BusinessMagazin

Tag: cauza

  • Rezervele internaţionale, 34,5 miliarde euro, în august, cel mai redus nivel din ultimele 28 de luni

    Un nivel apropiat a mai fost atins în februarie 2016, când valoarea rezervelor internaţionale ale României era de 34,596 de miliarde de euro, după care a urcat la 34,9 miliarde de euro, în martie 2016, mai arată datele băncii centrale. În plus, un nivel mai redus de-atât a mai fost consemnat la finele lunii septembrie 2015, de 32,475 miliarde de euro.

    Luna august este a şaptea lună consecutivă în care valoarea rezervelor internaţionale scade. Economiştii susţin că această evoluţie indică faptul că BNR intervine pentru a susţine leul, aflat sub presiune din cauza evoluţie inflaţiei şi a contextului internaţional. De asemenea, rezervele internaţionale au ajuns în august 2018 la o valoare cu 10,6% mai redusă, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Programul “Litoralul pentru toţi” începe la 2 septembrie, biletele se pot cumpăra şi cu vouchere

    Programul „Litoralul pentru toţi”, prin care turiştii beneficiază de cazare la mare plătind între 150 şi 600 de lei pentru o săptămână, va fi relansat de luni, 2 septembrie, fiind disponibile aproximativ 12.000 de locuri.

    Potrivit Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, programul social este destinat turiştilor care îşi doresc o vacanţă la malul mării la sfârşitul sezonului, pentru care pot aloca buget foarte mic, comparativ cu bugetele pentru sejururile petrecute în lunile iulie şi august.

    „Tarifele practicate în programul special Litoralul pentru toţi sunt mai mici cu până la 70 la sută faţă de cele din vârf de sezon”, arată reprezentanţii FPTR într-un comunicat de presă.

    Lansat în urmă cu 16 ani, „Litoralul pentru toţi” este singurul program social din România susţinut integral de mediul de afaceri, respectiv de patronatele hoteliere autohtone.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Nu va scăpa NICI UN PORC! Un fermier din Brăila cere măsuri extreme: Olanda a eutanasiat 6 MILIOANE de porci

    El consideră că statul a greşit pentru că nu a luat măsuri de PREVENŢIE şi că erorile la nivel decizional continuă deoarece, marii fermieri nu sunt ajutaţi în regim de urgenţă.

    Gheorghe Caruz a pus bazele unei mari afaceri cu porci în judeţul Brăila. La fel ca alţi agricultori, el a avut de suferit din cauza pestei porcine africane. La ferma de porci de la Tichileşti deţinută de familia Caruz, zilele acestea sunt eutanasiaţi peste 35.000 de porci.

    Fermierul e contrariat, pentru că, după declanşarea epidemiei, a luat toate măsurile stabilite de autorităţi şi consideră că factorii de decizie au greşit deoarece nu au împuşcat porcii mistreţi din Delta Dunării şi nu au instruit populaţia.

    Autorităţile i-au obligat pe fermieri să respecte o serie de reguli, precum infiinţarea unor filtre de dezinfecţie şi a unor puncte de control, stabilirea unor coridoare de siguranţă în jurul fermei, limitarea accesului în zonă a persoanelor străine, controlul apei şi al furajelor.

    ”S-a greşit de la început, pentru că nu au fost împuşcaţi porcii mistreţi din Delta Dunării. S-a spus atunci că este rezervaţie, că speriem păsările, acum speriem oamenii pentru că nu o să mai avem ce mânca. Nu s-a făcut instruirea populaţiei. Omul are cel mai important rol: să anunţe imediat autorităţile că a văzut un porc mort. La noi, nu, trecea omul pe lângă cadavru şi îşi vedea de treabă.

    Dacă se luau măsuri radicale în Deltă, nu se mai ajungea aici. În Germania au stat cu armata în jurul marilor ferme când a izbucnit pesta, la fel şi în alte state, în Olanda au omorât aproximativ şase milioane de porci. Nu am învăţat nimic de la alţii, pesta este de doi-trei ani în Ucraina şi noi nu am luat nicio măsură, am stat”, a declarat pentru Mediafax, Gheorghe Caruz.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • COPII sub 10 ani încearcă să se SINUCIDĂ într-o tabără de refugiaţi. Vezi condiţiile de la MORIA, Grecia

    “Suntem întotdeauna gata să fugim, 24 de ore pe zi avem copiii pregătiţi. Violenţa înseamnă că micuţii noştri nu dorm”, spune Sara Khan, originară din Afganistan.

    Familia Sarei îşi petrece toată ziua în aşteptarea hranei şi este gata să alerge toată noaptea, de teama încăierărilor care izbucnesc în mod constant în adăpost.

    Condiţiile sunt atât de îngrozitoare încât organizaţiile de caritate au părăsit efectiv tabăra în semn de protest.

    Locul miroase a canalizare şi există aproximativ 70 de persoane la o toaletă, conform misiunii medicale de caritate Medici fără Frontiere.

    Unii oameni trăiesc în cabine mobile, în care sunt instalate corturi şi foi de prelată, singurele ”case” pentru cei care nu pot obţine niciun spaţiu de locuit oficial. Un cort cuprinde 17 persoane, adică patru familii locuiesc sub o pânzâ.

    În prezent, mai mult de 8.000 de persoane au fost înghesuite în tabăra Moria, care ar fi trebuit să găzduiască în jur de 2.000 de oameni.

    Personalul organizaţiei spune că au fost nevoiţi să se ocupe de copiii de până la 10 ani, care au încercat să se sinucidă.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Asociaţia Producătorilor de Medicamente, apel către MS pentru calculul diferenţiat al taxei clawback

    “Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) face un nou apel către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice pentru a introduce imediat modul de calcul diferenţiat al acestei taxe (clawback, n.r), care poate asigura accesul la tratament a milioane de români în condiţii de impact minim asupra cheltuielilor publice”, se arată într-un comunicat trimis, luni, de APMGR.

    Sursa citată mai precizează că taxa clawback are un impact mult mai puternic asupra medicamentelor cu preţ scăzut, prin urmare acestea ajung să aibă un preţ sub costul de producţie şi sunt scoase din fabricaţie sau oprite de la comercializare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pierderi de milioane de euro, şomaj în creştere şi afaceri distruse în Brăila, din cauza pestei

    Aceştia au început deja să închidă magazinele care comercializau carne de porc şi să trimită angajaţii în şomaj, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Confirmarea pestei porcine africane la fermele din Gropeni cu 141.000 de porci şi din Tichileşti cu 35.000 de capete reprezintă o grea lovitură pe toţi cei implicaţi în domeniu, atât pentru producători, cât şi pentru comercianţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatorul american John McCain a murit la vârsta de 81 de ani

    McCain s-a retras din viaţa politică în decembrie 2017. A fost senator de şase ori şi desemnat candidat republican la preşedinţia SUA în 2008.

    John Mc Cain a fost fiu şi nepot de amirali şi a luptat ca pilot de avion în timpul răboiului din Vietnam. A fost doborât şi a petrecut peste cinci ani ca prizonier de război.
     
    Preşedintele Donald Trump şi-a declarat, într-un mesaj pe Twitter, simpatia şi respectul pentru senator şi familia sa. Mesaje au mai fost postate de Sarah Palin, care i-a fost parteneră în campania din 2008, Barack Obama, candidat democrat în 2008 şi câştigător al alegerilor, precum şi fostul vicepreşedinte Joe Biden.
     

  • Cât mai valorează salariile când inflaţia din România atinge un record european?

    La nivelul salariului mediu pe economie, creşterea nominală din iunie 2017 până în iunie 2018 a fost de 14,33% (de la 2.380 la 2.721 de lei), dar din cauza inflaţiei, majorarea reală a fost de doar 8,93%, potrivit seriilor de date ale Institutului Naţional de Statistică. Iar dacă pe medie – ca rezultantă generală – s-a întâmplat aşa, înseamnă că există domenii în care puterea de cumpărare a crescut chiar în condiţii de scumpiri, dar există şi domenii în care, deşi salariul a crescut, puterea de cumpărare a scăzut.

    În intermedierile financiare (bănci, asigurări, pensii, fonduri mutuale), spre exemplu, salariul nominal net a crescut cu 4,39%, de la 4.581 de lei în iunie 2017 la 4.782 de lei în iunie 2018; însă, din cauza inflaţiei, salariul real – puterea de cumpărare – a scăzut cu 1%. Cu alte cuvinte, acel plus de 200 de lei la salariul finanţiştilor s-a transformat într-un minus la puterea de cumpărare, din cauza scumpirilor de peste an.
    La fel au păţit şi funcţionarii din IFN-uri (instituţiile financiare nonbancare) sau din companiile de leasing ori de brokeraj pentru microcredite: salariile lor nominale au crescut pe medie cu 2,2%, de la 4.756 de lei în iunie 2017 la 4.860 de lei în iunie 2018, dar – din cauza inflaţiei – puterea lor de cumpărare a scăzut cu 3,2%.

    Alt exemplu: în industria tutunului, care până nu demult era campioana majorărilor salariale şi domina topul veniturilor, salariul mediu a crescut cu 3,76%, de la 4.094 de lei în iunie 2017 la 4.248 de lei în iunie 2018, dar de fapt puterea de cumpărare a acestor angajaţi a scăzut cu 1,64%.

    Ghinionişti şi norocoşi în lupta cu scumpirile

    Din statistici mai reiese că petroliştii, angajaţii din domeniul gazelor şi colegii lor din domeniul extractiv par să fie cei mai ghinionişti din acest punct de vedere. Pe lângă neplăcuta scădere salarială, cu 3,8% (de la 5.478 de lei în iunie 2017 la 5.269 de lei în iunie 2018), ei s-au confruntat şi cu scumpirile de 5,4% în perioada analizată, fapt care le-a provocat o scădere a puterii de cumpărare cu 9,2%. Şi chiar cu peste 14%, în cazul angajaţilor din domeniul servicii anexe extracţiei.

    Domeniul poştă şi curierat se remarcă prin altceva: angajaţii de aici au pierdut din cauza scumpirilor exact cât au câştigat prin creşterea veniturilor, salariul lor real (ajustat cu inflaţia) urcând în acest an cu puţin peste 0%.

    De cealaltă parte, cu creşteri consistente ale puterii de cumpărare în condiţii de inflaţie, se regăsesc norocoşii din domeniile în care salariile s-au majorat spectaculos. Topul majorărilor este dominat de angajaţii din rafinării şi cocserii (+35% la salariul nominal, respectiv +29,6% la puterea de cumpărare), urmaţi de cei din companiile de editare (+33% la salariul nominal, respectiv +27,6% la puterea de cumpărare), de cei din sănătate şi asistenţă socială (+31,7% la salariul nominal, respectiv +26,3% la puterea de cumpărare) şi de lucrătorii din minele metalifere (+25,6% la salariul nominal, respectiv +27,2% la puterea de cumpărare).

    Ca o consolare pentru cei loviţi la temelia puterii de cumpărare, s-ar putea menţiona două argumente:

    1. Chiar şi în anii 2016-2017, când inflaţia era negativă, au existat domenii în care capacitatea financiară a unor angajaţi s-a erodat pentru că scăderile salariilor acestora erau mai mari decât scăderile de preţuri;

    2. Banca Naţională ne anunţă, acum, că în a doua parte a acestui an inflaţia se va tempera, coborând spre 3,5%, iar Comisia Naţională de Prognoză anticipează că majorările salariale nu se vor opri nici în 2018, nici la anul.

    Deocamdată, statisticile oficiale arată că inflaţia a „muşcat” destul de adânc din creşterile de salarii, contrazicând declaraţiile triumfaliste ale oficialilor de la butoanele economiei.

    Tot mai mulţi români pierd bătălia cu scumpirile, chiar dacă salariile lor cresc

    Cât costă inflaţia

    Din statisticile oficiale ar putea fi dedusă un fel de formulă de calcul pentru cât costă inflaţia, prima constatare fiind aceea că „preţul scumpirilor” este cu atât mai mare cu cât salariile cresc mai puţin. La nivelul mediei, unde majorarea salariului real a fost de doar 8,9% când putea fi de 14,3%, calculul arată un „preţ” de 130 de lei per salariat. Adică puterea de cumpărare, în loc să crească cu 341 de lei (cât a fost majorarea salarială nominală), a crescut doar cu 211 lei, din cauza scumpirilor. Sau: dacă salariul tău nu a crescut în ultimul an cu mai mult de 100-130 de lei (în funcţie şi de venitul net), atunci e clar că puterea ta de cumpărare s-a erodat din cauza inflaţiei.

  • Cât mai valorează salariile când inflaţia din România atinge un record european?

    La nivelul salariului mediu pe economie, creşterea nominală din iunie 2017 până în iunie 2018 a fost de 14,33% (de la 2.380 la 2.721 de lei), dar din cauza inflaţiei, majorarea reală a fost de doar 8,93%, potrivit seriilor de date ale Institutului Naţional de Statistică. Iar dacă pe medie – ca rezultantă generală – s-a întâmplat aşa, înseamnă că există domenii în care puterea de cumpărare a crescut chiar în condiţii de scumpiri, dar există şi domenii în care, deşi salariul a crescut, puterea de cumpărare a scăzut.

    În intermedierile financiare (bănci, asigurări, pensii, fonduri mutuale), spre exemplu, salariul nominal net a crescut cu 4,39%, de la 4.581 de lei în iunie 2017 la 4.782 de lei în iunie 2018; însă, din cauza inflaţiei, salariul real – puterea de cumpărare – a scăzut cu 1%. Cu alte cuvinte, acel plus de 200 de lei la salariul finanţiştilor s-a transformat într-un minus la puterea de cumpărare, din cauza scumpirilor de peste an.
    La fel au păţit şi funcţionarii din IFN-uri (instituţiile financiare nonbancare) sau din companiile de leasing ori de brokeraj pentru microcredite: salariile lor nominale au crescut pe medie cu 2,2%, de la 4.756 de lei în iunie 2017 la 4.860 de lei în iunie 2018, dar – din cauza inflaţiei – puterea lor de cumpărare a scăzut cu 3,2%.

    Alt exemplu: în industria tutunului, care până nu demult era campioana majorărilor salariale şi domina topul veniturilor, salariul mediu a crescut cu 3,76%, de la 4.094 de lei în iunie 2017 la 4.248 de lei în iunie 2018, dar de fapt puterea de cumpărare a acestor angajaţi a scăzut cu 1,64%.

    Ghinionişti şi norocoşi în lupta cu scumpirile

    Din statistici mai reiese că petroliştii, angajaţii din domeniul gazelor şi colegii lor din domeniul extractiv par să fie cei mai ghinionişti din acest punct de vedere. Pe lângă neplăcuta scădere salarială, cu 3,8% (de la 5.478 de lei în iunie 2017 la 5.269 de lei în iunie 2018), ei s-au confruntat şi cu scumpirile de 5,4% în perioada analizată, fapt care le-a provocat o scădere a puterii de cumpărare cu 9,2%. Şi chiar cu peste 14%, în cazul angajaţilor din domeniul servicii anexe extracţiei.

    Domeniul poştă şi curierat se remarcă prin altceva: angajaţii de aici au pierdut din cauza scumpirilor exact cât au câştigat prin creşterea veniturilor, salariul lor real (ajustat cu inflaţia) urcând în acest an cu puţin peste 0%.

    De cealaltă parte, cu creşteri consistente ale puterii de cumpărare în condiţii de inflaţie, se regăsesc norocoşii din domeniile în care salariile s-au majorat spectaculos. Topul majorărilor este dominat de angajaţii din rafinării şi cocserii (+35% la salariul nominal, respectiv +29,6% la puterea de cumpărare), urmaţi de cei din companiile de editare (+33% la salariul nominal, respectiv +27,6% la puterea de cumpărare), de cei din sănătate şi asistenţă socială (+31,7% la salariul nominal, respectiv +26,3% la puterea de cumpărare) şi de lucrătorii din minele metalifere (+25,6% la salariul nominal, respectiv +27,2% la puterea de cumpărare).

    Ca o consolare pentru cei loviţi la temelia puterii de cumpărare, s-ar putea menţiona două argumente:

    1. Chiar şi în anii 2016-2017, când inflaţia era negativă, au existat domenii în care capacitatea financiară a unor angajaţi s-a erodat pentru că scăderile salariilor acestora erau mai mari decât scăderile de preţuri;

    2. Banca Naţională ne anunţă, acum, că în a doua parte a acestui an inflaţia se va tempera, coborând spre 3,5%, iar Comisia Naţională de Prognoză anticipează că majorările salariale nu se vor opri nici în 2018, nici la anul.

    Deocamdată, statisticile oficiale arată că inflaţia a „muşcat” destul de adânc din creşterile de salarii, contrazicând declaraţiile triumfaliste ale oficialilor de la butoanele economiei.

    Tot mai mulţi români pierd bătălia cu scumpirile, chiar dacă salariile lor cresc

    Cât costă inflaţia

    Din statisticile oficiale ar putea fi dedusă un fel de formulă de calcul pentru cât costă inflaţia, prima constatare fiind aceea că „preţul scumpirilor” este cu atât mai mare cu cât salariile cresc mai puţin. La nivelul mediei, unde majorarea salariului real a fost de doar 8,9% când putea fi de 14,3%, calculul arată un „preţ” de 130 de lei per salariat. Adică puterea de cumpărare, în loc să crească cu 341 de lei (cât a fost majorarea salarială nominală), a crescut doar cu 211 lei, din cauza scumpirilor. Sau: dacă salariul tău nu a crescut în ultimul an cu mai mult de 100-130 de lei (în funcţie şi de venitul net), atunci e clar că puterea ta de cumpărare s-a erodat din cauza inflaţiei.

  • Preşedintele PSD a afirmat că atacurile la adresa sa vin din cauza măsurilor luate şi care deranjează „statul paralel

    „Finanţează Resist, mişcări, îi indeamnă pe proprii angajaşi să meargă la proteste. Acum e mai slabă mişcarea asta. Klaus Iohannis care îşi doreşte, ardoare e cuvânt moale, e singurul lui obiectiv pentru protecţie personală. Pentru că are bani de dat pe casele pe care le-au luat. El ne ia pe toţi de prost. Au început să se investigheze lucrurile. Cu nişte şmecherii prin zonă, dintr-o data casa e a nimănui. Mă rog e un proces. Sperăm ca justiţia să aibă loc să funcţioneze”, a declarat Liviu Dragnea.

     
    „Există un grup de companii mari care au vrut şi au şi procedat în sensul acesta să aibă câştiguri mari dar să nu verse la bugetul de stat toate taxele şi impozite. Este vorba de unele multinaţionale, este vorba de unele bănci, în sensul că, doar un exemplu, sunt o mulţime de procedure pe care le folosesc. E discutabil aici. Să zicem că fabric ceva aici în România şi eu import de la firma mama un produs cu valoare neverosimil mai mare şi sigur că profitul de aici mi se diminuează, iar profitul la compania mamă creşte. Consultanţe, firme de recuperare a datoriilor extrem de mici a unor comapnii care după aia se valorifică la sume mai mari. Eu în continuare spun că eu cred că nu sunt legale şi cred că instituţiile statutului au început să investigheze şi să taxeze astfel de practice. Să îl luăm pe Klaus Iohannis, el e omul momentului, biciclistul numărul 1 al României, dacă anul trecut spunea că nu o să aibă venituri la buget, nu o să adopte măsuri de relaxare fiscal, nu o să aibă bani de pensii şi salarii, transferal contribuţiilor o să producă tulburări la companii. S-a dovedit că am avut o creştere economică foarte mare, 6,9%, ne-am încadrat în deficitul de 3%, am pus 2% din PIB la apărare şi au fost făcute achiziţii majore la apărare, pensiile au crescut, salariile au crescut, inclusive salariile de la Administraţia Prezidenţială au crescut. A venit anul 2018. S-a mărit punctul de pensie. Pensiile vor creşte şi mai mult. Şi atunci ce va spune Iohannis în anul prezidenţial 2019?”, a mai spus Dragnea.
     
    Preşedintele PSD a afirmat că atacurile la adresa sa vin din cauza măsurilor luate şi care deranjează „statul paralel”.
     
    „Încet-încet o să se ajungă şi la destructurarea acestor reţele. Lucrul acesta deranjează pentru că vorbim de sute de milioane de euro şi cum bine ştiţi din cărţi orice protecţie implică taxă de protecţie. Este o temere că noi vrem să destructurăm? Da. Sunt unii din statul paralel care pierd? Da. Este o supărare şi aici”, a mai spus Dragnea.