Academicianul Ioan-Aurel Pop a obţinut 86 de voturi, iar pe locul al doilea s-a situat academicianul Victor Voicu, cu 56 de voturi, potrivit unui comunicat transmis MEDIAFAX de biroul de presă al Academiei Române.
Mandatul de preşedinte al Academiei Române are o durată de patru ani, iar un membru titular poate deţine această funcţie de două ori.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Ca organism de plată a despăgubirilor, BAAR despăgubeşte – în calitate de garant al obligaţiei de despăgubire – persoanele prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul României prin intermediul autovehiculelor neasigurate sau neidentificate.
„În anul 2017, totalul despăgubirilor plătite de BAAR în calitate de Organism de Plată a Despăgubirilor – Direcţia FPVS (Fondul de Protejare a Victimelor Străzii) – s-a ridicat la suma totală de 35,6 milioane de lei, faţă de 29,6 milioane de lei în anul 2016, respectiv 41,6 milioane de lei in 2015. În procente, creşterea faţă de anul precedent este de circa 17%, respectiv o scădere de aproximativ 15%, comparativ cu anul 2015”, au arătat reprezentanţii BAAR într-o conferinţă de presă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Conform studiului realizat de psihologul Dr. Nerina Ramlakhan, 25% din angajaţi se odihnesc doar cinci ore pe noapte, cu trei ore mai puţin decât media recomandată. Iar în noaptea în care ceasul s-a dat înainte, aceştia au dormit doar patru ore, o cantitate de somn nu doar insuficientă, ci de-a dreptul periculoasă, avertizează aceasta.
Lipsa somnului poate genera o mulţime de probleme de sănătate, cum ar fi diabetul, probleme cardiace sau depresie.
Ea adaugă că verificarea telefonului sau a computerului pe timpul nopţii, dar şi sursele electrice de lumină pot afecta calitatea somnului. Dr. Ramlakhan sugerează că o pauză între orele 14:00-16:00 ar fi ideală, dar nu mai târziu, pentru a nu afecta orele de somn din timpul nopţii.
De asemenea, David Wagner, de la Universitatea din Oregon, avertizează că lipsa somnului se află în spatele a 5% dintre cazurile de infarct miocardic, şi totodată, poate creşte cu cinci procente numărul leziunilor suferite la locul de muncă.
Chiar şi judecătorii sunt afectaţi de o uşoară modificare a timpului: au dat cu 5% mai multe pedepse cu închisoarea luni, după schimbarea orei, în comparaţie cu alte zile ale anului.
Julia Stakhiva are 23 de ani, trăieşte la Londra, se coafează şi face tratamente de înfrumuseţare la Moscova, cheltuie 200.000 de lire sterline pe an pe pantofi şi are o garderobă în valoare de 1.5 milioane de lire sterline. Iar totul este plătit de părinţii ei, scrie Daily Mail.
Părinţii ei au făcut milioane de dolari conducând diferite companii în Ucraina şi susţin stilul de viaţă luxos al tinerei. Până acum, tânăra ar fi cheltuit 180.000 de lire pe operaţii estetice.
“Oricine poate fi bogat, însă nu oricine nu poate fi frumos”, mărturiseşte tânăra plină de înţelepciune pentru cotidianul britanic.”În cercurile în care mă învârt oamenii nu sunt geloşi pentru că cineva are nu ştiu ce pereche de pantofi sau geantă, ci sunt geloşi pe înfăţişarea celuilalt. De aceea este important pentru mine să fiu frumoasă, slabă şi să am un păr frumos”, a continuat ea.
“Este bine să începi operaţiile estetice de la vârstă fragedă. Unii oameni nu sunt destul de curajoşi să-şi facă operaţii estetice. Cred că este mai bine să stea acasă şi să mănânce pizza. Ei bine, voi să mâncaţi pizza şi eu să arăt bine”, este un alt gând înţelept al Juliei Stakhiva.
“Scopul meu în viaţă este să am succes. Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou”, încheie ea.
Aceasta, scrie The Telegraph, a lansat recent o ascuţitoare pentru creioane în ediţie limitată, Matterhorn, care aminteşte de un produs lansat în 1933.
Produsă în doar 4.478 exemplare (exact câţi metri înălţime are muntele de la care-şi trage numele), ascuţitoarea de lux are o culoare aparte, ”brut rosé“, aleasă pentru aspectul plăcut şi pentru a sublinia faptul că obiectul este unul solid, care va rezista bine în timp, şi vine într-o cutie de metal de aceeaşi culoare, care aminteşte şi ea de cutiile de altădată şi poate fi expusă la loc de cinste pe un raft.
Aceasta, scrie The Telegraph, a lansat recent o ascuţitoare pentru creioane în ediţie limitată, Matterhorn, care aminteşte de un produs lansat în 1933.
Produsă în doar 4.478 exemplare (exact câţi metri înălţime are muntele de la care-şi trage numele), ascuţitoarea de lux are o culoare aparte, ”brut rosé“, aleasă pentru aspectul plăcut şi pentru a sublinia faptul că obiectul este unul solid, care va rezista bine în timp, şi vine într-o cutie de metal de aceeaşi culoare, care aminteşte şi ea de cutiile de altădată şi poate fi expusă la loc de cinste pe un raft.
Surorile Cristina Căpitanu şi Elena Oancea au găsit modalitatea prin care să transforme un business de retail de mici decoraţiuni interioare şi mobilier cu stocuri de marfă şi numeroşi angajaţi într-un butic de amenajări interioare profitabil. Au păstrat doar numele afacerii iniţiale şi l-au transformat într-un sinonim al căminului ideal pentru oamenii fără timp de investit în amenajarea casei. Veniturile anuale ale afacerii se apropie de 2 milioane de euro.
Un spaţiu amplu, cu ferestre înalte, o masă lungă, din lemn masiv, aşezată lângă o bibliotecă ce umple peretele, o altă masă, din piele, sticle de şampanie, obiecte de iluminat cu decoraţiuni atipice – sunt câteva dintre micile detalii reprezentative pentru biroul Lemon Interior Design, în care s-au mutat recent surorile-antreprenoare Cristina Căpitanu şi Elena Oancea.
Biroul se află la baza unuia dintre proiectele de amenajare pe care s-au concentrat în ultimul an şi jumătate – complexul rezidenţial One Herăstrău Park din Bucureşti; unul dintre criteriile alegerii acestuia a fost proximitatea de clienţii aflaţi în clădire. ”Vedeam genul acesta de birouri plimbându-mă pe străzi, în marile oraşe. Se vedea că este un spaţiu pentru arhitecţi, designeri – mi-am spus că dacă vreodată ne luăm un spaţiu mai mare, genul acesta de loc trebuie să fie, în care să îţi doreşti să vii să munceşti, iar clientul să se simtă bine“, descrie Cristina Căpitanu locul în care ne aflăm.
Acesta este reprezentativ pentru afacerea condusă de cele două surori: Lemon Interior Design este un butic de amenajări interioare destinat mai ales persoanelor fizice; au lucrat însă la cerere şi pentru amenajarea unor spitale, spaţii de birouri şi restaurante. În prezent, alături de ele lucrează alţi doi angajaţi, iar veniturile firmei se îndreaptă anul acesta spre 2 milioane de euro. Modelul lor de business presupune că designul este un serviciu pe care nu îl taxează; clienţii plătesc doar mobilierul, selectat prin intermediul celor aproximativ 30 de furnizori cu care lucrează buticul de design. Printre proiectele la care au lucrat se află circa 60-70% din cele aflate în complexul rezidenţial One Herăstrău Park, unde există aproximativ 100 de apartamente.
Pentru această clădire, s-au ocupat şi de alegerea finisajelor, de realizarea băilor personalizate ale tuturor clienţilor, precum şi de designul pentru spaţiile comune din cadrul clădirii. În prezent, au în lucru şi proiectele One Charles de Gaulle şi One Herăstrău Plaza, ale aceluiaşi dezvoltator (One United Properties). în afara acestor proiecte, a unor case în ţară, precum şi a unor apartamente timp penthouse în Bucureşti, în ultimele două luni nu au mai preluat alte proiecte, fiindcă, spune Cristina Căpitanu, nu au capacitatea să se ocupa de ele.
Cristina Căpitanu descrie intrarea în afacerea designului de interior drept o întâmplare pentru ea şi asociata sa, Elena Oancea, care este, de altfel şi sora ei. Niciuna dintre cele două surori nu şi-a propus de la început să se axeze pe acest domeniu: Căpitanu a absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, iar sora ei, Dreptul. ”Noi suntem complementare, cred că de aceea a şi funcţionat să lucrăm astfel; fiind de mici împreună, ne cunoaştem şi ne completăm. înainte să terminăm sau să facem un concept, analizăm amândouă proiectul respectiv.“
În timpul facultăţii şi după facultate, Căpitanu a lucrat în cadrul a două companii ca manager de import-export, iar apoi ca account manager în cadrul magazinelor TCM; dar şi-a dorit o schimbare. în căutarea a ceva care să le placă, au intrat în businessul decoraţiunilor şi mobilierului de interior, dar în retail, prin achiziţia unui lanţ de magazine în care se comercializau astfel de produse (Lemon Interior Design). Când au preluat afacerea, aceasta era formată din trei magazine, iar ulterior au mai deschis două. Cristina Căpitanu povesteşte însă că la momentul preluării acestea aveau stocuri foarte mari, foarte mulţi angajaţi, depozit, preluarea nefiind divizată.
Au funcţionat aşa, în retail, până în 2013 – deschizând şi închizând magazine, până când au început să se reorienteze spre produsele de design, ca urmare a solicitărilor primite de la clienţii care le cereau sfaturi. Au înţeles astfel că de fapt, în loc să aibă cinci magazine cu stocuri şi angajaţi, le place mai mult să meargă la târguri, să vadă colecţiile şi apoi să facă vânzare, astfel a venit ideea afacerii de amenajare. ”Este foarte greu să faci retail, mai ales pe nişa obiectelor mici – există pierderi foarte mari, existau produse care se puteau sparge, fura. în timp, ne-am dat seama că ne regăsim mai mult pe partea amenajărilor interioare; a venit ideea, dar şi necesitatea ne-a dus în direcţia aceasta, a unui butic de design.“
Până în 2013, magazinele s-au aflat în mai multe centre comerciale din Bucureşti, precum şi în Piaţa Victoriei, cel mai recent închis fiind în centrul comercial Băneasa. Şi-au propus să continue cu vânzarea produselor de mobilier, dar nu printr-un showroom, la fel ca al unor branduri mari de pe piaţă, prin care să vândă din stocuri şi să se ocupe de toate aspectele pe care le presupun această activitate. Buticul de design oferă un concept de design şi o amenajare completă, iar clienţii cărora li se adresează sunt cei care nu au timp pe care să-l dedice amenajării unei locuinţe. ”Sunt oameni ocupaţi, care călătoresc, care câştigă prin muncă aceşti bani, înţeleg valoarea banilor şi vin la noi în căutarea unui sprijin pentru realizarea unui spaţiu în care să se simtă bine, în care să se relaxeze după o zi de muncă“, descrie antreprenoarea profilul clienţilor.
Ea spune că sunt deopotrivă persoane cu bugete mici, cât şi unii cu foarte bugete mari – ”poţi să ai un apartament superb mobilat cu un buget foarte mic – şi pot să îl ai urât realizat, cu un buget foarte mare. Nu ţine de buget, ci de ce îşi doreşte omul respectiv să aibă la el în casă“. Oferă ca exemplu de la clienţii care, cu 15.000 de euro, şi-au amenajat un apartament, format dintr-un dormitor şi un living, până la cei care au dedicat câteva sute de mii de euro amenajării unei case. ”Contează foarte mult momentul în care ei vin să îşi facă locuinţa. Una este când vin să îşi facă prima casă şi altfel când sunt la a treia; contează foarte mult momentul în care sunt ei şi ce îşi doresc, poate nu ştiu exact ce piesă vor într-un anumit loc“, descrie Căpitanu filosofia pe care se axează în amenajare, care nu încurajează trendurile noi, ci preferinţele clienţilor.
Iar un stil care va rămâne atemporal este, potrivit ei, cel modern elegant. Din rândul preferinţelor mai puţin obişnuite, oferă exemplul unui client care şi-a dorit să-şi amenajeze casa cu verde şi oranj şi povesteşte că au reuşit să ducă proiectul la capăt, în pofida combinaţiei atipice de culori. Durata amenajării unei locuinţe poate varia, pentru apartamentele mai mici, care nu presupun şi pereţi şi finisaje băi, de la minimum 4-5 săptămâni şi până la opt luni – în cazul proiectelor mari, unde realizează totul.
În ceea ce priveşte provocările pe piaţa pe care activează, Cristina Căpitanu menţionează munca cu echipele care realizează proiectele: ”Noi cerem un anumit nivel de finisaje, de montaj, suntem foarte atente la detalii şi este foarte greu să explici acest lucru oamenilor care fac operaţiuni simple, să monteze un tapet, de exemplu, fiind atenţi la detalii de fineţe. Ştiu că este mai uşor să faci o amenajare standard, dar ştiu că se poate şi altfel fiindcă alţii, în afară, au făcut. Dacă alţii au putut şi se poate, trebuie să putem şi noi.“
Sandra Doja are 22 de ani şi este agent la Biroul de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei municipiului Turda, judeţul Cluj. La serviciu prinde hoţi, iar timpul liber şi-l dedică unui hobby descoperit de pe băncile liceului, creează opere de artă din sârmă,
Sandra Doja a absolvit în anul 2014 Liceul de Arte Plastice ”Romulus Ladea” din Cluj-Napoca, iar în acelaşi an a fost admisă la Şcoala de Agenţi de Poliţie ”Septimiu Mureşan”, pe care a terminat-o doi ani mai târziu cu gradul de agent şi a fost repartizată la Poliţia Turda. A lucrat, iniţial, la Biroul de Ordine Publică, iar în prezent face parte din Biroul de Investigaţii Criminale unde desfăşoară activităţi de cercetare penală şi identificare a autorilor care săvârşesc fapte penale.