BusinessMagazin

Tag: bilant

  • FELICITĂRI! Lotul României a obţinut două medalii de aur şi două de argint la Olimpiada Internaţională de Chimie din Bangkok

    Rezultatul plasează România pe locul locul al II-lea în Europa şi al VII-lea în lume în clasamentul neoficial al ţărilor participante (78).

    Elevii medaliaţi cu aur sunt Alexandra Dima(Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti), câştigătoare a medaliei de argint la ediţia precedentă, şi Paul Haidu-Gerea (Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa), care şi-e egalat performanţa de anul trecut. Medaliile de argint au fost obţinute de Anamaria Leonescu (Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti) şi Dorian Gabriel Muntean (Colegiul Naţional „Spiru Haret” din Tecuci, jud. Galaţi).

    La IChO 2017 au fost prezenţi 279 de concurenţi din 78 de ţări.

     

  • Omul de afaceri Ioan Simion – 11,5 milioane de lei investiţi în agricultură, o „industrie din care aproape că se poate trăi”

    „În septembrie 2013 am înfiinţat societatea Agroserv Confind odată cu achiziţionarea terenului comasat 100% din zona Balş. Am avut dorinţa de a investi în agricultură pentru că, pe lângă petrol şi alte câteva domenii de activitate de interes autohton, consider că aceasta reprezintă o zonă de identitate naţională. Pe de altă parte, eram curios dacă din agricultură, în cazul respectării tuturor regulilor, se poate trăi. Am aflat că aproape se poate!”, a declarat Ioan Simion.

    Investiţia iniţială în cele 250 de ha de teren comasat 100%, a fost de aproximativ 5 milioane de lei. Au urmat alte 6,5 milioane de lei, investite în silozuri, rampe cu dispozitive de cântărire şi alte utilaje agricole. Intenţia este ca în jurul Agroserv Confind să se constituie un întreg lanţ de producţie.

    „Am investit în silozuri, care au o capacitate de stocare de 8000 de tone, pentru că nu am vrut să vindem întreaga producţie direct după recoltare. Producţia păstrată am introdus-o pe piaţă treptat, în funcţie de evoluţia preţurilor la bursă. Capacitatea de stocare şi cea de prelucrare de care dispunem este mult superioară suprafeţei pe care o exploatăm în prezent” spune Ioan Simion.

    În 2017, cea mai mare suprafaţă de teren cultivată de Agroserv Confind este ocupă de grâu şi floarea soarelui. În prezent, exploatarea agricolă nu dispune de un sistem de irigaţii funcţional, însă pe una dintre laturile terenului există un canal de irigaţii cu o lungime de 800 de metri. „Cu siguranţă vom face investiţii şi în această direcţie”, declară Ioan Simion.Pentru acest an, Agroserv Confind estimează producţii la grâu de 4500 de kg la hectar, iar la floarea soarelui de 3000 kg la hectar.

    Omul de afaceri câmpinean Ioan Simion a intrat în lumea antreprenoriatului în anul 1991, deschizând un service auto şi trecând apoi la construcţia de şuruburi şi alte elemente adiacente. Mai târziu a început producţia de echipament pentru industria petrolieră în cadrul Confind Câmpina, iar începând cu 2013 a extins zona activităţilor sale de business în domeniile agriculturii şi sănătăţii. Confind este în prezent proprietarul celui mai mare spital privat din Judeţul Prahova, SANCONFIND.

  • Bilanţul victimelor ca urmare a incendiilor de pădure din Portugalia a ajuns la 62 de morţi

    Incendiul a fost declanşat sâmbătă după-amiază în oraşul Pedrogao Grande, aflat la 50 de kilometri sud-est de Coimbra. La mai bine de 24 de ore după, focul nu a fost stins pe unele dealuri din centrul Portugaliei.

    Un fulger ar fi provocat focul, pe fondul unei furtuni uscate. Portugalia este predispusă la incendii forestiere în lunile de vară, când sunt înregistrate temperaturi de peste 40 de grade Celsius.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bilanţul în urma incendiului de la Londra a ajuns la cel puţin 17 morţi

    Bilanţul anterior era de 12 persoane decedate, iar autorităţile se aşteaptă ca numărul morţilor să crească, dat fiind că multe persoane sunt date dispărute ori spitalizate în stare critică.

    Serviciul Naţional Medical (NHS) din regiunea Anglia a transmis că 37 de persoane rămân în continuare spitalizate, inclusiv 17 pacienţi în stare critică, în urma incendiului.

    Incendiul a distrus o clădire de 24 de etaje – Turnul Grenfell, situat în zona Kensington, în vestul Londrei.

  • Martorii povestesc scenele de groază de după atacul sinucigaş de la Manchester Arena

    Sub ochii a mii de persoane, dintre care foarte mulţi copii, s-au desfăşurat scene cutremurătoare.

    Abby Mullen din Airdire, North Lanakshire: “Chiar când ne îndreptam spre ieşire, o bombă a explodat atât de aproape de locul în care ne aflam. Brusc, am început să vedem pe jos piele jupuită şi materii fecale. Erau peste tot, inclusiv pe părul meu şi pe geanta mea. Încă mai găsesc în părul meu bucăţi de te miri ce. Nu ţi-ai imagina vreodată că ţi se poate întâmpla aşa ceva, dar asta dovedeşte că de fapt i se poate întâmpla oricui”, scrie Daily Mail.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua eră CEZ în România

    „Poate nu este «din cărţi», dar cred în continuare că una dintre valorile de bază ar trebui să fie distracţia; eu cred că oamenii ar trebui să se bucure, ne petrecem o perioadă importantă a vieţii la muncă şi nu cred că ar trebui să fie plictisitor”, descrie, la întrebarea publicului de la Meet the CEO, una dintre valorile după care se ghidează în carieră Martin Zmelik, executivul de origine cehă care conduce grupul CEZ în România. Aceasta se leagă şi de menţinerea armoniei din interiorul companiei, mai ales în contextul în care, în domeniul pe care activează, de multe ori aceasta nu se regăseşte în afara companiei. „Suntem totuşi o corporaţie, astfel că este uşor de spus, greu de implementat. Dar am avut atât de multe provocări pe piaţă încât trebuie să limităm conflictele interne, cred că trebuie să existe o anumită armonie şi echilibru în echipă. Sunt destule provocări în afară, de ce să creezi şi unele interne; dar gândirea pozitivă este foarte importantă şi valoroasă.”

    A doua valoare pe care se bazează este dezvoltarea continuă şi constantă: „keep moving” (continuaţi să vă dezvoltaţi), dacă te opreşti din dezvoltare, rezistenţa şi calitatea muncii pe care o faci se pierd pe termen lung. „Gândeşte-te cum poţi face lucrurile mai bine ziua următoare. Discuţia nu este despre a fi cel mai bun în prezent şi să ai cele mai bune rezultate, ci este mai bine să vedem cum putem îmbunătăţi ce am realizat până acum; este, de altfel, mottoul după care se ghidează compania.” A treia valoare pe care o punctează este integritatea: „Cred că ar trebui să fii capabil să te vezi în oglindă în fiecare dimineaţă şi să îţi placă să te uiţi în ochii tăi pentru ceea ce faci, lucru care nu este uşor”.

    Martin Zmelik vorbeşte deschis audienţei de la evenimentul Meet the CEO, de altfel acesta este al doilea la care participă; executivul spune că, alături de sport, discuţiile de acest tip, cu oameni care nu fac neapărat parte din domeniul lui de activitate, îl inspiră şi reprezintă una dintre modalităţile preferate de el de petrecere a timpului liber. A precizat de la începutul evenimentului că preferă un dialog liber cu participanţii, şi nu un monolog: „în fiecare zi aici învăţ, aflu lucruri care mă inspiră”.

    Ei au acceptat provocarea, astfel că Zmelik a răspuns la toate curiozităţile auditoriului. Discursul lui dezvăluie o fire introspectivă, preocupată de autoanaliză; CEO-ul CEZ România face pauze scurte înainte de a răspunde întrebărilor diverse ce vin din partea audienţei, de la modul de funcţionare a grupului, atât în România, cât şi pe plan internaţional, până la modul în care îşi organizează agenda zilnică şi tributul plătit pentru conducerea unui business de aproximativ jumătate de miliard de euro (485 milioane de euro în 2015, cel mai recent an pentru care există informaţii financiare disponibile). Iar dacă la primul eveniment Meet the CEO la care a participat, în urmă cu aproximativ doi ani, spunea că este prea tânăr pentru a oferi 10 sfaturi de carieră tinerilor, la finalul acestei discuţii a simţit chiar nevoia să îl ofere pe al 11-lea: „Nu evitaţi luarea unei decizii, această situaţie vă va urmări”.

    Povestea CEZ pe piaţa locală a început în 2005, acelaşi an când Martin Zmelik, care la vremea aceea avea 31 de ani, decidea să accepte responsabilitatea de a coordona businessul internaţional al CEZ, cea mai mare companie de servicii energetice din Europa Centrală şi de Est. Şi-a început cariera în cadrul grupului ca manager al portofoliului internaţional al

    CEZ, astfel că la momentul achiziţiei din România era responsabil de punerea bazelor companiei şi de administraea a 15 pieţe şi

    50 de companii ale grupului în regiune, potrivit informaţiilor anterioare oferite Business Magazin. Înainte de a veni la CEZ, Zmelik a lucrat în domeniul financiar, IT şi management de proiect la Komercni Banka şi la Ceska Pojistovna (Komercni Banka este membră a Société Générale, iar Ceska Pojistovna este una dintre cele mai mari companii de asigurări din Republica Cehă). A început „cu mânecile suflecate, cu Exceluri şi numere”. Una dintre companiile în care a lucrat anterior a trecut printr-un proces de privatizare când se afla în prag de faliment. După doi ani, compania a fost salvată şi privatizată cu succes; „la vremea aceea, să ai un astfel de proiect reprezenta foarte multă adrenalină, presupunea multă muncă”. Tot de aici a pornit şi curiozitatea sa legată de activităţile internaţionale: „Am fost preluaţi de companii internaţionale, am avut o oportunitate unică prin care să înţeleg ce activităţi generează valoare şi apoi m-am alăturat unei alte industrii”.

    În România a venit în 2010, iar parte din mandatul lui Zmelik s-a suprapus peste perioada în care CEZ a luat decizia să investească 1,1 miliarde de euro în cel mai mare proiect eolian din România şi din Europa. Comunele Fântânele şi Cogealac din Constanţa aveau să ţină titlurile ziarelor din întreaga Europa; în perioada 2009-2013, proiectele eoliene au atras mai bine de 4,5 miliarde de euro în România, fiind de departe cel mai important business care a prins avânt, la propriu şi la figurat, în anii crizei. CEZ a finalizat această investiţie în 2012, dar parcul a apucat să funcţioneze doar un an, iar povestea eoliană de succes a durat puţin pentru că, la presiunea industriei, guvernul s-a văzut forţat să reducă schema de sprijin pentru a proteja locurile de muncă. Din vara anului 2013, investiţiile au îngheţat, iar de la număratul banilor făcuţi din bătaia vântului investitorii au început să contabilizeze pierderile. În 2014, de pildă, CEZ a înregistrat o pierdere de 871,6 milioane de lei din operaţiunile locale, aproape 744 de milioane de lei venind doar din reevaluarea proiectului eolian. Deşi este discret în ceea ce priveşte rezultatele recente obţinute de grupul ceh în România, spune că 2016 „a fost unul dintre cei mai buni ai companiei în România”.

    Odată cu retragerea din marile proiecte, CEZ s-a concentrat pe activitatea de bază, pe distribuţia de energie şi pe recalibrarea costurilor. Din punct de vedere operaţional, CEZ alimentează cu energie regiunea Olteniei, respectiv 1,4 milioane de consumatori, împărţiţi în şapte judeţe. Pe segmentul distribuţiei de energie electrică, compania are o cotă de piaţă de 15-17%, iar în ceea ce priveşte vânzarea de energie, cota de piaţă este de 7-8%.

    oua ediţie.

  • Dinspre munte, înspre profit

    „Sunt pasionat de outdoor, de sport în general, şi folosesc produsele Marmot de mai mult timp. Aşa că în 2015 am decis că ar fi oportună aducerea acestui brand în România. Evident, un element decisiv a fost interesul semificativ pe care îl avea Marmot Europe legat de România”, povesteşte Mircea Sîrbu, business development manager al Mountain Gear Distribution, firma care a deschis primul Marmot Partner Store regional.

    Compania americană a semnat la începutul lunii iulie 2015 parteneriatul oficial de reprezentare în România, iar în luna octombrie a aceluiaşi an a fost deschis şi magazinul propriu, păstrând colaborările cu retailerii din ţară. „În planul de dezvoltare pe pieţele emergente, România a devenit pentru Marmot Mountain Europe (MME) un punct strategic foarte important. Cu 20 de milioane locuitori şi cu o evoluţie pozitivă semnificativă în ultimii ani, România reprezintă un potenţial important şi suntem pregătiţi să investim în această piaţă”, declara, la momentul lansării, Jan Schapmann, responsabilul de dezvoltare pe pieţe emergente în cadrul MME.

    Pe de altă parte, Mircea Sîrbu a punctat atunci şi faptul că implicarea partenerilor, a celor existenţi şi a celor potenţiali reprezintă, pe lângă magazinul propriu, un punct important în strategia de desfacere. Legat de investiţie, a cărei valoare nu o precizează, el spune totuşi că este „una importantă şi suntem foarte încrezători că a fost bine plasată pe termen lung”. Strategia de vânzări indirecte abordate printr-o reţea de parteneri la nivel naţional, precum şi calitatea produselor şi a serviciilor ar reprezenta, spune Sîrbu, avantajele care diferenţiază brandul Marmot de concurenţă.

    Principalele categorii de produse comercializate sunt echipamentele şi îmbrăcămintea. „Suntem cel mai important producător mondial, pe zona de saci de dormit sintetici şi, mai ales, în zona de saci de dormit cu puf, unde avem o cotă de piaţă de 10%”, spune reprezentantul Marmot. Alte echipamente bine vândute sunt, după spusele sale, corturile (categorie despre care, spune el, brandul deţine numărul 2 la nivel mondial) şi rucsacurile. Dacă sacii de dormit au preţuri ce variază între 910 lei şi 4.450 de lei, la categoria de articole îmbrăcăminte cele mai vândute produse au fost jacheta impermeabilă şi suprapantalonii, produse cu preţ de listă de 455 de lei, conform spuselor sale. „Clienţii variază în funcţie de anotimp, dar putem spune că avem un flux constant de entuziaşti şi oameni iubitori de sport şi de natură, în general”, declară Mircea Sîrbu.

    Spre exemplu, menţionează el, anul trecut au ajuns la clienţii finali peste 5.000 de produse Marmot, din care mai mult de 80% reprezintă îmbrăcăminte; restul este reprezentat de vânzările de echipament. Pentru 2016, rulajele la nivel local, care reunesc şi activitatea de distribuţie, însumează puţin peste 350.000 de euro, adaugă antreprenorul. „Profitul nu a reprezentat un obiectiv important pentru anul trecut, dar suntem pe un mic plus”, spune Sîrbu, fără a preciza însă valoarea acestuia. Pe de altă parte, partenerii reprezintă un element foarte important pentru brand la nivel local, iar comunitatea creată în jurul mărcii constituie unul dintre obiectivele companiei, ţine să adauge reprezentantul Marmot. „Vrem să profităm de momentul bun pe care-l avem şi de intenţia Marmot Europe de a se implica alături de noi în a extinde impactul în piaţă.

    Pentru 2017, ne aşteptăm la o creştere de 70%. La modul optimist, poate chiar o dublare”, spune Mircea Sîrbu despre planurile pe termen scurt. Pe de altă parte, un obiectiv pe termen lung, pe care firma şi l-a stabilit încă de la primii paşi pe piaţa locală, este de a deveni cel mai iubit brand de outdoor din România. În acest sens, compania îşi creionează strategia pe două direcţii. „În primul rând, vrem ca prin intermediul partenerilor să ne extindem prezenţa în România şi, în paralel, aceştia să îşi dezvolte prezenţa online. Pe de altă parte, vrem să creştem acţiunile de promovare a brandului Marmot”, spune managerul firmei. De asemenea, previziunile indică, pentru un orizont de cinci ani, că rezultatele se pot concretiza într-o cifră de afaceri de 1,5 milioane de euro şi peste 20.000 produse livrate către clienţi. 

    Piaţa de produse pentru sport şi outdoor din România se află într-un proces accelerat de maturizare, iar odată cu acest fenomen produsele de înaltă calitate şi utilizare îndelungată câştigă tot mai mult teren. „Credem în România, în potenţialul ei de evoluţie şi în ce are de oferit această ţară, cu condiţia să ştim să protejăm ceea ce avem valoros”, spune antreprenorul. În opinia sa, unii concurenţii au şi un impact negativ asupra domeniului. De câţiva ani, piaţa se stabilizează, au fost înregistrate mici creşteri şi scăderi, dar costurile de producţie sunt în creştere, ceea ce pune o presiune tot mai mare asupra preţului. „Din acest motiv, mulţi abordează strategii directe de vânzare sau de extindere a produselor oferite, de obicei către zone în care nu au experienţă, lucruri care în loc să ofere o trambulină, ajung să fie o piatră de moară”, argumentează el. Piaţa totală de echipament sportiv la nivel local era estimată la circa 400 de milioane de euro în 2014, fiind dominată de marii jucători precum Decathlon, Intersport şi Hervis Sport.

    Povestea Marmot a început în 1971, când studenţii Eric Reynolds şi Dave Huntley au avut ideea de a începe un club al iubitorilor de munte în Santa Cruz, pentru a face plimbări în Alaska. Şi-au numit clubul Marmot şi în următorii ani au început să dezvolte modele de veste, cămăşi, parka şi câţiva saci de dormit în camera lor de cămin. La scurt timp, în afacere a intrat şi Tom Boyce, cu ajutorul căruia au intrat în business şi au deschis un magazin în Grand Junction Colorado, ce purta numele Marmot Mountain Works. Ani mai târziu, brandul a devenit producătorul unora dintre cele mai bune echipamente tehnice, jachete, pantaloni şi costume pentru condiţii extreme, iar în portofoliul lor se regăsesc accesorii de camping, corturi, rucsacuri şi saci de dormit pentru orice tip de condiţii şi activităţi. Odată stabilit pe piaţa iubitorilor de munte, Marmot s-a extins şi către exploratorii urbani.

    Prima lovitură dată de cei de la Marmot a fost crearea echipamentelor pentru filmul în care a jucat Clint Eastwood în 1974 The Eiger Sanction. Şi la nivel local, brandul şi-a asociat imaginea cu unul dintre cei mai cunoscuţi alpinişti din România, Horia Colibăşanu, care a vorbit despre experienţa sa cu brandul Marmot la lansarea magazinului din Timişoara.

    350.000 DE EURO a fost valoarea vânzărilor înregistrate de brandul Marmot anul trecut, la nivel naţional, ce se traduce într-un număr de circa 5.000 de produse

    70% ESTE VALOAREA estimativă de creştere a vânzărilor pentru anul acesta, conform reprezentantului Marmot din România

    455 DE LEI este valoarea celui mai căutat produs în materie de îmbrăcăminte, jacheta impermeabilă

    1,5 MILIOANE DE EURO este cifra de afaceri vizată de Marmot pe plan local, în următorii cinci ani

  • Bilanţul victimelor atacului de la metroul din Sankt-Petersburg a ajuns la 14 morţi

    Atacul s-a soldat de asemenea cu 50 de răniţi.

    O explozie a avut loc luni, într-un tren de metrou care se deplasa între staţiile Institutul Tehnologic şi Sennaia Ploşcead, a anunţat Comisia rusă pentru Combaterea Terorismului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXPLOZIE într-o staţie de metrou din oraşul rus Sankt-Petersburg. Bilanţ provizoriu: zece morţi şi 20 de răniţi

    UPDATE 15:27 Cel puţin zece persoane au murit, iar alte 20 au fost rănite în explozia produsă luni într-un staţie de metrou din oraşul rus Sankt-Petersburg, afirmă surse citate de site-ul Life News.

    EXPLOZIE într-o staţie de metrou din oraşul rus Sankt-Petersburg

    “Explozia a avut loc în staţia de metrou Sennaya Ploşcead, mai multe persoane fiind rănite”, a declarat un oficial din cadrul serviciilor de securitate din Sankt-Petersburg, citat de site-ul agenţiei Tass.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primarul General al Capitalei: În preajma sărbătorilor pascale, dorim să inaugurăm benzile unice pentru transportul în comun

    “Dorim ca în preajma sărbătorilor pascale să inaugurăm benzile unice pentru transportul în comun din Capitală. Eu spun că această acţiune va fluidiza foarte mult traficul sufocant din Bucureşti. Este o moştenire a noastră, a tuturor, dar asta nu trebuie să ne dezarmeze, ci dimpotrivă, trebuie să ne determine să lucrăm împreună în interesul cetăţenilor pentru că în Bucureşti avem trei milioane de oameni. Este vorba despre locuitori, turişti, studenţi. Sunt convinsă că prin inaugurarea împreună a benzilor unice pentru transportul în comun vom simţi cu toţii aceste efecte. Acolo vor circula doar autobuzele, troleibuzele, maşinile de salvare, de pompieri, taxiurile”, a declarat, la bilanţul MAI, Gabriela Firea, primarul general al Capitalei.

    Primarul General al Capitalei a spus că doreşte să facă o zonă pietonală, din Piaţa Victoriei până la Ateneul Român.

    “Ne dorim ca din Piaţa Victoriei până în faţa Ateneului Român să existe o zonă pietonală, o zonă cu restricţie de trafic auto, dar care să fie redată cetăţenilor şi turştilor aşa cum se întămplă în fiecare capitală europeană. Să existe anumite spaţii pentru evenimente culturale, educaţionale şi anumite zone în care publicul să considere că se află într-o capitală europeană”, a adăugat Gabriela Firea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro