BusinessMagazin

Tag: buget

  • Cîţu: Dragi pesedişti, puneţi mâna pe carte. Cititul nu a omorât pe nimeni

    „Nu a fost vorba despre buget aici. Cei care au discutat despre buget nu l-au înţeles. Promit că o să-mi iau eu din timp ca să vă educ. Mă gândeam să vă înscriu la şcoală, domnule Ciolacu şi pe dumneavoastră, Paul Stănescu, la o facultate cu plată, să vă ajut. În acelaşi timp vă spun ce vă tot spun de patru ani, de când sunt prin Parlamentul României – dragi pesedişti, puneţi mâna pe carte. Cititul nu a omorât pe nimeni”, spune Florin Cîţu.

    Discursul de final al premierului a creat rumoare în sala Camerei Deputaţilor.

    Marcel Ciolacu, liderul PSD, i-a transmis premierului Florin Cîţu că în 10 minute cât a vorbit în plenul Parlamentului a împrumutat România cu 600 de mii de euro şi că, în mandatul său, „filosofia de viaţă” e că „nimic nu e gratis”: „Aţi dovedit că nici să mori nu e gratis!”, spune Ciolacu.

    Deputaţii PSD l-au chemat în Parlament pe Florin Cîţu la o dezbatere cu tema „Bugetul tăierilor: moartea economică a României!”.

  • Premierul Florin Cîţu: Bugetul pentru Educaţie nu ajunge la 6% din PIB. Guvernul este dispus să aloce bani mai mulţi, în raport cu performanţă obţinută în acest domeniu

    Premierul Florin Cîţu recunoaşte că Guvernul nu a alocat educaţiei un buget 6% din PIB, aşa cum prevede legea, nici măcar cu finanţările venite de la alte ministere sau de la administraţiile locale. Prim-ministrul susţine că Guvernul este dispus să aloce bani mai mulţi, în raport cu performanţă obţinută în acest domeniu. 

    „Nu (n.r. răspunde la întrebarea dacă Guvernul încalcă legea). Guvernul a alocat şi anul trecut şi alocă şi anul acesta resurse suplimentare în Ministerul Educaţiei. Discuţiile pe care le am cu toate sectoare, nu numai cu acest sector, sunt foarte simple. Eu sunt gata să aloc resurse mai multe, dar aş vrea să începem să legăm aceste resurse de rezultate. Şi aş vrea să văd în toate sectoarele, la toate bugetele pe care le alocăm, să facem şi o analiză nu numai cantitativă, dar şi calitativă. Şi atunci alocăm şi resurse. În aceste sectoare s-au alocat resurse anuale foarte mari, în 10 ani vreo 60 miliarde de euro. Aş vrea să ştiu pe ce s-au dus aceşti bani şi dacă românii simt că aceşti bani s-au dus în acest sector. Trebuie să facem o analiză clară pe ce ce se duc banii în acest sector”, a explicat Florin Cîţu la finalul şedinţei de Guvern de vineri.

    Bugetul va fi trimis Parlamentului în acest weekend.

  • Premierul Florin Cîţu: Bugetul pentru Educaţie nu ajunge la 6% din PIB. Guvernul este dispus să aloce bani mai mulţi, în raport cu performanţă obţinută în acest domeniu

    Premierul Florin Cîţu recunoaşte că Guvernul nu a alocat educaţiei un buget 6% din PIB, aşa cum prevede legea, nici măcar cu finanţările venite de la alte ministere sau de la administraţiile locale. Prim-ministrul susţine că Guvernul este dispus să aloce bani mai mulţi, în raport cu performanţă obţinută în acest domeniu. 

    „Nu (n.r. răspunde la întrebarea dacă Guvernul încalcă legea). Guvernul a alocat şi anul trecut şi alocă şi anul acesta resurse suplimentare în Ministerul Educaţiei. Discuţiile pe care le am cu toate sectoare, nu numai cu acest sector, sunt foarte simple. Eu sunt gata să aloc resurse mai multe, dar aş vrea să începem să legăm aceste resurse de rezultate. Şi aş vrea să văd în toate sectoarele, la toate bugetele pe care le alocăm, să facem şi o analiză nu numai cantitativă, dar şi calitativă. Şi atunci alocăm şi resurse. În aceste sectoare s-au alocat resurse anuale foarte mari, în 10 ani vreo 60 miliarde de euro. Aş vrea să ştiu pe ce s-au dus aceşti bani şi dacă românii simt că aceşti bani s-au dus în acest sector. Trebuie să facem o analiză clară pe ce ce se duc banii în acest sector”, a explicat Florin Cîţu la finalul şedinţei de Guvern de vineri.

    Bugetul va fi trimis Parlamentului în acest weekend.

  • Grindeanu: Consiliul Fiscal demontează bugetul pe 2021. Amatorism, iluzii şi austeritate

    „Consiliul Fiscal demontează bugetul pe 2021. Construcţia bugetară este bazată pe o minciună: se propune ajustarea puternică a cererii, deci a consumului, dar se estimează iluzoriu creştere economică. Amatorism, iluzii şi austeritate”, scrie pe Facebook Sorin Grindeanu.

    El acuză Executivul că „nu are de gând să aducă mai multe venituri la buget”.

    „Avem un grad de colectare a veniturilor în PIB de 31% faţă de 46% media UE. În buget nu este cuprins niciun euro atras din PNRR din cei 30,4 miliarde euro, nici vorbă de prefinanţarea de 13% pe care o putem accesa în 2021. Guvernul pune paie pe foc în adâncirea recesiunii, în loc de stimularea economiei propunând doar austeritate, subdezvoltare, tăieri şi sărăcie. Se continuă însă guvernarea pe datorie, cu o viteză de împrumut de 800-1000 euro pe secundă! Fiecare român va plăti din buzunar această datorie în următorii 30 de ani, prin taxe şi impozite mai mari. Iar în toată această nebunie, ştiţi cumva cum se numeşte actualul ministru al Finanţelor? L-aţi văzut pe undeva, l-aţi auzit să emită vreo idee pentru susţinerea economiei? Cu un ministru-fantomă, să nu ne mirăm ca avem un buget fantasmagoric”, conchide prim-vicepreşedintele PSD.

    Consiliul Fiscal este de acord cu mare parte din estimările privind evoluţia economiei pe care se bazează construcţia bugetului de stat pe 2021, dar emite prognoze diferite în cazul deficitului bugetar din 2020 şi al veniturilor fiscale şi din contribuţii de asigurări previzionate pentru 2021.

  • Ciolacu: Vor să lase în paragină sute de lăcaşuri de cult prin tăierea cu 90% a investiţiilor. Nu puteţi să distrugeţi credinţa, demnitatea şi tradiţiile acestui popor”

    Guvernul vrea să lase în paragină sute de lăcaşuri de cult, prin tăierea cu 90% a investiţiilor, acuză liderul PSD, Marcel Ciolacu: „Nu vom permite lăsarea în paragină a patrimoniului naţional! Nu puteţi să distrugeţi credinţa, demnitatea şi tradiţiile acestui popor”.

    „Anul trecut nu ne-au lăsat nici măcar să luăm lumină în seara de Paşte! Ne-au interzis accesul în biserici. Ne-au pus credinţa la grea încercare, aruncând asupra românilor un potop de amenzi şi învrăjbind tinerii contra bătrânilor. Anul acesta continuă atacul la fibra noastră naţională. Vor să lase în paragină sute de lăcaşuri de cult, multe dintre ele aflate nu doar în patrimoniul naţional, dar şi în patrimoniul universal, prin tăierea cu 90% a investiţiilor în conservarea şi protejarea acestora”, scrie pe Facebook Marcel Ciolacu.

    Liderul PSD afirmă că, după ce au alocat Educaţiei cel mai mic buget din ultimii 30 de ani şi au tăiat 11% de la Sănătate, guvernanţii „vor să distrugă şi tot ce are legătură cu credinţa acestui neam”.

    „Nu vom permite lăsarea în paragină a patrimoniului naţional! Nu puteţi să distrugeţi credinţa, demnitatea şi tradiţiile acestui popor”, conchide Ciolacu.

  • Proteste faţă de măsurile bugetare care afectează HoReCa în mai multe oraşe din ţară

    Sute de patroni şi angajaţi din HoReCa au protestat, marţi, în ţară, faţă de măsurile bugetare care afectează acest domeniu de activitatea, manifestanţii ieşind cu pancarte în faţa restaurantelor şi hotelurilor.

    Patronii de hoteluri şi restaurante şi angajaţii lor au ieşit faţa localurilor, marţi, timp de 30 de minute, în mai multe oraşe din ţară.

    Ei au vrut să îşi arate, în acest fel, nemulţumirile faţă de măsurile cu imact major asupra industriei ospitalităţii, luate, însă,, fără un dialog cu structurile care reprezintă acest domeniu.

    Operatorii din industria ospitalităţii au oprit activitatea timp de jumătate de oră în oraşe precum Iaşi, Braşov, Cluj-Napica şi Constanţa şi au ţinut în mâini mesaje publice adresate autorităţilor.

    „HoReCa, speranţa interzisă”, „HoReCa capăt de drum”, „1 an de restricţii, zero despăgubiri”, sunt câteva dintre mesajele afişate de patronii de restaurante şi hoteluri şi de angajaţii care au protestat, marţi, timp de 30 de minute.

    Conform unui comunicat de presă transmis de Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), anul 2020 a marcat declinul industriei: „120.000 euro/an a însemnat pierderea medie per unitate în 2020; de la 400.000 de angajaţi, cât număra industria în 2019, am rămas 280.000 în 2021; de la 40. 000 de unităţi în 2019, am ajuns la 28.000, cifră în continuă scădere”.

  • Cel mai complicat buget din ultimii 30 de ani

    ♦ O criză vine şi trece, iar în momentul în care criza este pe final, anticipezi că evoluţiile vor merge spre bine şi acţionezi în consecinţă. De data aceasta însă nu ştii ce să crezi, aceasta este marea problemă a bugetului din 2021.

    Guvernul a publicat joi seară proiectul de buget pentru anul 2021. Bugetul pe 2021 este cel mai complicat buget din ultimii 30 de ani, pentru că depinde de variabile care sunt peste controlul guvernului. Va reuşi campania de vaccinare să imunizeze populaţia astfel încât să fie ridicate toate restricţiile, îşi vor reveni economiile vestice, în special Germania, ca să tracteze economia României, cum va evolua pandemia şi cât vor afecta noile tulpini ale virusului progresele înregistrate până acum – sunt câteva întrebări la care nu pot exista în acest moment răspunsuri certe.

    Miza este ca veniturile să crească cu 13% şi să ajungă la 365 mld. lei, iar creş­te­rea cheltuielilor să fie încetinită la +5% în 2021, până la 445 mld. lei, aşa cum a creionat guvernul bugetul pentru 2021. Deficitul bugetar ar fi astfel de 80 mld. lei, adică 7,16% din PIB, în scădere cu aproape 3 puncte procentuale faţă de deficitul din 2020 ca pondere în PIB şi o scădere nominală de peste 20 mld. lei.

    Complicaţia crizei este că, deşi aşteptările sunt mari, nimeni nu ştie spre ce se îndreaptă până la urmă –  dacă virusul suferă mutaţii care nu vor putea fi contracarate de vaccinurile actuale, criza va continua, iar criza medicală va duce pur şi simplu la o criză economică gravă. Statele vor fi obligate în continuare să susţină economia, să susţină locurile de muncă şi s-ar putea ca, dacă acest lucru continuă, să se ajungă la un nivel la care economiile statelor pur şi simplu nu vor mai putea să respire. Te poţi îndatora până la un anumit nivel, altădată de neimaginat, aşa cum s-a demonstrat în 2020, însă nu te poţi îndatora până la nivelul în care nu mai poţi da banii înapoi.

    Guvernul îşi construieşte bugetul pe o creştere economică de 4,3% în 2021, una dintre cele mai optimiste prognoze, însă apropiată de prognoza Comisiei Europene, de creştere cu 3,8%. Analiştii economici au prognoze de creştere economică între 3 şi 4% pentru România în 2021.

    Produsul In­tern Brut ar urma să atingă în termeni no­­minali aproape 1.117 mld. lei, în creştere cu 7%, inflaţia ar urma să fie de 2,4% în medie pe tot anul şi numărul şomerilor ar urma să crească cu numai 5.000.

    Pe aceste fundamente macroe­conomice, guvernul speră să aducă 13% venituri suplimentare la bugetul de stat, prin comparaţie cu 2020, când veniturile au stagnat. Astfel, construcţia bugetară se bazează pe venituri de 365 mld. lei. Cheltuielile bugetului de stat ar urma să crească cu numai 5%, până la 445 mld. lei. Astfel, deficitul rezultat va fi de 80 mld. lei (7,16% din PIB), adică o reducere în ter­meni no­mi­nali de peste 20 mld. lei în 2021 faţă de 2020.

    Salariile buge­tarilor sunt îngheţate la nivelul lunii de­cem­brie 2020 pentru anul 2021. Aceasta este principala măsură dintr-un set care ar urma să aducă buge­tului de stat o economie de 17,6 mld. lei, adică 1,55% din PIB-ul de 1.117 de lei, cât speră guvernul să fie în 2021.

    „Menţinerea în anul 2021 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie /indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum şi a indemnizaţiilor aferente funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor asimilate acestora la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020“, este una dintre măsurile prezentate.

    În proiectul de buget se menţio­nează că nu vor fi tăiate indemnizaţiile şi primele bugetarilor, ci se vor menţine, de asemenea, la nivelul celor din decembrie 2020. Guvernul vrea să cheltuiască cu salariile bugetarilor aproximativ 110 mld. lei în 2021, un nivel similar cu cheltuiala cu salarii din 2020. Factura salariilor bugetarilor (cheltuielile de personal) au fost în 2020 de 110 mld. lei, adică 10,6% din PIB.

    Altă măsură este creşterea punctului de pensie în ianuarie 2022, în loc de sep­tem­brie 2021, când pensiile erau pro­gra­mate să crească. Cheltuielile cu asistenţa so­­cială, unde sunt incluse şi pensiile, cresc cu 4,4 mld. de lei şi ajung la aproape 143 mld. lei în 2021, se mai arată în pro­iectul de buget. În proiectul legii buge­tului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 este prevăzută suma de 90 mld. lei pentru bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii.

    Cheltuielile cu asistenţa socială reprezintă aproape o treime din totalul cheltuielilor statului. Împreună cu salariile bugetarilor, asistenţa socială a înghiţit 93% din veniturile statului din taxe, impozite şi asigurări sociale.

    Guvernul mai promite investiţii în creştere, până la 61,4 mld. lei în 2021, din resurse bugetare şi fonduri europene. În 2020 investiţiile au fost de 53 mld. lei, însă nu este foarte clar care au fost aceste investiţii, dacă aici intră şi plăţile directe către fermieri sau achiziţiile de aparatură medicală în pandemie.

    „Cheltuielile cu investiţiile înre­gis­trează creşteri ale valorilor nominale, ajungând la aproximativ 67,5 mld. lei  în anul 2024 faţă de 61,4 mld. lei în anul 2021, respectiv o creştere de  6,1 mld. lei.“

    Alte măsuri pentru scăderea cheltuielilor se referă la sistarea emiterii de vouchere de vacanţă în 2021, compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător şi eliminarea gratuităţii studenţilor pentru transportul feroviar în România.

    Guvernul vrea să păstreze datoria publică la 55% din PIB în anii următori. România s-a înda­torat la un nivel accelerat în 2020. A ajuns de la o datorie publică în PIB de 35% în 2019 la, probabil, peste 45% din PIB în 2020. Necesarul de finanţare – acoperirea deficitului bugetar şi rostogolirea datoriei vechi – în 2021 va fi la un nivel similar celui din 2020, adică 150 mld. lei.

    „Pe termen mediu (2021 – 2024), în condiţii de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE se va mentine la un nivel sustenabil ce nu va depăşi  55,0% din PIB, sub nivelul de 60% din PIB,  în timp ce datoria guvernamentală netă  (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide)  nu va depăşi 48,0% din PIB“, se arată în raportul privind situaţia macroeconomică în 2021, care însoţeşte proiectul de buget.

    Pe partea de venituri ale bugetului de stat, guvernul îşi propune să colecteze din TVA 70 de miliarde de lei în 2021, cu 15% mai mult decât în 2020, când a colectat 60,1 mld. lei, iar încasările din impozitul pe profit ar urma să crească cu 9% şi să ajungă la 17,5 mld. lei în 2021. Din asigurări sociale statul ar urma să încaseze 121 mld. lei. În total, veniturile bugetului general consolidat ar urma să fie de 365 mld. lei, în creştere cu 13%.

    „Proiecţia veniturilor bugetului general consolidat pe perioada 2021-2024 s-a realizat pe baza indicatorilor macroeconomici pentru orizontul de referinţă, precum şi a reglementărilor existente în prezent în domeniul fiscal. Pe termen mediu, pe fondul revigorării economice, veniturile bugetare se vor înscrie pe un trend ascendent în valoare nominală“, scriu reprezentanţii Finanţelor într-una dintre anexele proiectului de buget.

    În ceea ce priveşte alocarea pe ministere, majoritatea ministerelor primesc bani suplimentari faţă de 2020. Bugetul Ministerului Muncii, cel mai mare, va fi de 53,7 mld. lei, în creştere cu 10% faţă de 2020.

    Ministerul Educaţiei are o alocare de 31,1 mld. lei, în creştere cu 2,8% faţă de 2020, în vreme ce Sănătatea are o alocare mai mică cu 11,2%, de 17,4 mld. lei.

    Bugetul Ministerului Agriculturii creşte cu 10% şi ajunge în 2021 la 25,9 mld. lei, iar bugetul Afacerilor Interne ajunge la 20,9 mld. lei, în creştere cu 1,75%. Apărarea primeşte în 2021 20 mld. lei, în creştere cu 3,4%, în vreme ce Ministerul Transporturilor are o alocare propusă de 14,1 mld. lei, plus 9,4%.

    Ministerul Dezvoltării pierde 19% din alocarea din 2020 şi va avea în 2021 7,15 mld. lei. Ministerul Economiei, desprins din ministerul care cuprindea şi Energia, are un buget alocat de 6,6 mld. lei.

    Finanţele vor avea o alocare de 5,4 mld. lei, în scădere cu 3%, în vreme ce Ministerul Justiţiei are o alocare de 4,7 mld. lei, în creştere cu 2,5%. Ministerul Fondurilor Europene primeşte 2 mld. lei, în creştere cu 11% faţă de alocarea din 2020, iar Ministerul Energiei va avea 889 mil. lei, mai mult cu 15% faţă de alocarea din 2020.

  • Cîmpeanu: În valoare absolută bugetul Educaţiei este cel mai mare din ultimii 30 de ani

    Bugetul educaţiei este, în valoare absolută, cel mai mare din ultimii 30 de ani, dar ca procent din PIB este ceva mai mic decât cel de anul trecut, a declarat duminică ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu, la Antena 3.

    Ministrul spune că bugetul ministerului este mai mare cu 242 de milioane de lei decât execuţia de anul trecut.

    În proiectul de buget ministerul are o alocare de 31,1 miliarde lei, cu 2,8% mai mult decît execuţia din 2020.

    Cîmpeanu spune că în buget nu se mai regăsesc cheltuieli de 1 miliard de lei, printre care voucherele de vacanţă, fondul de rezervă sau anumite diferenţe salariale.

    Ministrul a vorbit şi de lipsa din sistemul de educaţie a capacităţii administrative de rezolvare a unor probleme, oferind exemplul şcolilor cu toalete în curte. Anul trecut din alocarea bugetară de 32 de milioane de lei s-au cheltuit 18,8 milioane de lei, a sspus Cîmpeanu. „Nu ştiu, este greu pentru un profesor din mediul rural”, a spus ministrul.

  • Lider PSD: Banii din buget ajung doar pentru 9 luni. Nu avem o strategie de a bloca bugetul

    Senatorul PSD Radu Oprea spune că banii din proiectul de buget prezentat de Guvern ajung doar pentru 9 luni, iar social-democraţii vor depune amendamente, neavând, însă, intenţia de a bloca bugetul, ci doar de a arăta „că se poate”, în aceleaşi constrângeri date de deficitul estimat.

    Radu Oprea a declarat, duminică,, într-o conferinţă de presă, că banii din buget ajung doar pentru 9 luni în condiţiile subevaluării veniturilor.

    „Concluzia este una dramatică. Banii din acest buget ajung doar pentru 9 luni. Veniturile sunt subestimate cu minim 4% din PIB. Drama este că Guvernului nici nu-i pasă să aducă vreun ban în plus la venituri. Dacă vă uitaţi cu atenţie veţi vedea că în 2022 şi 2023 veniturile ca pondere în PIB scad. Şi atunci este normal că dacă nu îţi propui să aduci venituri, orice cheltuială să ţi se pară un pericol. Diferenţa este de viziune, diferenţa este de felul în care am arătat că lucrurile pot fi făcute şi altfel şi vom veni cu amendamente la bugetul de stat”, a spus Radu Oprea.

    Senatorul Radu Oprea a spus că PSD nu are o strategie de a bloca bugetul, ci doar va depune amendamente.

    „Nu avem o strategie de a bloca bugetul de stat. Ideea e de a arăta că lucrurile pot fi făcute şi altfel, că se poate. De la actualul Guvern am aflat doar atât: că nu se poate. Şi prin amendamentele pe care le vom depune, aşa cum am arătat în bugetul alternativ, prezentat de PSD, vom veni cu soluţii în aceleaşi condiţii şi în aceleaşi constrângeri date de deficitul bugetar estimat”, a mai spus Oprea.

  • Cîţu: Tovarăşe Ciolacu, când ai timp, dă-mi un telefon!

    Premierul Florin Cîţu a atacat sâmbătă, într-o conferinţă de presă, atât guvernarea PSD cât şi pe liderul formaţiunii, Marcel Ciolacu, în contextul discuţiilor despre buget.

    „Am spus de la început că nu sunt de acord să menţin nenorocirile făcute de PSD. Pentru a crea spaţiu pentru programul nostru de guvernare trebuie să eliminăm aceste nenorociri, iar prin acest buget reparăm dezmăţul făcut de PSD”, a spus prim-ministrul, care a remarcat şi „ipocrizia PSD”, care a reclamat lipsa bugetului la Comisia Europeană.

    Cîţu şi-a declarat disponibilitatea de a-l învăţa pe Marcel Ciolacu despre buget. „Aşteptam de la tovarăşul Ciolacu să mă sune să discutăm despre buget. Tovarăşe Ciolacu, când ai timp, dă-mi un telefon”, a spus Cîţu.

    Premierul a amintit de situaţia dezastruoasă preluată de la PSD, care a făcut ca România să intre in procedură de deficit înaintea pandemiei. „Trebuie să arătăm investitorilor că suntem un guvern responsabil. Am prezentat cifrele economice. Ele sunt mai bune decât estima oricine”.