BusinessMagazin

Tag: bijuterii

  • Doi antreprenori, tată şi fiu, fac două milioane de euro din bijuterii produse la Iaşi

    „Tradiţia românească spune că, dacă se întâmplă ceva cu verighetele, indiferent că întârzie, au un defect sau nu se potrivesc clienţilor, acest lucru le va afecta căsnicia”, descriu Aurel şi Dragoş Mânzăţeanu una dintre cele mai importante presiuni cu care se confruntă zilnic în conducerea afacerii Coriolan. Afacerea a devenit liderul producătorilor autohtoni de bijuterii şi al pieţei de verighete şi inele din România, potrivit unui clasament realizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României. Compania de familie, înfiinţată în urmă cu aproape 20 de ani în Iaşi, vinde anual 6.500 de verighete şi 850 de inele cu diamant produse în atelierele proprii, prin trei magazine – două în Iaşi şi unul în Bucureşti. Verighetele au purtat noroc celor doi Mânzăţeanu, tată şi fiu, care au ajuns astfel la o cifră de afaceri de 8,2 milioane de lei în 2012 şi un profit de 1,4 milioane de lei, cu o creştere estimată la 10% pentru anul în curs. Cifra de afaceri cumulată a primilor 20 de retaileri de bijuterii este de circa 90 de milioane de euro, potrivit informaţiilor oferite de Ministerul Finanţelor, iar produsele comercializate anual cântăresc circa 800 de kilograme, dintre care mai bine de o treime reprezintă produse nefiscalizate.

    Debutul aventurii antreprenoriale a fost pricinuit de fiu, povesteşte Aurel Mânzăţeanu: „Întreba de ce colegii lui au calculator şi el nu„. Acesta a fost factorul hotărâtor care l-a determinat să înceapă o afacere pe cont propriu împreună cu soţia lui, în 1996. Ingineri de profesie, cei doi au lucrat timp de 24 de ani în cadrul combinatului de fibre sintetice din Iaşi, alături de alţi circa 10.000 de angajaţi. Au început să importe produse din străinătate, pe care le-au vândut în consignaţii şi, cu banii strânşi, au deschis un mic magazin de bijuterii. Cumpărau bijuteriile de la un turc care le-a oferit posibilitatea plăţii produselor pe măsura vânzării. Dar, odată ce acestea au fost aşezate la raft, clienţii întârziau să vină, iar cei trei angajaţi – soţia, o soră şi un frate al antreprenorului – au muncit timp de şase luni fără să-şi primească salariul.

    Datoriile pentru marfa turcului, la care s-au adunat taxele vamale de 30% pentru bijuterii, accizele de 20% şi TVA-ul de 22% i-au determinat să găsească drept soluţie înfiinţarea unei case de amanet, pe vremea când aceste afaceri abia începuseră să apară.

    Alegând o metodă atipică de gestionare a afacerii, antreprenorii moldoveni au deschis într-o jumătate de an şase case de amanet. Concret, în cazul în care cei care lăsau bijuteriile nu se întorceau pentru recuperarea lor, le restituiau diferenţa de bani obţinută în urma vânzării. Şi pentru că, de obicei, clienţii nu se întorceau la casele de amanet, un curier angajat de firmă venea la clienţi acasă cu diferenţa de bani. Acest lucru nu a generat numai bucurie: „Au apărut situaţii în care soţia amaneta bijuterii fără să ştie soţul sau invers, iar curierul genera conflicte în familiile respective„. Prin urmare, acţiunea de returnare a banilor la domiciliu a fost oprită, aceştia putând fi recuperaţi în continuare de clienţi doar la casele de amanet. Bijuteriile şi fragmentele de giuvaieruri de la casele de amanet l-au determinat pe Aurel Mânzăţeanu să nu mai importe bijuterii, ci să le producă în ţară.

    Şi-a numit afacerea Coriolan Aur Smarald, inspirat de onestul Coriolanus, personaj de tragedie shakespeariană, şi a început să producă bijuterii într-o fabrică din Timişoara. După închiderea acesteia, nemulţumit de modul de lucru al bijutierilor care îi făcuseră oferte de colaborare, a luat decizia să înfiinţeze propriul atelier. „Când am văzut verighetele prezentate, mi-am pus mâinile în cap, iar de a doua zi am început să mă documentez în legătură cu utilajele necesare.„ A investit aproximativ 10.000 de dolari într-un laminor şi o instalaţie de turnare necesare pentru producţia în serie a verighetelor, singura nişă de pe piaţa bijuteriilor absolvită de taxe în acea perioadă. Producţia se făcea pe bază de comenzi, de cele mai multe ori cu aurul clienţilor, şi era de circa 100-200 g aur prelucrat în fiecare lună.

  • Cel mai frumos magazin din lume se află pe Calea Victoriei. Brandul românesc a câştigat în faţa Tiffany’s, Macy’s sau Apple Store

    Magazinul redeschis recent pe Calea Victoriei a primit Premiul pentru cel mai frumos magazin din lume dintr-un centru comercial, Premiul pentru inovaţie în pardoseala şi Premiul pentru expunere artistică în cadrul competiţiei internaţionale ARE Design Awards 2011. Pentru acest premiu, Sabion a concurat cu 500 de mari jucatori de pe piata internationala de retail, precum Tiffany’s, Macy’s  sau Apple Store. Magazinul, deschis iniţial în cadrul galeriilor comerciale Cocor, a fost relocat pe Calea Victoriei. Investiţia totală în amenajarea magazinului se ridică la circa 800.000 de euro.

    “Am aflat de existenţa acestei competiţii în anul 2007, în cadrul unei expoziţii de la Las Vegas la care a luat parte şi Casa de Bijuterii Sabion. Deschisesem de doar câteva luni un magazin la Cluj, însă termenul de înscriere expirase la vremea respectiva”, îşi aminteşte Claudiu Bologa, cel care a fondat afacerea în Târgu-Mureş, în urmă cu 15 ani.

    Casa de Bijuterii Sabion a luat nastere in anul 1998, ca o mica afacere de familie, din pasiunea lui Claudiu Bologa pentru arta realizarii bijuteriilor. Pasiunea a evoluat odata cu dezvoltarea afacerii, iar astazi, celor 16 magazine Sabion din ţară li se adaugă Galeriile Sabion deschise pe Calea Victoriei 68-70. 

    Unul dintre obiectivele Sabion a fost implicarea unui numar cat mai mare de artisti romani in realizarea bijuteriilor. Astfel, Casa de Bijuterii Sabion se mandreste cu o filozofie si o directie artistica unitara, un departament de design si creatie, artisti, maistrii bijutieri, cizelori, sculptori, gravori, emailori, toti acestia alcatuind echipa atelierului de creatie si productie Sabion, locul in care toate aceste bijuterii sunt schitate iar mai apoi, realizate manual.

    „Suntem mandri ca putem numi Sabion pe lista brandurilor 100% romanesti, a povestilor de succes cladite pe talentul si priceperea artistilor romani. In afara marcii Sabion, singurul brand pe care il veti regasi aici este Gianni Lazzaro. Dar sub acest nume creeaza tot un roman, unul care se inscrie intre cei mai apreciati designeri independenti de bijuterii din lume. Acest lucru il califica pentru a ni se alatura demersului de sustinere si reprezentare a artistilor romani, iar pe noi ne onoreaza prezenta domniei sale in cadrul Galeriilor”

    Pe numele sau adevarat Lazar Marcovici, Lazzaro a absolvit Academia de Arte din Dusseldorf in anul 1974 cand a si inceput sa creeze bijuterii. Tot in anul 1974 deschide o galerie de arta insa, dupa scurt timp, decide sa se dedice exclusiv bijuteriilor. La ora actuala  este prezent in cele mai mari expozitii de bijuterii din Leipzig, Basel, Hong Kong si Las Vegas. In plus, gasim bijuteriile sale in magazinele din Viena, Paris, Barcelona, Milano, Geneva, Moscova, Sydney, New York, Las Vegas, Kiev, Dusseldorf, Dubai. Printre clientele fidele ale lui Lazzaro se numara Sophia Loren si Heidi Klum.

     

     

     

  • Prima cafenea din România care vinde articole pentru bucătărie, baie, încălţăminte, ceasuri şi bijuterii

    CONTEXTUL: În ultimii ani, ca şi alte segmente din domeniul bunurilor de larg consum, piaţa cafelei a înregistrat scăderi, ajungând la o valoare anuală estimată la 350 de milioane de euro. Prin urmare, în lipsa creşterii volumelor vândute, companiile din domeniu caută alte variante pentru a-şi împinge afacerile pe plus.

    DECIZIA: Producătorul german de cafea Tchibo, prezent pe piaţă din 2001, a hotărât să dezvolte pe piaţa locală o reţea de magazine proprii, în spaţiile cărora există o zonă de cafenea şi una pentru vânzare – cafea pentru acasă, dar şi produse auxiliare. Primul magazin de acest fel a fost deja deschis în cadrul mallului Promenada din Bucureşti.

    EFECTELE: Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri cu 10% mai mare decât în 2011, ajungând la 67 milioane de lei (15 milioane de euro). Pentru anul în curs, previziunile se referă la un plus de 5%, dar efectele magazinelor în business se vor face simţite abia de anul viitor. Conform lui Laurenţiu Boboc, CEO al Tchibo România, „partea de retail o să crească foarte mult cifra de afaceri a companiei„, dar el nu oferă nicio cifră concretă în acest sens.

    “ÎN ULTIMA PERIOADĂ AM ESTIMAT O STABILIZARE A PIEŢEI ŞI AM DECIS SĂ FACEM ACEASTĂ INVESTIŢIE, PENTRU CARE ECHIPA NOASTRĂ A LUCRAT APROAPE UN AN”, spune Laurenţiu Boboc, CEO al Tchibo România. Concret, compania are un buget de investiţii de un milion de euro pentru sistemele de retail şi pentru primele două magazine. Primul dintre ele, cu o suprafaţă de 400 mp, a fost deschis deja în cel mai nou mall din Capitală, Promenada, iar următorul ar putea fi deschis la începutul anului viitor. Magazinul este împărţit în trei zone: cafenea, o zonă de unde se poate cumpăra cafea pentru acasă şi un spaţiu pentru produse nealimentare, ce are pe rafturi textile, încălţăminte, echipamente sportive, bijuterii, ceasuri, electrocasnice mici, produse pentru baie şi bucătărie.

    În total, peste 2.000 de produse, într-o ofertă „care este împrospătată lunar, bazându-se pe experienţa noastră în retail de peste 50 de ani şi pe preferinţele consumatorilor români”, spune Boboc. Tot el completează că din acest loc clienţii pot cumpăra cafea pentru acasă având la dispoziţie „o gamă premium disponibilă numai în magazinele noastre, precum şi opţiunea de a-şi crea o cafea personalizată mixând diverse sortimente de boabe„. Gama produselor de retail este creată special pentru Tchibo şi este împărţită în cinci categorii: pentru ea, pentru el, pentru copii, pentru casă şi pentru activităţi sportive. „În fiecare lună vor exista noutăţi şi selecţii unice de produse în toate cele cinci categorii”, adaugă Laurenţiu Boboc.

    Compania pe care o conduce din 2010 ocupă locul al treilea în topul companiilor de profil pe piaţa românească, în segmentul de cafea boabe şi măcinată. Acest segment este, de altfel, şi cel mai important, având o cotă de piaţă de aproximativ 70%, restul fiind reprezentat de cafeaua instant şi specialităţi cum sunt produsele 3 în 1. În piaţa cafelei, estimată la o valoare anuală de 350 de milioane de euro, cele mai importante companii sunt Mondelez (care are marca de cafea Jacobs), Strauss România (cu Doncafé), Tchibo, Cafea Fortuna şi Nestlé (cu Nescafé).

  • Vedeta sezonului în modă şi design: marmura (GALERIE FOTO)

    Astfel, marmura a fost aleasă de creatorul de modă Alexander Wang ca motiv pentru a-şi face memorabilă prima sa colecţie realizată pentru casa Balenciaga. Opţiunea pentru marmură se datorează energiei pe care o transmite, faptului că este un material natural, dar şi aspectului deosebit creat de vinişoarele ce-l brăzdează şi care l-au inspirat în creaţiile sale, susţine creatorul de modă. Marmura cu vinişoare se regăseşte pe articole de dantelă, tricotaje de mohair colorate manual, precum şi în combinaţii de piele cu paiete.

    Nu numai creaţiile vestimentare din acest sezon amintesc de marmură, ci şi accesoriile, cum ar fi poşetele de ocazie, care par dăltuite din acest material, ori brăţările rigide sau alte bijuterii.

    Aspectul de marmură se poartă şi în industria mobilei. O firmă de design pariziană a creat, spre exemplu, un fotoliu menit să-i facă pe cei ce-l văd să creadă că e lucrat din acest material, deşi el e de fapt doar acoperit cu un material textil având imprimată digital o imagine cu marmură de Carrara.

    Alte firme folosesc marmură adevărată pentru articolele lor de mobilier casnic, cum ar fi Budri, pentru care creatoarea Patricia Urquiola a creat diverse articole ce au încorporat bucăţi de marmură sparte în urma cutremurului de anul trecut din regiunea italiană Emilia-Romagna.

     

  • Se poartă acum: bijuteriile colorate şi pietrele preţioase fistichii (GALERIE FOTO)

    Se poartă combinaţii de pietre preţioase sau semipreţioase ori nuanţe mai surprinzătoare ale pietrelor clasice, cum ar fi inele cu turcoaze, diamante şi rubelite ca la Van Cleef & Appels, ori cu diamante galbene şi safire portocalii şi chihlimbar care închipuie fructe ca la Maxim Voznesensky.

    Se poartă bijuteriile colorate (GALERIE FOTO)

    Se încearcă şi noi modalităţi de şlefuire ori se apelează la diamante pentru a pune în valoare pietre mai puţin nobile, precum kunţitul sau se merge până la căutarea unor nuanţe rare, ca în cazul casei Louis Vuitton care şi-a trimis specialiştii să caute spineli în diverse locuri de pe glob.

  • Istoria bijuteriilor Bulgari (GALERIE FOTO)

    Un astfel de eveniment este şi “The Art of Bulgari: La Dolce Vita & Beyond, 1950-1990” de la Muzeul M.H. de Young din San Francisco, care prezintă 147 de piese confecţionate de casa Bulgari – bijuterii şi ceasuri.

    Istoria bijuteriilor Bulgari (GALERIE FOTO)

    Perioada aleasă este cea în care Bulgari s-a remarcat prin utilizarea caboşoanelor (pietre preţioase sau semipreţioase fără faţete), combinaţii neobişnuite de culori sau colecţii inspirate de mozaicurile romane, scrie San Francisco Chronicle. În cadrul expoziţiei se pot admira şi bijuterii purtate de vedete ca Elizabeth Taylor sau de colecţionare de bijuterii, precum şi materiale foto şi video cu staruri purtând piese Bulgari.

  • Ultima modă de la Paris: costumul cu 25.000 de perle (GALERIE FOTO)

    Un motiv pentru care perlele nu mai sunt la fel de preţuite ca odinioară este că multe femei moderne cred că le fac să pară mai mature decât e cazul. Ca atare, creatorii de modă încearcă să le schimbe percepţia aruncând cu perle peste tot în sezonul acesta, de la bijuterii la pantofi, tapet sau chiar pe scaune.

    Prezentarea recentă de la Paris a casei Alexander McQueen este un astfel de exemplu, modelele purtând ţinute cu perle de la gât până la poalele fustelor. Nici cizmele până la genunchi sau ciorapii de plasă n-au scăpat de perle, iar unul dintre modele a prezentat o costumaţie la care s-au folosit în total 25.000 de astfel de pietre semipreţioase.

    Ultima modă de la Paris: costumul cu 25.000 de perle (GALERIE FOTO)

    Nici creatorii de bijuterii nu se lasă mai prejos în încercarea de a convinge tinerele să le adopte, cu modele care nu se mai bazează pe linia clasică, cu perle la două rânduri. Casa japoneză Tasaki, spre exemplu, oferă cercei în care perla este decorată la partea superioară cu pietre preţioase de mai multe culori.

    O creatoare din New York, Lela Rose, propune clientelor un pulover decorat cu perle, motivându-şi alegerea prin faptul că “nimeni nu mai vrea să le poarte cum se purtau pe vremuri”, iar un designer de pantofi din Marea Britanie, Nicholas Kirkwood, a garnisit cu perle sandale şi pantofi, vrăjit de ideea de puritate pe care, spune el, o transmit acestea.

  • Cine este tânărul care vinde cele mai deştepte bijuterii din România: “Clienţii revin la magazin de şase ori cu aceeaşi bijuterie”

    Ziua în care ţi-ai luat permisul de conducere sau ziua în care ai văzut turnul Eiffel pot fi motive pentru cumpărarea unei bijuterii„, descrie Lucian Adochiţei, country manager al Pandora Jewelry pentru România şi Moldova, conceptul cu bijuterii personalizate pe care se bazează brandul internaţional.

    Fondată de un mic bijutier din Danemarca în 1983, afacerea a ajuns pe toate continentele după introducerea conceptului de „brăţări talisman„. Pe piaţa locală, preţul pentru un astfel de produs porneşte de la 59 de lei şi poate ajunge la 2.000 de euro, în funcţie de numărul de experienţe pe care vrea să şi le amintească posesoarea bijuteriei. Până acum, circa 10.000 de astfel de brăţări au fost cumpărate de români, alături de alte bijuterii din metale preţioase cu o valoare cuprinsă între 14 şi 24 de carate existente în portofoliul Pandora. Lansată pe piaţa autohtonă în iarna anului 2011, compania a ajuns la o cifră de afaceri de 700.000 de euro şi la un profit net de circa 30.000 de euro. Adochiţei este responsabil de activiteatea celor două magazine din Bucureşti şi a celui din Constanţa, dar brandul este prezent şi prin două francize, în Iaşi şi în Cluj şi prin intermediul a circa 30 de puncte de desfacere în cadrul magazinelor multibrand: Sabrini, Be in Time, Splend’or, B&B Collection şi Cellini.

    Talismanele i-au adus noroc lui Adochiţei, care, până să lucreze în cadrul reţelei internaţionale de bijuterii, şi-a testat abilităţile de antreprenor cu o afacere de producţie de mobilă la comandă, a lucrat în publicitate în cadrul unui trust media şi a fost manager de retail pentru un distribuitor de produse farmaceutice pentru animale. Pasionat de marketing, spune că nu există mari diferenţe între activităţile anterioare şi afacerea cu bijuterii, domeniu în care a intrat în 2010, cu un magazin propriu. A preferat totuşi să se dedice afacerii Pandora atunci când danezii şi-au extins activităţile din Europa Centrală şi de Est, preluând conducerea acestora pentru România şi Republica Moldova, singurele ţări din regiune în care brandul nu era prezent. După ce în 2009 a intrat pe piaţa din Polonia, unde, potrivit managerului, toate brandurile au performanţe cu 20-30% mai bune decât în România, reţeaua a ajuns pe piaţa autohtonă la sfârşitul lui 2011, mizând pe apetitul românilor pentru branduri internaţionale.

    Lansarea din Republica Moldova va fi făcută în următoarele luni, prin intermediul unui partener care va lansa două magazine. „Deşi este o piaţă asemănătoare cu cea din România, proporţia bijuteriilor de brand este mică, la putere fiind încă cele turceşti sau ruseşti„, descrie Adochiţei comportamentul clienţilor din vecinătate.

    În România însă, piaţa de bijuterii şi ceasuri de brand este evaluată la 90 de milioane de euro, fiind compusă din circa 20 de jucători. Aceasta este dominată în prezent de retailerul de bijuterii B&B, cu o cifră de afaceri de circa 40 milioane de euro, de compania italiană de produse de lux Sodo Migliori – care operează pe piaţa autohtonă magazinele Paul&Shark, Swarowski şi Cellini, cu o cifră de afaceri de circa 20 mil. euro – şi de retailerul de bijuterii Sevda, cu afaceri estimate la circa cinci milioane de euro. Pandora ocupă deocamdată locul 17 în lista „bijutierilor„ autohtoni din segmentele premium şi de lux, într-o piaţă aflată la 10% din valoarea afacerilor globale ale danezilor.

  • Nuntă la hotel de lux: casă, masă şi bijuterii pentru miresă

    Hotelul Westin Beach Resort & Spa din Fort Lauderdale, Florida, de exemplu, a lansat un pachet dedicat cuplurilor care îşi organizează nunta în incinta hotelului, ofertă care porneşte de la 150 de dolari per invitat. În afară de facilităţi precum tratamente spa, hotelul le permite mireselor să împrumute bijuterii în valoare de până la 100.000 de dolari de la Levinson Jewelers.

    Un avantaj oferit mireselor ce aleg hotelul Rome Cavalieri din Roma, ce ţine de lanţul Waldorf Astoria, este că pot  împrumuta bijuterii din colecţiile create de prinţesele italiene Lucia Odescalchi şi Grazia Borghese. Bijuteriile costă între 1.300 şi 130.000 de dolari. Odată ce cuplul a confirmat că nunta va avea loc la hotel, miresele pot colabora cu atelierele prinţeselor pentru a alege bijuteriile.

  • Idei de afaceri: Să facem muntele să vină la Mahomed (VIDEO)

    Firma americană Stella & Dot, înfiinţată de Jessica Herrin şi Blythe Harris, oferă celor interesate să o reprezinte un pachet cu instrucţiuni şi bijuterii de vândut, precum şi o pagină de prezentare şi desfacere pe site-ul său, scrie The Independent. Bijuteriile, dar şi alte accesorii, ca genţi şi alte articole de piele, sunt create la atelierul din New York al firmei, multe dintre acestea din urmă fiind lucrate manual.

    Reprezentantele înscrise la Stella & Dot pot alege ce doresc să vândă şi cât, oferind şi prezentări de produse la cererea potenţialelor cliente. Compania are vânzări de peste 200 mil. dolari pe an.

    Colecţia de toamnă 2013 propusă de firma celor două americance: