Roy Cohen, autor al cartii “The Wall Street Professional’s
Survival Guide”, publicata anul trecut, atrage atentia ca o
concediere poate sa nu aiba lo din vina celui concediat, dar e bine
ca orie angajat sa-si evalueze comportamentul, ca sa vada daca nu
cumva face greseli care il expun inutil, de la cele mici, ca de
pilda postarea prea frecventa pe retelele de socializare online, si
pana la obiceiul de a da vina mereu pe altii pentru propriile
greseli sau lipsa de masura atunci cand cer mariri de
salariu.
“Chiar daca pe ansamblu angajatul respectiv ramane productiv, e mai
bine sa se fereasca din timp de greseli de comportament decat sa
fie mai intai concediat”, sustine Cohen. Timp de 14 ani,
principalul client al lui Cohen a fost grupul Goldman Sachs, pentru
care a oferit servicii de plasament si sustinere in cariera in
folosul angajatilor care plecau sau erau dati afara din
companie.
Zece greseli care va pot lasa fara loc de munca (GALERIE
FOTO)
The Wall Street Journal a alcatuit o lista cu zece greseli
frecvente la locul de munca, pe care angajatorul le poate folosi ca
argumente pentru a decide sa dea afara un angajat, chiar daca
altminteri ar avea motive sa fie multumit de performantele lui
profesionale.
“Am pornit o testare sa vedem care sunt acei oameni care trebuie
sa plece. (…) Vor fi 1.200 de persoane (disponibilizate – n.r.) din
Vama si Garda Financiara in urmatoarele 60 de zile”, a spus
Blejnar, intr-o conferinta de presa. Pentru angajatii din Garda
Financiara ANAF va trimite luni preavize la majoritatea
angajatilor, insa dupa ce vor fi finalizate testarile se va stabili
care dintre angajati vor fi disponibilizati sau relocati in alte
departamente sau judete. Concomitent cu aceste reduceri, ANAF va
desfiinta si peste 550 de posturi de conducere, pentru a se putea
incadra in coeficientul de 12%, respectiv cel mult 12 sefi la 100
de angajati.
“Se doreste insa si preluarea unor dintre solicitarile
sindicatelor”, au aratat sursele, dupa sedinta de joi a Guvernului.
Potrivit acestora, ministrul de resort, Traian Igas, se va intalni
cu ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, pentru a discuta
despre o eventuala redistribuie la consulate a unor angajati
disponibilizati din MAI. Contactat de MEDIAFAX, ministrul de
Interne nu a dorit sa comenteze informatiile, spunand ca va
transmite in scurt timp un comunicat. Ministrul de Externe a
declarat, marti, ca angajati disponibilizati din MAI si care au
experienta in relatii cu publicul ar putea lucra in reteaua
consulara a MAE.
Conform presei grecesti, este vorba de urmatoarele masuri, care
au fost trimise spre aprobare parlamentului:
– concedierea a 150.000 de angajati din sectorul public pana in
2015 (dintr-un total de circa 700.000) si noi reduceri ale
salariilor, care au scazut deja cu peste 20% din 2010 pana in
prezent; vor fi introduse criterii de performanta pentru angajari
si nu vor mai fi permise viitoare angajari decat in proportie de un
angajat nou la fiecare 10 concediati
– va fi introdusa o taxa suplimentara de 1-4% pe toate veniturile,
in functie de venit, prezentata drept taxa de solidaritate pentru
finantarea ajutoarelor de somaj; functionarii publici vor plati in
plus o taxa fixa de 3%
– impozitele pe proprietate vor creste cu 0,1-0,2%
– vor fi reduse cu 10% gratuitatile pentru pensionari; pensionarii
sub 60 de ani care au pensie de peste 1.700 euro/luna vor plati
contributii speciale
– proprietarii de masini de lux, imobile mari, iahturi si piscine
vor plati contributii speciale de solidaritate
– din septembrie vor fi majorate de la 13% la 23% ratele TVA pentru
consumul in restaurante si cafenele si pentru bauturi
– va fi introdusa o taxa de solidaritate pe tranzactiile
bancare
– va fi introdusa o taxa speciala pe comertul cu gaze
naturale.
Masurile de reducere a deficitului bugetar adoptate si anuntate
pana in prezent au reusit sa reduca deficitul bugetar cu 12
miliarde de euro in ultimul an, dar au avut efecte devastatoare
asupra partidului socialist de guvernament, PASOK. Un sondaj de
opinie comandat de Kathimerini arata ca PASOK a scazut in
preferintele electoratului cu 17% fata de momentul alegerilor
generale din 2009, ajungand la 27%, mai putin decat Noua
Democratie, partidul de dreapta pe care socialistii l-au invins
atunci in alegeri. Noua Democratie a scazut la randul sau cu
2,5%.
Sustinerea populara pentru premierul socialist Giorgios Papandreou
a coborat la 23%, iar majoritatea covarsitoare a grecilor
chestionati in sondaj – 87% – cred ca tara se indreapta intr-o
directie gresita, se declara nemultumiti de calitatea vietii lor si
de calitatea democratiei din Grecia. De cateva saptamani, aproape
zilnic au loc manifestatii de mari proportii in pietele publice din
Atena, Salonic si alte orase, manifestatii cu care s-au solidarizat
inclusiv unii dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe. Separat,
sindicatele au chemat la greva generala pe 15 iunie.
Incasarile la buget ale Greciei au scazut cu 8% pe primul
trimestru, somajul in martie a crescut de la 15,9% la 16,2%, iar
economia a scazut cu 5,5% in ianuarie-martie fata de aceeasi
perioada din 2010, desi fata de ultimele trei luni din 2010 a
crescut cu 0,2%.
Aceste stiri, care au venit una dupa alta saptamana trecuta, au
consolidat scepticismul creditorilor Greciei si al Bancii Centrale
Europene fata de ideea optimista ca taierile de cheltuieli si
majorarile de taxe operate de guvernul lui Giorgios Papandreou vor
crea un teren suficient de bun pentru ca economia sa reinceapa
cresterea, spre a putea sustine plata enormei datorii de 340 mld.
euro a statului grec.
Ideea ca Grecia s-ar putea reintoarce pe pietele financiare la
anul, in care multi au crezut dupa ce UE si FMI au acordat tarii
anul trecut creditul de 110 miliarde de euro, a disparut. Ea a fost
inlocuita de discutiile privind un nou pachet de credite in valoare
de pana la 90 de miliarde de euro de la UE (de asta data fara
participarea FMI, dupa informatiile disponibile in prezent) si de
sugestii adresate de Germania creditorilor privati de a pasui
Grecia la plata datoriilor ajunse la scadenta. Noul imprumut
urmeaza sa fie aprobat de ministrii de finante din zona euro la 20
iunie si de liderii europeni la summitul din 23-34 iunie.
Ei vor primi exact aceleasi ajutoare sociale ca orice angajat
care isi pierde locul de munca. 10.000 de angajati din MAI vor fi
disponibilizati in urmatoarele doua luni, inclusiv o mare parte din
aparatul central, potrivit declaratiilor lui Igas in fata
parlamentarilor din comisia de aparare.
Angajatii MAI au fost anuntati la inceputul lunii ca norma de
hrana pe iunie va fi redusa, din cauza bugetului insuficient al
institutiei. Sindicalistii din politie ameninta cu proteste, dupa
ce au fost anuntati printr-un document intocmit de Directia
Financiara din cadrul MAI si semnat de ministrul Traian Igas le
este redusa norma de hrana cu aproximativ 550 de lei, masura fiind
motivata de lipsa fondurilor.
Numarul maxim de posturi pentru Autoritatea Nationale a Vamilor
si unitatile subordonate acesteia este de 3.159, inclusiv postul de
demnitar, conform modificarilor aduse printr-un proiect privind
modificarea si completarea Hotararii Guvernului 110/2009 privind
organizarea si functionarea Autoritatii Nationale a Vamilor.
Incadrarea in numarul maxim de posturi si in structura
organizatorica se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei
Nationale de Administrare Fiscala, la propunerea vicepresedintelui
ANAF care conduce Autoritatea Nationala a Vamilor, in termen de 45
de zile de la data intrarii in vigoare noilor prevederi.
“Ca parte a procesului de aliniere la strategia Nokia, se
estimeaza ca anuntul privind reducerea fortei de munca va avea
impact asupra sitului de Cercetare si Dezvoltare aflat in cadrul
Olympia Business Center din Cluj. Se preconizeaza ca vor fi
afectate aproximativ 120 de persoane. Nokia estimeaza ca pana la
sfarsitul trimestrului al treilea 2011, proiectele curente
desfasurate in aceasta locatie vor fi diminuate complet”, se arata
intr-un comunicat al companiei. Nokia precizeaza ca operatiunile de
cercetare si dezvoltare din Romania vor continua sa fie derulate in
alte centre de la nivel mondial si ca nu sunt planificate niciun
fel de schimbari la nivelul fabricii de la Jucu.
Stephanie Bon (37 de ani), angajata in departamentul de resurse
umane al bancii, a publicat pe Facebook un mesaj despre diferenta
intre salariul ei si cel al noului director executiv de la Loyds
Banking Group. “Noul CEO al LBG castiga 4.000 de lire pe ora. Eu
castig 7 lire. Asa este corect”, a fost mesajul publicat de Bon pe
pagina personala de pe Facebook.
Mesajul pare cat se poate de rezonabil, mai ales ca angajata nu
critica aceasta diferenta de venituri, insa nu a fost interpretat
asa de angajatori, iar Stephanie Bon a fost prin urmare
concediata.
Antonio Horta-Osorio, directorul executiv in cauza, a fost
angajat de banca pentru un salariu de 13,5 milioane de lire
sterline, la care se adauga si bonusuri si alte beneficii.
“Nu pot sa cred ca am fost tratata astfel pentru un mesaj care
reprezinta in esenta o conversatie cu prieteni din afara cercului
profesional. Eram la o cafea cu o prietena cand am vazut stirea
despre noul sef. Iar mesajul n-a ramas decat pentru cateva ore”,
justifica Bon.
Argumentul principal al angajatei este ca nu a dezvaluit pe
Facebook informatii confidentiale, cu atat mai mult cu cat salariul
noului CEO era difuzat la stiri, insa superiorii ei n-au vazut
lucrurile la fel.
“Sefa meu directa m-a intrebat de ce scriu astfel de lucruri si
apoi mi-a spus ca este foarte dezamagita”, sustine Bon.
Oficialii bancii au declarat ca plecarea angajatei din companie
nu are nicio legatura cu mesajul de pe Facebook, ci cu faptul ca “a
fost angajata pe termen scurt, iar proiectul la care lucra urma sa
se incheie in curand, motiv pentru care a primit preavizul”,
conform unui purtator de cuvant al Loyds Banking Group. “De-abia
dupa aceea s-a aflat si de mesajul publicat de aceasta pe
Facebook”, a adaugat acesta.
Cererea slaba, dar si sezonul rece si numarul mai redus de zile
lucratoare in ultima luna a anului fac ca numarul companiilor din
constructii care au indicat pentru luna decembrie o scadere a
personalului sa fie mai mare cu 44% decat al celor care prevad
angajari. In industrie, ponderea corespunzatoare este de 29%. Doar
intr-o treime dintre companiile din constructii si jumatate din
cele din industrie se preconizeaza stabilitate a personalului
angajat.
In industrie, cele mai mari riscuri de concediere sunt vazute in
industriile de prelucrare a petrolului, cocsificare a carbunelui si
tratare a combustibililor nucleari, precum si în industria
mijloacelor de transport. Concedieri sunt posibile si în industria
alimentara, industria materialelor de constructii si în industria
textila, de confectii, pielarie si încaltaminte. In schimb,
angajari sunt anticipate în industria constructoare de masini,
echipamente si aparate electrice.
Daca aproximativ 40% dintre companiile din industrie si 28% din
cele de constructii considera ca activitatea le este afectata in
continuare de cererea slaba, blocajul financiar este invocat de 54%
dintre companiile de constructii si 18% dintre cele din industrie.
Dobanzile bancare inalte au fost acuzate ca factor negativ doar de
9% din totalul companiilor din ambele sectoare, iar cursul de
schimb – de 10%.
Anticipatiile formulate pentru luna decembrie de participantii la
sondajul BNR indica o usoara micsorare a cheltuielilor de
investitii in industrie (cu 5% mai multe opinii negative decat
pozitive), in timp ce in constructii, companiile care se asteapta
la o scadere a investitiilor sunt cu 44% mai multe decat cele care
anticipeaza cresteri sau stagnari.
In privinta felului cum va evolua rata profitabilitatii, tot
companiile din constructii sunt mai pesimiste, ponderea
raspunsurilor care au in vedere o scadere a profitabilitatii fiind
cu 28% mai mare decat a celor pozitive.
Referitor la preturile de productie, companiile apreciaza ca
acestea se vor mentine la niveluri apropiate de cele din noiembrie,
cu posibile exceptii (in sensul unor scumpiri) doar in industria
alimentara si in constructii. Scaderi de preturi sunt asteptate in
industria textila, de confectii, pielarie si incaltaminte.
De la inceputul lui 2009, peste 400.000 de romani au intrat in
randul somerilor. Este foarte mult, mai ales in conditiile in care
ne apropiem rapid de momentul in care vom avea mai multi pensionari
decat angajati. Cei mai loviti au fost bugetarii, care au fost
eliminati pe rand din schemele de plata ale institutiilor de stat
si care vor continua sa plece si in anul urmator.
De altfel, anuntul autoritatilor romane de a disponibiliza, pana
la finalul anului, peste 60.000 de angajati din sectorul public
face ca numarul concedierilor anuntate sa fie de cinci ori mai mare
decat cel al angajarilor la nivelul intregii Uniuni Europene,
potrivit Raportului de monitorizare a pietei muncii, publicat de
Comisia Europeana.
Angajatii din Ministerul Transporturilor au avut anul acesta cel
mai mult de suferit, in special cei de la CFR. Ei au fost printre
primii care au fost anuntati ca vor ramane fara locul de munca, iar
numarul vehiculat ramane impresionat chiar si pentru un an de
criza, cand concedierile sunt un fenomen normal – 10.300 de oameni
dati afara.
Nici macar cea mai mare companie din Romania nu a fost ocolita
de probleme. OMV Petrom a inceput anul cu un plan serios de
disponibilizari – 3.000 de oameni. In top intra si Romtelecom, care
este la al doilea val de plecari masive, dupa ce primul a avut loc
acum doi ani, cand compania a renuntat la 2.500 de oameni. Compania
a ales varianta negocierilor pentru incetarea colaborarii. Astfel,
o parte a ales sa plece de bunavoie, in schimbul unor pachete
compensatorii consistente, iar 400 de angajati au fost transferati
catre Ericsson Romania inca din luna ianuarie.
