BusinessMagazin

Tag: Constanta

  • CNADNR are o veste proastă pentru bucureştenii care vor să meargă la mare în august

    Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a anunţat că până la data de 30 august 2016 circulaţia pe autostrada A2 se va desfăşura etapizat, cu întreruperea temporară şi locală, din cauza unui transport agabaritic.

    Potrivit comunicatului de presă trimis de CNADNR, până la data de 30 august 2016 se va efectua un transport agabaritic pentru care a fost eliberată autorizaţie specială de transport pe traseul: DNCB: INT (DNCB cu DJ401) ÷ INT (A2 cu DNCB); A2: INT (A2 cu DNCB) ÷ INT
    (A2 cu DN21, Drajna); DN21: INT (A2 cu DN21, Drajna) ÷ INT (DN 2A cu DN21); DN2A: INT (DN2A cu DN21) ÷ Giurgeni ÷ M. Kogălnicenu ÷ INT (DN2A cu A4); A4: INT( DN2A cu A4) ÷ Constanţa Poarta 7.

    Convoiul va fi însoţit, conform prevederilor Autorizaţiei Speciale de Transport (AST), de două vehicule autorizate şi de un echipaj al Poliţiei Rutiere.Transportul se va desfăşura etapizat, cu întreruperea temporară şi locală a circulaţiei rutiere. Detalii privind desfăşurarea transportului (perioade şi sectoare restricţionate) se pot obţine de la Dispeceratul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, lanumerele de telefon: 021/9360; 021/264.33.33; 021/264.33.34.

     

  • Academia de Vară Atlantykron a devenit cea mai longevivă manifestare pentru tineret din România

    Între 29 iulie şi 7 august, la Capidava, judeţul Constanţa, s-a desfăşurat Academia de Vară pentru Tineret, Ştiinţă, Viitorologie şi Science Fiction ATLANTYKRON – ediţia 27

    Atlantykron 2016 a însemnat 18 invitaţi speciali, români şi străini, 35 de lectori şi instructori, o echipă de organizare formată din circa 60 de membri şi peste 350 de participanţi, marea majoritate cu vârste cuprinse între 16 şi 29 de ani. Curent electric, reţea wireless, patru bacuri ponton, restaurant şi servicii de catering, echipă medicală, pază asigurată de Poliţia de frontieră şi de Civitas.

    Organizatorii actualei ediţii a Academiei Atlantykron au fost  Centrul Pentru Studii Complexe şi Fundaţia World Genesis din SUA în colaborare cu Societatea CYGNUS din Suceava şi cu Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport.

    În cadrul unei teleconferinţe-record, cu durata de peste o oră, Erisa K Hines (Jet Propulsion Laboratory), membră a misiunii Curiosity de cercetare a planetei Marte, a prezentat proiectul următoarei misiuni, care este programată pentru 2020. Astfel, noul Rover va avea roţi mai eficiente, cu o tracţiune mai bună şi formă modificată, va colecta mostre de roci, va produce oxigen din atmosfera dominată de dioxid de carbon a planetei şi va înregistra sunetele planetei Marte. De asemenea, noul Rover va putea realiza fotografii în timpul amartizării. Amintim că, la o zi de la amartizarea roverului Curiosity, în 2012, participanţii la Academia Atlantykron au putut dialoga, în cadrul unei videoconferinţe, cu un alt membru al misiunii Curiosity, Ravi Prakash.

    O altă teleconferinţă l-a avut ca invitat pe Jacque Fresco, futurolog şi inginer social, care a împlinit recent 100 de ani şi este cunoscut prin lansarea „Proiectului Venus”. Deşi acesta s-a declarat optimist în privinţa dezvoltării unei societăţi a cunoaşterii, consideră că între oameni nu vor înceta conflictele, atât timp cât vor exista naţiuni, graniţe şi interese locale.

    Purtând genericul „Amintiri despre viitor”, Atlantykron este singurul eveniment de acest gen din România cu o tradiţie de 27 de ani şi, potrivit multor invitaţi speciali din străinătate, un eveniment de profil unic în lume. Inedita Academie, organizată în natură şi departe de civilizaţia urbană, are ca scop accesul la cunoaştere al tinerilor şi reuneşte experţi de talie mondială (din care unii au primit premiul Nobel şi predau gratuit cursuri tinerilor interesaţi) şi tehnologie de ultimă generaţie, pe o insulă care are mai puţin de 1 km2. Aici se desfăşoară demonstraţii ştiinţifice şi cursuri de artă sau de comunicare aşa cum în nicio şcoală nu se predau, stând pe iarbă, sub cerul liber, sub stele.

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Locul din România unde poţi lua o pâine gratis în fiecare zi

    Ca orice om care nu are conturile doldora de bani, avem momente în viaţă când probabil nu ne permitem o pâine. La acest lucru s-au gândit nişte oameni care fac un lucru măreţ pentru cei care dau peste o zi mai proastă în care banii lipsesc din buzunar.
     
    Astfel, în zona ICIL din Constanţa, mai exact pe strada 1 Decembrie 1918 numărul 2, a fost zărit în mai multe rânduri de trecători un coş aparent părăsit. În coş erau puse mai multe pâini, ia pe el era ataşat o foaie cu un mesaj pe cât se poate de sincer:
     
    „Dacă azi nu îţi poţi permite o pâine, poţi lua una de aici gratuity. Indiferent de situaţia material, oricui i se poate întâmpla să nu îşi permit măcar odată o pâine!”, este mesajul ataşat de coşul plin cu pâine.
     
    De exemplu, în această seară coşul a fost plin cu acest aliment, însă acum câteva minte în coş se mai aflau doar două pâini, lucru care demonstrează trei lucruri: în primul rând campania funcţionează, în al doilea rând că există oameni care astăzi nu şi-au permis o pâine, iar în al treilea rând că nimeni nu a fost atât de lacom încât să ia toate pâinile.
     
    O astfel de campanile a fost zărită şi în Năvodari şi alte zone ale Constanţei, lucru care denotă că aceste acte de nobleţe încep să prindă contur în rândul românilor.

  • 2016 va fi cel mai bun an de după Revoluţie pentru Litoralul românesc

    În acest an sunt 2000 de camere în plus pe sistem all inclusive, totalul fiind de 5000. La ora actuală, Litoralul românesc are 22 de hoteluri all inclusive, din Năvodari până în sudul litoralului, în acest an încă 6 hoteluri adoptând acest sistem.

    Multe hoteluri au adus facilităţi suplimentare pentru turişti, precum piscine, locuri de joacă, animaţie. Potrivit „Paradis Vacanţe de Vis”, din acest motiv unele hoteluri au recurs la uşoare creşteri de tarife justificate iar altele au păstrat tarifele, pentru a atrage şi mai mulţi turişti.

    Potrivit consultanţilor „Paradis Vacanţe de Vis”, lărgirea plajelor încă nu a influenţat notabil sezonul, deoarece acest proiect nu au fost promovat foarte mult. Încă nu s-a conştientizat importanţa lărgirii plajelor, atât la nivel de asociaţii, cât şi pe partea de promovare. Turiştii vor conştientiza acest aspect la faţa locului, iar de anul viitor avantajele plajelor lărgite vor fi mult mai popularizate.

    În toamna anului 2016 va continua proiectul lărgirii plajelor, pornind de la Eforie Nord până la Vama Veche inclusiv. Finalizarea este preconizată să aibă loc în toamna sezonului 2018, deci sezonul 2019 va beneficia de plaje lărgite pe tot litoralul!

    Cele mai căutate staţiuni sunt Mamaia, Eforie Nord şi Venus; din punct de vedere al hotelurilor, românii le preferă pe cele de 3 şi 4 stele. Hotelurile de 2 stele sunt din ce în ce mai puţin cerute, chiar şi cele renovate dar fără facilităţi gen recepţie, mic dejun, piscină, în vreme ce hotelurile de 5 stele sunt oricum mai puţine, mai scumpe, destul de elitiste.

    Numărul turiştilor străini este în creştere iar majoritatea vin din: Israel, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia dar şi din Grecia, datorită conexiunilor cu aeroportul Constanţa. Conexiunile aeriene cu Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu din Constanţa contribuie decisiv la creşterea fluxului de turişti străini, un exemplu important fiind seria de curse charter dinspre Israel (3 pe săptămână), operate în perioada iunie-septembrie.

    Media de buget per turist străin: 100 de euro fără transport, pe zi. Aceştia aleg excursii opţionale de o zi de genul Delta Dunării, Bucureşti, Balcik (Bulgaria), seri tradiţionale româneşti, degustări de vinuri Murfatlar, turul Constanţei.

  • Mircea Băsescu a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare

    Mircea Băsescu a fost condamnat, joi, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care a fost acuzat că ar fi primit 600.000 de euro mită de la familia lui Sandu Anghel, decizia Curţii de Apel Constanţa fiind definitivă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Magistraţii Curţii de Apel Constanţa l-au condamnat pe Mircea Băsescu, fratele fostului preşedinte al României Traian Băsescu, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care acesta a fost acuzat că ar fi primit 600.000 de euro mită de la familia lui Sandu Anghel.

    Decizia este definitivă astfel că Mircea Băsescu trebuie să se predea de îndată pentru încarcerare.

    Judecătorii au menţinut, în acelaşi dosar, decizia Tribunalului Constanţa în cazul lui Marian Căpăţână şi l-au condamnat pe acesta la trei ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Instanţa a mai dispus confiscarea sumei de 265.000 de euro de la Marian Căpăţână, dar şi ridicarea sechestrului instituit pe bunurile lui Mircea Băsescu.

    Magistraţii Tribunalului Constanţa i-au condamnat, în primă instanţă, pe 8 ianuarie 2016, pe Mircea Băsescu la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, iar pe Marian Căpăţână la trei ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Cei doi au fost arestaţi preventiv şi la domiciliu din 19 iulie 2014 până în 24 iunie 2015.

    Magistraţii au mai dispus în cazul celor doi pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi aleşi în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa funcţii care implică exerciţiul autorităţii de stat.

    Pe de altă parte, instanţa a respins ca nefondată cererea formulată de Florin Anghel de restituire a sumei de 600.000 de euro pe care membrii familiei acestuia susţineau că i-ar fi dat-o drept mită lui Mircea Băsescu pentru a interveni pentru obţinerea unei decizii favorabile într-un dosar al lui Bercea Mondial.

    Mircea Băsescu a fost judecat, alături de Marian Căpăţână, în dosarul privind mita pe care ar fi primit-o de la familia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial. Cei doi au fost arestaţi preventiv după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări realizate pe ascuns de fiul acestuia, care ar proba traficul de influenţă de care este acuzat fratele fostului preşedinte al ţării.

  • A refuzat să locuiască în New York ca să îşi facă propria afacere în ţară. Acum vinde România

    „Traseu uşor: Bucureşti – Constanţa – Bucureşti – Bran – Braşov – Sinaia – Bucureşti – Constanţa – Bucureşti. Cred că mă pot angaja la Infotrafic“. Aşa arată o postare de pe pagina Ralucăi Mureşan, o tânără de 24 de ani care călătoreşte chiar şi 3.000 de kilometri pe lună în toate colţurile ţării şi munceşte 16 ore pe zi.

    Antreprenoarea şi-a deschis anul trecut businessul Trip to Romania, un proiect care oferă tururi personalizate străinilor care ajung în România în vizite de afaceri.

    Proiectul a pornit la Valencia, unde tânăra a plecat să studieze cu bursă Erasmus şi i s-a cerut să creioneze un plan de afaceri în turism pentru un business care s-ar preta în ţara sa de domiciliu. S-a întors în  România în iulie 2013 şi a transformat ideea într-un business. A lansat trei luni mai târziu site-ul, în care a investit sub 1.000 de euro.

    Tânăra le oferă mai întâi sugestii şi recomandări celor care ajung în Capitală şi, ulterior, le prezintă şi oferta Trip to Romania de petrecere a timpului liber, compania funcţionând ca un serviciu de concierge. Dincolo de transferul la şi de la aeroport, antreprenoarea oferă şi circuite turistice, în funcţie de programul clientului.

    Află care sunt cele mai promiţătoare start-up-uri din România

  • Caz şocant la Constanţa. Ce îi făcea medicul unei paciente minore: ”Te deranjează? Am vrut doar să te deschizi”. Procurorii au intervenit de urgenţă

    Caz şocant la Constanţa. Un medic homeopat a fost reţinut de procurori pentru că ar fi abuzat o pacientă de numai 11 ani. Denunţul a venit de la părinţii fetei. Medicul a fost înregistrat de anchetatori chiar în propriul cabinet.  “Inculpatul nu şi-a recunoscut fapta, susţinând că victima a fost supusă unui tratament şi tot ceea ce s-a întâmplat acolo făcea parte din tratamentul pe care i l-a oferit”, a declarat procurorul Gabriel Teliceanu. Procurorii cred că mediatizarea acestui caz ar putea să ducă la apariţia altor persoane care au fost abuzate de acelaşi medic.

    Vezi aici înregistrarea din cabinetul medicului. Ce îi făcea acesta unei paciente minore: ”Te deranjează? Am vrut doar să te deschizi”.

  • Uitaţi de Maldive: acesta este uimitorul sat plutitor aflat la doi paşi de România – GALERIE FOTO

    În Ungaria, la nord de Budapesta se află o serie de bungalouri cunoscute sub numele de “satul plutitor”. Satul este extrem de apreciat de către cei din oraşele apropiate, care petrec acolo lunile de vară.

    În apropierea satului se află o centrală electrică care foloseşte apa din lac pentru răcire, acest proces asigurând o temperatură constantă a apei de-a lungul celor 12 luni.

    Bungalourile au fost construite drept case de vacanţe, iar localitatea a devenit cunoscută în urmă cu doi ani, atunci când motorul de căutare Bing a afişat un wallpaper cu “satul plutitor” pe una din paginile cu rezultate.

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro.