BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Consiliul Fiscal susţine că propunerea de consolidare fiscală doar prin tăierea de cheltuieli nu este posibilă. Consiliul Fiscal: Trebuie lărgită baza de impozitare. Trebuie îngustate excepţiile de la plata taxelor

    Premierul Florin Cîţu, un om politic liberal venit din mediul bancar spune, în propunerea de buget pe 2021 pe care a agreat-o, că deficitul bugetar aflat în 2020 la aproape 10% din PIB, va fi dus la 7,2% din PIB în acest an, prin reducerea cheltuielilor şi va ajunge la sub 3% la finalul mandatului său. Daniel Dăianu un economist care a lucrat multă vreme în mediul ban­car, acum pre­şedinte al Consiliului Fiscal spune însă: o astfel de consolidare fiscală nu este posibilă doar prin constrângeri financiare.

    Consiliul Fiscal – care este chemat să-şi spună punctul de vedere asupra legislaţiei fisca­le din România – arată, în opinia asupra pro­iectului legii bugetului pentru 2021 – că intenţia consolidării fiscale iniţiată de guvern este lăudabilă, dar că ea nu poate fi efectuată doar prin tăieri de cheltuieli. Documentul Consiliului Fiscal publicat joi vorbeşte de o majorare a „bazei de impozitare“ şi sugerea­ză o eliminare a nişelor fiscale, nişe care au ajuns în România o normă, nu o excepţie.

    Economia a căzut în 2020 cu 3,9%, o veste bună, având în vedere drama din jur. Consiliul Fiscal apreciază, sub semnătura lui Daniel Dăianu că trăim cea mai mare cădere de la „Marea recesiune“ încoace: „Şocul economic al pandemiei este mai puternic decât cel provocat de Marea Recesiune. Marea Închidere (Lockdown) a condus la o scădere dramatică, de două cifre, a PIB în cele mai multe ţări din Uniunea Europeană (UE) în trimestrul II din 2020.“.

    Însă, adaugă sursa citată: „Trimestrul III a consemnat o revenire puternică a activităţii economice. Pentru tot anul 2020 scăderea economică la nivelul UE este estimată de CE la circa 6,3% din PIB“.

    Scăderea economică în România cauzată de pandemie a fost de 3,9% din PIB, în timp ce creşterea PIB în 2021 este prognozată de Comisia de Prognoză la 4,3%.

    Consiliul Fiscal estimează, la rându-i, o creştere economică în acest an de 4-5%, având în vedere că nu ştim cum va evolua pandemia. Bugetul a putut suporta o parte din aceste cheltuieli nepre­văzute, dar Consiliul Fiscal aminteşte că va veni vremea în care regulile fiscale, sus­pen­date în această perioadă de mare sufe­rinţă vor fi rein­troduse, iar o corecţie este inevitabilă.

    „Deşi regulile fiscale au fost suspendate în UE în 2020 cu prelungire a derogării şi în 2021, o corecţie macroe­co­nomică este inevi­tabilă în România pentru a controla deficitele în anii ce vin. Din acest punct de vedere, construcţia bugetului pentru 2021, care ţinteşte un deficit cash de 7,16% din PIB, semnalează o modificare de abordare a politicii fiscale/bugetare. Este drept că în perioada 2021-2022 politica bugetară continuă să fie pro-ciclică în raport cu output gap-ul economiei (distanţa faţă de PIB potenţial), dar această situaţie este inevitabilă în condiţiile necesităţii de a limita deficitele.“

    Sursa citată arată că intervalul 2021-2024, potrivit documentelor MFP, se proiectează o corecţie a deficitelor (cash, ESA şi structural):

    „Se intră într-o altă filozofie de construcţie a bugetului public din pers­pectiva sustenabilităţii finanţelor publice, evitarea dezechilibrelor interne şi externe majore“.

    Aceste spuse sunt mai degrabă o laudă decât o critică, iar faptul că Guvernul şi Consiliul Fiscal „cad la pace“ pe un astfel de subiect este un lucru foarte rar. „Corecţia graduală a deficitului bugetar corespunde unei atitudini raţionale, care permite consolidarea revenirii economiei ce a fost amorsată la finalul anului 2020“, spune documentul Consiliului Fiscal.

    Apele se despart însă la un moment dat.

    „Un factor important ce a determinat evoluţia ascendentă a deficitului structural este reprezentat de creşterea puternică a chel­tu­ielilor de personal şi a celor cu asistenţa socială pe parcursul ultimilor ani“. Aici po­vestea se complică: 94% din veniturile fiscale, în 2020, s-au dus spre cheltuielile de personal şi cele cu asistenţa socială (inclusiv pensiile).

    Ceea ce sugerează însă Consiliul Fiscal nu este că cheltuielile cu pensiile, de pildă, sunt prea mari, ci că veniturile statului sunt prea mici.

    „Fragilitatea poziţiei finanţelor publice la finele anului 2020 este evidenţiată şi de nivelul redus al veniturilor fiscale, inclusiv contribuţii de asigurări (25,3% din PIB), şi al veniturilor bugetare (31% din PIB), aceste valori fiind printre cele mai mici consemnate la nivelul UE“.

    Aşadar, avem cheltuieli mari şi venituri mici, de aici deficite mari şi o creştere a datoriei publice ajunsă la 45% din PIB, cu zece puncte peste nivelul din 2019.

    România nu poate continua aşa, prin urmare o consolidare fiscală nu poate fi evitată în anii ce vin. Cum o faci? Aceasta este problema gravă. Nu o poţi face doar din tăieri de cheltuieli pentru că, aşa cum arată analiza Consiliului Fiscal, majoritatea acestora înseamnă salarii şi pensii. Are cineva curajul să mai taie salariile? „Consiliul Fiscal apreciază drept fezabilă atingerea ţintei de deficit bugetar în anul 2021, atât potrivit metodologiei cash, cât şi europene“ spune documentul citat, dar, adaugă: (…) este îngrijorător faptul că, potrivit Strategiei Financiar Bugetare, veniturile bugetare sunt proiectate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023“.

    Reducerea deficitului bugetar potrivit me­todologiei naţionale în perioada 2022-2024 cu 4,4 pp din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este pre­vizionată de MFP să se realizeze aproape ex­clusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare.

    Mai precis, cea mai mare parte a ajustării are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri şi servicii (cu 0,8 pp) şi a celor cu asistenţa socială (cu 1,3 pp).“

    În opinia Consiliului, o ajustare de 4 pp din PIB a deficitului bugetar pe seama celor trei categorii de cheltuieli menţionate mai sus nu este realistă.

    Aşadar, Consiliul Fiscal arată că o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli „este foarte dificilă şi este improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe această cale să depăşească 2,5 pp din PIB“.

    „Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 în absenţa creşterii semnificative a veniturilor bugetare. Aceasta ar putea proveni din: îmbunătăţirea eficienţei colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepţiilor şi portiţelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale şi a concurenţei fiscale neloiale şi optimizarea ratelor de impozitare/taxare“.

    Aici este problema mare pentru care niciun guvern nu a avut o rezolvare. Este uşor să spui „lărgirea bazei de impozitare“ care înseamnă, de fapt noi impozite. Este uşor să spui „îngustarea excepţiilor“ care înseamnă închiderea nişelor fiscale pentru IT sau pentru construcţii. Este uşor să spui. Greu este să faci.

    AmCham: Guvernul care va reuşi să crească gradul de colectare la buget va rămâne în istoria economică a României

    ► Camera de comerţ româno-americană a comentat pe marginea propiectului de buget pe 2021, pus în dezbarere publică. Potrivit analiştilor AmCham, proiectul bugetului arată lucruri bune pentru că el sugerează o prudenţă în zona de cheltuieli directe şi pare ceva mai generos cu cheltuielile de investiţii.

    ► „Investiţiile sunt destinate infrastructurii, sănătăţii şi educaţiei, domenii pe care AmCham România le consideră esenţiale, şi care credem că ar fi putut beneficia chiar de alocări suplimentare. Desigur, sperăm ca aceste ambiţii să fie însoţite de creşterea capacităţii de execuţie administrativă, capitol la care România are potenţial semnificativ de ameliorare“.

    ► Şi, mai spune AmCham: „(…) pe zona de venituri, creşterea gradului de colectare rămâne o promisiune facută de numeroase guverne, dar care nu a fost încă realizată, ceea ce ne face să credem că guvernul care va reuşi această performanţă va rămâne în istoria economică a României“.

    ► Majorarea gradului de colectare a veniturilor fiscale, prin modernizarea şi digitalizarea administraţiei fiscale, reducerea economiei informale, absorbţia fondurilor UE, dar şi consolidarea fiscală rămân cheia avansului economic, spun analiştii AmCham.

     

     

  • Cumpărături de MILLENNIALS

    Acuzaţi că nu prea le place să cheltuiască şi preferă în multe cazuri să stea cu părinţii, milenialii (generaţia celor născuţi între 1981 şi 1996) sau cel puţin o parte însemnată a lor par doar să fi aşteptat mai mult până să facă pasul spre cumpărarea unei locuinţe, scrie Bloomberg.

    Dacă tot s-au hotărât să cumpere o casă, mulţi preferă direct una foarte spaţioasă şi luxoasă pe care cheltuiesc milioane de dolari în SUA sau în alte ţări, arată oficialii diviziei imobiliare internaţionale a Sotheby’s, spre deosebire de generaţiile anterioare care începeau cu o locuinţă mai mică pe care o schimbau atunci când li se mărea familia.

    În plus, datorită muncii la domiciliu, milenialii îşi permit să cumpere proprietăţi mai mari şi mai dotate în oraşe mai mici unde costul de trai este mai scăzut. Se caută locuinţe gata de mutat, cu impact redus asupra mediului înconjurător şi dotate cu panouri solare, încărcătoare pentru maşini electrice. Printre destinaţiile preferate se numără Aspen sau Austin din SUA ori Peninsula Mornington din apropiere de Melbourne, de pe continentul australian.

     


     

  • Buget 2021: Guvernul plafonează cheltuielile cu salariile bugetarilor la 110 miliarde lei

    Guvernul vrea să cheltuiască cu salariile bugetarilor aproximativ 110 mld. lei în 2021, un nivel similar cu cheltuiala cu salarii din 2020, arată proiectul de buget publicat de Finanţe. Cheltuielile cu salariile (cheltuieli de personal) înseamnă 26% din cheltuielile totale ale bugetului general consolidat.

    Salariile bugetarilor sunt îngheţate la nivelul lunii decembrie 2020 pentru anul 2021. Aceasta este principala măsură dintr-un set care ar urma să aducă bugetului de stat, care încă nu a fost publicat, o economie de 17,6 mld. lei, adică 1,55% din PIB-ul de 1.156 de lei, cât speră guvernul să fie în 2021.

    Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar în valoare nominală cu 20 mld. lei în 2021 faţă de 2020. Factura salariilor bugetarilor (cheltuielile de personal) au fost în 2020 de 110 mld. lei, adică 10,6% din PIB.

    În proiectul de buget se menţionează că indemnizaţiile şi primele din aparatul de stat nu vor fi eliminate, ci se vor menţine la nivelul din decembrie 2020.

     

  • I-a dat unui om al străzii 100.000 de dolari cu o singură condiţie. Ce a urmat e de necrezut

    Toată povestea a născut numeroase controverse, mai ales după apariţia la televiziune a documentarului realizat, “Reversal of Fortune”.

    În cadrul unui interviu, regizorul şi scenaristul Wayne Powers a spus că ideea i-a venit în Los Angeles, unde mulţi oameni ai străzii îi cereau bani. “Ce ar face un astfel de om dacă i-ai da o avere?”, se întreba Powers. A propus scenariul celor de la Showtime, iar aceştia i-au finanţat proiectul.

    Regizorul spune că l-a ales pe Rodrigue după ce a discutat cu mai mulţi oameni ai străzii, argumentând că cel ales era un om care avusese, pur şi simplu, mult prea mult ghinion în viaţă. “Atunci când mă gândesc la copilărie, cred că nimic nu a mers cum trebuia. Mama mea era alcoolică. Aveam petreceri tot timpul în casă, cred că am început să beau când aveam 13 ani”, a povestit Rodrigue. Înainte ca Powers să demareze proiectul, Rodrigue câştiga bani colectând sticle şi cutii. El câştiga în jur de 20 de dolari pe zi – suficient pentru a cumpăra mâncare, alcool şi ţigări.

    Odată cu începerea filmărilor, cei din echipa lui Powers nu au mai interacţionat cu omul străzii. I-au pus la dispoziţie un consultant financiar la care Rodrigue a apelat în prima zi; după întâlnire, el şi-a cumpărat o bicicletă şi s-a dus cu un prieten la un parc de distracţii. A închiriat o cameră la un motel, dar nu s-a obişnuit cu patul aşa că a dormit pe jos; părea că nu vrea să cheltuie mult şi ar putea să îşi schimbe viaţa.

    Ce a urmat seamănă destul de mult cu ceea ce se întâmplă cu majoraritatea celor care câştigă la loterie: toţi cunoscuţii au început să îi ceară bani, iar femeile au început să îi dea mai multă atenţie. După ce a cheltuit o sumă consistentă, Ted Rodrigue a plecat să îşi viziteze familia în Sacramento. S-a întors după o lună de zile, a închiriat un apartament şi şi-a cumpărat o camionetă.

    În 6 luni de zile, Ted Rodrigue a cheltuit toţi cei 100.000 de dolari; doi ani mai târziu, după ce a vândut tot ce putea, el a început din nou să colecteze sticle pentru a supravieţui.

    “A fost o perioadă frustrantă, pentru că a avut multe oportunităţi”, remarcă Powers. “Atunci când petreci mult timp cu cineva speri ca acea persoană să reuşească; din păcate, de data asta nu a fost cazul.”

    Sursa: Today i found out

  • Premierul Florin Cîţu, despre bugetul din 2021: Veniturile cresc cu 13% şi cheltuielile cu 5%. Sunt cheltuieli salariale şi de pensii care nu mai pot fi susţinute de buge

    Premierul Florin Cîţu a spus că ve­niturile bugetului de stat sunt prognozate să creas­că cu 13% în 2021, iar chel­tuielile cu 5%, în con­diţiile în care PIB-ul nominal creşte cu 7%. Pe baza execuţiei bugetare din 2020, veniturile ar ajunge la 364 mld. lei, în vreme ce cheltuielile bugetului de stat vor fi de 446 mld. lei.

    „Vorbim de cheltuieli care nu mai pot fi susţinute de economie. În 2021 vom recalibra finanţele Ro­mâ­niei şi vom începe cu creş­terea veniturilor, care anul acesta este de aproape 13% faţă de anul tre­cut şi o plafonare a cheltuielilor, care cresc cu 5%, în con­iţiile în care PIB-ul în valoare nominală creş­te cu 7%“, a spus Florin Cîţu miercuri la guvern.

    Guvernul a discutat mier­curi pe tema unei OUG referi­toa­re la re­ducerea cheltuielilor struc­turale, adică salariile şi pensiile.

    Premierul a mai anun­ţat că în companiile de stat, unde s-au înregistrat pierderi mari, va urma o perioadă de restruc­tu­rare, in­clu­siv de angajaţi: „Vom vedea cine va pleca, sunt companii cu pier­deri, trebuie să luăm o decizie.“

  • Ce se va întâmpla cu economia în perioada următoare

    ♦ Guvernul mizează în 2021 pe o creştere economică de 4,3% şi speră ca toate sectoarele economice să intre pe plus şi să scoată economia şi bugetul de stat cu capul la suprafaţă ♦ Revenirea economică pierde însă startul cu trei luni.

    Comisia Naţională de Stra­tegie şi Prognoză (CNSP) vede o scădere econo­mică în primele trei luni din 2021, prin comparaţie cu perioada similară din 2020. Începând cu al doilea trimestru al acestui an economia va începe să recupereze şi va creşte, pe tot anul, cu 4,3%, arată reprezentanţii Prognozei în nota care însoţeşte prognoza de iarnă 2021, pe care guvernul îşi construieşte bugetul.

    „Revenirea în zona pozitivă este deplasată spre trimestrul II 2021, urmând ca şi în primul trimestru al anului 2021 să avem o uşoară contracţie economică faţă de primul trimestru 2020“, se arată în document.

    Guvernul aşteaptă ca economia să crească cu 4,3% în 2021, după o creştere a tuturor sectoarelor economice. Pe partea de cerere, investiţiile ar urma să aducă 2,8 puncte procentuale din creşterea economică de 4,3%, în vreme ce consumul final ar veni cu 2,9 pp.

    Guvernul vede investiţiile şi consu­mul ca principale motoare pentru relan­sarea economică din 2021: „Pe latura ce­rerii, atât consumul privat, cât şi formarea brută de capital fix vor constitui motorul creşterii economice în anul 2021, având contribuţii de 2,4 şi respectiv 2,9 puncte procen­tuale. Consumul privat se estimea­ză că va înregistra o dinamică moderată, ca urmare a creşterii mai reduse în termeni reali a veniturilor salariale.“

    Cheltuielile de capital ale guvernului, investiţiile, au fost la 11 luni din 2020 în valoare de 24,7 mld. lei, în creştere cu 10,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. Guvernul este însă, şi în 2021, la strâmtoare în ceea ce priveşte bugetul. Cu un deficit bugetar de 7-8% din PIB şi cheltuieli fixe cu salarii şi pensii aproape la nivelul veniturilor fiscale, bugetul de stat nu are bani pentru relansarea economiei prin investiţii. Miza cea mai mare va fi atragerea şi folosirea fondurilor europene, sunt de părere analiştii economici.

    Pe partea de formare, industria, una dintre cele mai importante ramuri şi care face peste 20% din PIB, ar urma să crească din punctul de vedere al valorii adăugate brute cu 5,7%, după o scădere de 8,7% în 2020.

    „În ceea ce priveşte industria, pu­ter­nic afectată de criza sanitară, se aşteaptă pentru anul curent o revenire parţială, atingerea nivelului din 2019 fiind estimată în mod conservator pentru anul 2022. Prudentă este şi estimarea evoluţiei sectorului agricol pentru care s-a prognozat o creştere de producţie de numai 14,7%, în condiţiile în care aceasta ar urma după doi ani cu reduceri succesive de producţie (-22,3% în 2020 şi -2,2% în 2019). În condiţii climatice normale, aceste estimări pot fi de­pă­şite“, mai scrie Prognoza în document.

    Industria României, puternic ancorată în industriile vestice, era deja pe un trend descendent înainte de pandemie. Evoluţia sectorului industrial românesc depinde într-o bună măsură de evoluţia economiilor vestice, în special de Germania, dar depinde şi de o serie de factori interni, cum ar fi ajutorul guvernului şi evoluţia preţului energiei.

    Agricultura, cu o pondere mică în PIB, de circa 4%, ar urma să crească cu aproa­pe 15%. Sectorul agricol româ­nesc vine după doi ani de scădere, în con­se­cinţă creşterea de două cifre prin com­paraţie cu 2020 este de fapt foarte mică. Estimarea guvernului se bazează, potrivit Prog­nozei, pe condiţii meteo nefa­vo­rabile agriculturii, iar în condiţii nor­ma­le estimarea ar putea fi depăşită. În 2020 seceta şi-a pus amprenta pe scă­de­rea de peste 20% a agriculturii în Româ­ni­a.

    Construcţiile ar urma să mai încetinească avansul din 2019 şi 2020 şi să crească din punctul de vedere al valorii adăugate brute cu circa 6% şi să aducă creşterii economice o contribuţie de 0,4 pp. Analiştii din piaţă sunt de părere că cel mai bine vor avansa infrastructura şi spaţiile de logistică în 2021, chiar dacă pe partea de spaţii comerciale şi birouri este posibil să fie o scădere.

    Serviciile, cu o pondere în PIB de 60%, ar urma să crească cu 3 şi să aducă, pe partea de formare, cea mai mare contribuţie creşterii economice: Ă1,8 pp din creşterea economică de 4,3%.

  • Cum ar trebui să ne cheltuim banii. Analist: „Cheia este să vă protejaţi de voi înşivă”

    Anul 2020 a fost unul dificil şi din perspectiva finanţelor personale: mulţi dintre noi am realizat cât de utilă ar fi fost economisirea până în acel moment şi ne-am găsit în situaţia unor cheltuieli neprevăzute: spre exemplu, o maşină pe care am folosit-o mai mult fiindcă am evitat transportul public, acordarea unui salariu unei persoane care s-a ocupat de pregătirea copiilor acasă, abonamente la mai multe servicii de streaming care să ne facă viaţa mai bună – acestea în cel mai bun caz – situaţia a fost mai dramatică în cazul familiilor cu pierderi de locuri de muncă sau în cazul celor pentru care veniturile nu au fost constante. 
     
    Mulţi dintre noi am conştientizat cât de importantă este economisirea şi ne-am propus să facem mai multe în acest sens decât în anii trecuţi. Jurnaliştii de la The New York Times au stabilit o listă scurtă care să ne ajute să economisim mai uşor. 
     
    1. Economisiţi cu scop
     
    Brent Weiss, cofondator al firmei de planificare financiară Facet Wealth, crede că suntem prea vagi când vine vorba despre scopurile noastre financiare. Să economiseşti mai mult sau să cheltui mai puţin sunt scopuri admirabile, însă ar trebui ca de fapt să ne concentrăm pe „ceea ce vrem să realizăm”, a spus el. 
    Vreţi să plătiţi o anumită datorie? Să construiţi un fond de urgenţă de economii? Să vă planificaţi o călătorie la finalul pandemie alături de prietenii voştri?
    Construiţi-vă anumite obiective, apreciaţi cât de mult trebuie să economisiţi şi până când. Aceste detalii sunt cheia economisirii a spus analistul citat de The New York Times.
     
    2. Cumpăraţi ceea ce vă place
     
    Anul trecut am trecut printr-un experiment natural: abilitatea de a cheltui a fost limitată, astfel că am dobândit o dimensiune asupra ceea ce aveam nevoie cu adevărat şi asupra lucrurilor care nu sunt atât de importante. Poate aţi învăţat că vă place să mergeţi la plajă mai mult decât ză zburaţi cu copiii spre o altă destinaţie de vacanţă. Poate să comandaţi mâncare în mai multe zile pe săptămână v-a ajutat când aveaţi un program foarte aglomerat. Poate vreţi să contribuţi în continuare la realizările unei organizaţii caritabile. 
    Dacă reuşiţi să decideţi ce este cu adevărat important pentru voi, veţi ajunge să cheltuiţi mai puţin pe lucruri de care nu aveţi de fapt nevoie. 
     
    3. Fiţi atenţi la felul în care vă stabiliţi bugetul
     
    Ideea unui „sistem bugetar” poate să fie intimidantă – acum însă există chiar şi aplicaţii care vă pot ajuta să faceţi acest lucru. 
     
    4. Încercaţi să vă limitaţi accesul la economii
     
    „Zidurile digitale” sunt destul de accesibile şi este foarte posibil „să daţi iama” în fondurile voastre pentru o escapadă post-vaccin. Dacă faceţi aceasta de prea multe ori, s-ar putea să aveţi nevoie să vă limitaţi instinctele de cheltuieli. Cheia este să vă protejaţi de voi înşivă. Meir Statman, profesor de finanţe la Universitatea Santa Clara din California, recomandă să vă faceţi economiile greu de accesat din punct de vedere al funcţionalităţii. „O modalitate este să vă plasaţi fondurile de urgenţă într-o bancă aflată la cel puţin o oră distanţă şi să renunţaţi la cardul cu care vă puteţi accesa acel cont.”
     
    5. Aceeaşi regulă se aplică atunci când vine vorba despre cheltuieli.
     
    Atunci când faceţi cheltuieli online, încercaţi să vă dezactivaţi cartea de credit de la anumite conturi de magazine, astfel încât să vă limitaţi şi aceste cheltuieli. Stabiliţi împreună cu partenerul de viaţă  să discutaţi orice achiziţie nouă care depăşeşte un anumit preţ. 
    Poate va fi nevoie de un efort suplimentar, dar veţi avea o astfel de discuţie doar atunci când va fi vorba despre ceva ce vă doriţi cu adevărat. 
     

  • Cum ar trebui să ne cheltuim banii. Analist: „Cheia este să vă protejaţi de voi înşivă”

    Anul 2020 a fost unul dificil şi din perspectiva finanţelor personale: mulţi dintre noi am realizat cât de utilă ar fi fost economisirea până în acel moment şi ne-am găsit în situaţia unor cheltuieli neprevăzute: spre exemplu, o maşină pe care am folosit-o mai mult fiindcă am evitat transportul public, acordarea unui salariu unei persoane care s-a ocupat de pregătirea copiilor acasă, abonamente la mai multe servicii de streaming care să ne facă viaţa mai bună – acestea în cel mai bun caz – situaţia a fost mai dramatică în cazul familiilor cu pierderi de locuri de muncă sau în cazul celor pentru care veniturile nu au fost constante. 
     
    Mulţi dintre noi am conştientizat cât de importantă este economisirea şi ne-am propus să facem mai multe în acest sens decât în anii trecuţi. Jurnaliştii de la The New York Times au stabilit o listă scurtă care să ne ajute să economisim mai uşor. 
     
    1. Economisiţi cu scop
     
    Brent Weiss, cofondator al firmei de planificare financiară Facet Wealth, crede că suntem prea vagi când vine vorba despre scopurile noastre financiare. Să economiseşti mai mult sau să cheltui mai puţin sunt scopuri admirabile, însă ar trebui ca de fapt să ne concentrăm pe „ceea ce vrem să realizăm”, a spus el. 
    Vreţi să plătiţi o anumită datorie? Să construiţi un fond de urgenţă de economii? Să vă planificaţi o călătorie la finalul pandemie alături de prietenii voştri?
    Construiţi-vă anumite obiective, apreciaţi cât de mult trebuie să economisiţi şi până când. Aceste detalii sunt cheia economisirii a spus analistul citat de The New York Times.
     
    2. Cumpăraţi ceea ce vă place
     
    Anul trecut am trecut printr-un experiment natural: abilitatea de a cheltui a fost limitată, astfel că am dobândit o dimensiune asupra ceea ce aveam nevoie cu adevărat şi asupra lucrurilor care nu sunt atât de importante. Poate aţi învăţat că vă place să mergeţi la plajă mai mult decât ză zburaţi cu copiii spre o altă destinaţie de vacanţă. Poate să comandaţi mâncare în mai multe zile pe săptămână v-a ajutat când aveaţi un program foarte aglomerat. Poate vreţi să contribuţi în continuare la realizările unei organizaţii caritabile. 
    Dacă reuşiţi să decideţi ce este cu adevărat important pentru voi, veţi ajunge să cheltuiţi mai puţin pe lucruri de care nu aveţi de fapt nevoie. 
     
    3. Fiţi atenţi la felul în care vă stabiliţi bugetul
     
    Ideea unui „sistem bugetar” poate să fie intimidantă – acum însă există chiar şi aplicaţii care vă pot ajuta să faceţi acest lucru. 
     
    4. Încercaţi să vă limitaţi accesul la economii
     
    „Zidurile digitale” sunt destul de accesibile şi este foarte posibil „să daţi iama” în fondurile voastre pentru o escapadă post-vaccin. Dacă faceţi aceasta de prea multe ori, s-ar putea să aveţi nevoie să vă limitaţi instinctele de cheltuieli. Cheia este să vă protejaţi de voi înşivă. Meir Statman, profesor de finanţe la Universitatea Santa Clara din California, recomandă să vă faceţi economiile greu de accesat din punct de vedere al funcţionalităţii. „O modalitate este să vă plasaţi fondurile de urgenţă într-o bancă aflată la cel puţin o oră distanţă şi să renunţaţi la cardul cu care vă puteţi accesa acel cont.”
     
    5. Aceeaşi regulă se aplică atunci când vine vorba despre cheltuieli.
     
    Atunci când faceţi cheltuieli online, încercaţi să vă dezactivaţi cartea de credit de la anumite conturi de magazine, astfel încât să vă limitaţi şi aceste cheltuieli. Stabiliţi împreună cu partenerul de viaţă  să discutaţi orice achiziţie nouă care depăşeşte un anumit preţ. 
    Poate va fi nevoie de un efort suplimentar, dar veţi avea o astfel de discuţie doar atunci când va fi vorba despre ceva ce vă doriţi cu adevărat. 
     

  • Telemuncă şi telesalariaţi: Cheltuielile suportate de angajator aferente activităţii în regim de telemuncă sunt deductibile şi netaxabile în limita a 400 de lei

    Conform legii privind reglementarea activităţii de telemuncă contractele individuale de muncă  ar trebui să conţină condiţiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activităţii în regim de telemuncă a angajatului şi care în prezent sunt deductibile de angajator până la suma de 400 de lei.

    În ceea ce priveşte angajaţii care lucrează în regim de telemuncă, angajatorii ar trebui să acorde angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă anumite sume pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou.

    Mai exact, conform legii Nr. 81/2018 din 30 martie 2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă, contractul în cazul activităţii de telemuncă, contractul individual de muncă conţine şi condiţiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activităţii în regim de telemuncă.

    De anul acesta, conform legii nr. 296 din 18 decembrie 2020pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal cheltuielile suportate de angajator aferente activităţii în regim de telemuncă pentru salariaţii care desfăşoară activitatea în acest regim sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal.

    Astfel, sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.

    Pe lângă că aceste cheltuieli sunt deductibile la angajator, angajaţii nu sunt obligaşi la plata impozitului, CAS şi CASS pentru sumele primite în limita a 400 de lei.

     

  • Romanii sunt peste media UE, la consumul de…alcool. Letonii alocă 4,8% din buget, românii 2,6%, iar media UE este 1,6%