2015.
Procurorii DNA îl acuză pe primarul oraşului Năvodari că, în perioada iunie – octombrie 2012, i-ar fi solicitat unui ofiţer de poliţie judiciară cu funcţie de conducere, denunţător în cauză, să-i ofere protecţie în anchetele penale care-l vizau şi să intervină în aceste anchete, pe care Nicolae Matei le considera abuzive, nejustificate şi motivate politic. În schimbul acestor intervenţii, în 25 octombrie 2012, edilul i-ar fi dat ofiţerului de poliţie două loturi de teren situate în Năvodari, cu o valoare de piaţă de 46.160 de euro. Cele două terenuri ar fi fost date prin intermediari, cu simularea unor vânzări consemnate în două contracte semnate de respectivii intermediari, pentru care s-ar fi plătit 59.000 de lei, însă în realitate nu s-a achitat niciun ban. Unul dintre intermediari, Nicolae Vâlcu, este judecat pentru mărturie mincinoasă şi fals în declaraţii, fiind acuzat că a dat în faţa notarului o declaraţie în care a arătat că a primit cei 59.000 de lei.
Nicolae Matei, în vârstă de 47 de ani, este primar al oraşului Năvodari din anul 2008. În septembrie, Nicolae Matei a fost suspendat din funcţie, ca urmare a arestării sale preventive în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu, dare de mită şi constituire a unui grup infracţional organizat privind vânzarea ilegală a unor terenuri.
Nicolae Matei este membru PSD din anul 2000, din 2005 deţinea funcţia de preşedinte al PSD Năvodari, iar din 2010 era vicepreşedinte al organizaţiei judeţene.
-
Un tribunal a interzis presei turce să prezinte lucrările unei comisii parlamentare
Organul guvernamental pentru monitorizarea radioului şi televiziunii (RTUK) a anunţat miercuri că a transmis această interdicţie decretată de justiţie presei scrise şi audiovizuale din ţară, care riscă amenzi în caz că o va încălca.
Într-un comunicat publicat pe site-ul său, RTUK a motivat această decizie, valabilă doar până la 27 decembrie, prin faptul că unele instituţii de presă au “încălcat confidenţialitatea anchetei şi principiul prezumţiei de nevinovăţie”.
Sub presiunea opoziţiei, Parlamentul a deschis o anchetă împotriva a patru foşti minişti implicaţi în vastul scandal de corupţie care a zguduit în decembrie 2013 Guvernul premierului Recep Tayyip Erdogan, devenit între timp preşedinte.
Titularii portofoliilor de Interne, Economiei şi Mediului au fost obligaţi să demisioneze. La rândul său, ministrul Afacerilor Europene a fost concediat.
Fostul ministru al Economiei Zafer Caglayan a fost acuzat că a luat mită pentru a facilita vânzări ilegale de aur către Iran, afectat de embargo.
În plus, el este suspectat că a primit un ceas de lux de fabricaţie elveţiană în valoare de 210.000 de euro. El, de altfel, a fost condamnat la o amendă de 90.000 pentru că a omis să-l declare la vamă, a anunţat luni agenţia guvernamentală de presă Anatolia.
Guvernul a reacţionat faţă de acest scandal ordonând pedepse fără precedent pentru membri din poliţie şi justiţie.
Interdicţia care vizează presa intervine cu o zi înainte de audierea unuia dintre cei patru foşti miniştri în faţa comisiei parlamentare, acuzată de opoziţie că vrea să îngroape dosarul.
Mai multe instituţii de presă au anunţat că vor face apel la această decizie.
-
Percheziţii la o asociaţie de nevăzători şi la o confederaţie patronală, într-un dosar de corupţie
Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că în acest dosar se fac cercetări care vizează “suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2010 – 2014”.
Potrivit sursei citate, anchetatorii fac nouă percheziţii în municipiile Bucureşti şi Buzău, din care două la sediile unor instituţii publice, iar restul la domiciliile unor persoane.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că au loc percheziţii la sediul Asociaţia Nevăzătorilor din România şi la sediul unei confederaţii patronale.
Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.
-
Financial Times: Furia românilor faţă de corupţie a condus la victoria lui Iohannis
“Puţini ar fi prevăzut că Klaus Iohannis, un primar din provincie şi fost profesor de liceu, era capabil să provoace una dintre cele mai mari bulversări politice în România postcomunistă”, comentează prestigioasa publicaţie britanică, adăugând că “molcomul” Iohannis a contrazis previziunile sondajelor cu privire la alegerile de duminică, provocând “o înfrângere uluitoare favoritului, premierul Victor Ponta”.
Alegerea ca preşedinte a primarului de centru-dreapta al micului oraş transilvănean Sibiu “a fost manifestarea unor ani de furie (acumulată) din cauza standardului de trai scăzut şi persistenţei corupţiei în cea de-a doua cea mai săracă ţară din UE, la mai bine de şapte ani de la aderarea acesteia la Uniune”, comentează FT.
Ponta nu a fost pregătit nici pentru valul de furie faţă de programele de austeritate desfăşurate de către FMI şi faţă de o relaţie politică “otrăvită” cu preşedintele în exerciţiu Traian Băsescu, consideră ziarul, care aminteşte despre confruntările repetate de când Ponta a fost ales, în 2012, şi încercările acestuia de a slăbi poziţia lui Băsescu, pe care l-a împiedicat să participe la un summit UE blocându-i avionul la sol.
Pentru susţinătorii lui Iohannis, victoria sa reprezintă “un moment de transformarre a fostei ţări comuniste, o ocazie de a reduce birocraţia, eradicarea corupţiei şi crearea unui mediu favorabil afacerilor”, însă capacitatea sa de a-şi duce la îndeplinire promisiunile ţine de mobilizarea puterilor constituţionale ale preşedintelui de a exercita presiune asupra Guvernului şi de a influenţa politicile, avertizează FT, precizând că potrivit sistemului semiprezidenţial din România, puterile preşedintelui sunt limitate la orientarea politicii externe, nominalizarea premierului şi altor oficiali de rang înalt.
Susţinători ai lui Iohannis sunt conştienţi că acesta nu va avea un control direct asupra politicilor economice, dar insistă asupra faptului că deţinând controlul asupra nominalizărilor îl poate obliga pe Ponta, scrie publicaţia citândul-l pe Alexandru Coita, un consilier al preşedintelui-ales.
Lupta împotriva corupţiei a fost una dintre temele mari ale campaniei sale, iar la câteva ore după victorie Iohannis a îndemnat Parlamentul să voteze împotriva unei amnistii pentru politicieni români, inclusiv parlamentari investigaţi penal, mai scrie FT, adăugând că unii comentatori se aşteaptă ca Guvernul Ponta să cadă înainte de alegerile din 2016.
Însă strategia lui Iohannis rămâne neclară, scrie Financial Times, adăugând că, în pofida faptului că are avantajul susţinerii publice, o abordare agresivă i-ar putea permite lui Ponta să-l marginalizeze pe preşedinte. De asemenea, potrivit unor analişti premierul ar putea recurgă la o relaxare a cheltuielilor, cu scopul de a-şi consolida poziţia.
-
Nicuşor Constantinescu, trimis în judecată într-un nou dosar, pentru că ar fi făcut plăţi nelegale
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Constanţa l-au trimis în judecată pe Nicuşor Constantinescu pentru şase infracţiuni de abuz în serviciu, spălare a banilor şi constituirea unui grup infracţional organizat.
Alături de Constantinescu sunt judecate alte 15 persoane, Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa şi două firme.
Anchetatorii i-au trimis în judecată pe Felicia Tăicuţu, director general al Direcţiei Generale Economico-Financiare din CJ Constanţa – pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, Titi Cenuşă, arhitect şef la Direcţia Generală de Urbanism şi Lucrări Publice a CJ, Lucian Simion, şef al Serviciului Utilităţi Publice din CJ şi Constantin Vlăducă, inginer la Serviciul Utilităţi Publice din CJ – toţi pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, Ionuţ Ţiţimeaua, director general al Direcţiei Generale de Administraţie Publică şi Juridică din CJ – pentru abuz în serviciu, Tudorel Pârvu şi Bogdan Teoniu Gavrilă Dima, directori generali ai Direcţiei Buget Finanţe din CJ – pentru complicitate la abuz în serviciu.
Adrian George Gâmbuţeanu, director general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa, şi Gică Ene, inginer silvic în aceeaşi instituţie, vor fi judecaţi pentru complicitate la abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat. Pentru aceleaşi fapte a fost trimisă în judecată şi RAJDP Constanţa.
Victor Aurelian Coman şi Daniel Dan Popa, administratori ai SC Rom Coman SRL, au fost trimişi în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu, constituirea unui grup infracţional organizat, transmitere fictivă a părţilor sociale în scopul sustragerii de la urmărirea penală, evaziune fiscală şi spălare a banilor.
În acelaşi dosar vor fi judecaţi Florin Georgel Onescu, primarul comunei Lipniţa, judeţul Constanţa, şi Nela Geileanu, secretara primăriei, aceştia fiind acuzaţi de abuz în serviciu.
Procurorii i-au trimis în judecată şi pe Costică Zelca, administrator al SC Stop SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu şi Ruxandra Luminiţa Darie, notar public, pentru complicitate la spălarea banilor.
De asemenea, au fost trimise în judecată SC Rom Coman SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, precum şi SC Stop SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu.
Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada 2010 -24 martie 2014, preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, RAJDP Constanţa şi şeful regiei, Adrian Gâmbuţeanu, au constituit un grup infracţional organizat, la care ulterior au aderat şi o parte din restul inculpaţilor, având ca scop săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva intereselor economice ale Consiliului Judeţean Constanţa.
“Inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, determinând un prejudiciu în dauna Consiliului judeţean Constanţa în valoare de 30.782.039 lei, aşa cum reiese din starea de fapt raportată la cele 6 infracţiuni de abuz în serviciu”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
-
Buturuga taxei mici care putea să răstoarne guvernul mare
Manifestanţii au luat impunerea taxei drept o dovadă că guvernul Orban, cunoscut prin autoritarismul său, ar intenţiona să cenzureze libertatea de opinie pe internet. Faptul că aceste proteste, prevăzute să continue la 17 noiembrie, ziua când ar urma să se voteze legea, au reuşit în doar câteva zile să determine guvernul Orban să renunţe la ideea noii taxe se explică prin perioada foarte tensionată pe care o traversează guvernarea Fidesz, care în ultimele luni a devenit tot mai deschis ostilă faţă de UE şi SUA, inclusiv cu ameninţări din partea preşedintelui parlamentului ungar că dacă UE vrea să dicteze Ungariei ce să facă, atunci Budapesta ar trebui să ia în considerare ieşirea din Uniune.
Răcirea relaţiilor cu Vestul derivă din sfidarea deciziei Bruxellesului ca ţările UE participante la proiectul gazoductului South Stream, iniţiat împreună cu Gazprom, să îngheţe proiectul. Şeful companiei energetice MVM, responsabilă de segmentul ungar al South Stream, a estimat chiar zilele trecute că lucrările vor începe în şase luni şi se vor încheia în 2017. Consecinţa ar putea fi ca noua Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Juncker să sancţioneze Budapesta inclusiv cu tăierea unor fonduri, scrie presa ungară.
În acelaşi timp, decizia Washingtonului de a impune interdicţii de călătorie în SUA pentru şase oficiali unguri acuzaţi că au încercat să dea mită unor firme americane, recentele admonestări ale Victoriei Nuland la adresa autoritarismului lui Viktor Orban şi participarea la protestele de stradă contra taxei pe internet a însărcinatului american cu afaceri la Budapesta i-au făcut deja pe unii oficiali şi susţinători Fidesz să suspecteze că SUA ar intenţiona să încurajeze în Ungaria un “Euromaidan” după exemplul ucrainean, spre a forţa căderea guvernului Orban.
-
Buturuga taxei mici care putea să răstoarne guvernul mare
Manifestanţii au luat impunerea taxei drept o dovadă că guvernul Orban, cunoscut prin autoritarismul său, ar intenţiona să cenzureze libertatea de opinie pe internet. Faptul că aceste proteste, prevăzute să continue la 17 noiembrie, ziua când ar urma să se voteze legea, au reuşit în doar câteva zile să determine guvernul Orban să renunţe la ideea noii taxe se explică prin perioada foarte tensionată pe care o traversează guvernarea Fidesz, care în ultimele luni a devenit tot mai deschis ostilă faţă de UE şi SUA, inclusiv cu ameninţări din partea preşedintelui parlamentului ungar că dacă UE vrea să dicteze Ungariei ce să facă, atunci Budapesta ar trebui să ia în considerare ieşirea din Uniune.
Răcirea relaţiilor cu Vestul derivă din sfidarea deciziei Bruxellesului ca ţările UE participante la proiectul gazoductului South Stream, iniţiat împreună cu Gazprom, să îngheţe proiectul. Şeful companiei energetice MVM, responsabilă de segmentul ungar al South Stream, a estimat chiar zilele trecute că lucrările vor începe în şase luni şi se vor încheia în 2017. Consecinţa ar putea fi ca noua Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Juncker să sancţioneze Budapesta inclusiv cu tăierea unor fonduri, scrie presa ungară.
În acelaşi timp, decizia Washingtonului de a impune interdicţii de călătorie în SUA pentru şase oficiali unguri acuzaţi că au încercat să dea mită unor firme americane, recentele admonestări ale Victoriei Nuland la adresa autoritarismului lui Viktor Orban şi participarea la protestele de stradă contra taxei pe internet a însărcinatului american cu afaceri la Budapesta i-au făcut deja pe unii oficiali şi susţinători Fidesz să suspecteze că SUA ar intenţiona să încurajeze în Ungaria un “Euromaidan” după exemplul ucrainean, spre a forţa căderea guvernului Orban.