BusinessMagazin

Tag: banca

De ce trebuie să dea statul capital şi un împrumut de aproape 300 mil. euro pe 10 ani pentru CEC Bank? De ce nu foloseşte banca profitul pentru capitalizare?

♦ Paradoxal, CEC Bank, o bancă de stat care se declară profitabilă, are nevoie de banii statului pentru capitalizare ♦ După o majorare de capital de circa 190 mil. euro în 2019, acum banca ia un împrumut de circa 280 mil. euro pe 10 ani de la stat l De ce nu se capitalizează banca din propriul profit?

Ministerul Finanţelor, în calitate de acţionar, va acorda CEC Bank un împrumut subordonat de 1,4 mld. lei (peste 280 mil. euro) pe 10 ani, pentru capitalizarea băncii, potrivit unei ordonanţe de urgenţă a guvernului. Acest împrumut anunţat recent a ridicat o serie de întrebări: De ce este nevoie să dea statul un împrumut pentru CEC Bank şi de ce acum? De ce nu foloseste CEC Bank propriul profit pentru capitalizare (aşa încât să îndeplinească astfel cerinţa minimă de fonduri proprii)? CEC Bank nu poate să facă business fără banii statului?

Acest împrumut de 1,4 mld. lei de la Ministerul Finanţelor pentru CEC Bank vine după ce în 2019 banca de stat a mai beneficiat de o majorare de capital cu bani de la bugetul de stat de 940 mil. lei, aprobată de Comisia Europeană, nefiind considerată ajutor de stat.

La finele anului 2020 CEC Bank avea un capital social de 2,5 mld. lei, iar totalul capitalurilor proprii era de 4,5 mld. lei.

Paradoxal, CEC Bank, o bancă mare, din top 10 după active, care se declară profitabilă, are nevoie de banii statului pentru capitalizare.

Profitul net al CEC Bank a ajuns în 2019 la 379,6 mil. lei, la venituri operaţionale de 1,27 mld. lei, iar în 2020 câştigul a fost comparabil, de 337,7 mil. lei, veniturile operaţionale fiind anul trecut de aproape 1,20 mld. lei, astfel că raportul profit/venit operaţional a fost de aproape 30% , potrivit raportului anual al băncii.

După primele nouă luni din 2021, CEC Bank, instituţie de credit deţinută de stat, aflată pe locul 7 în topul celor mai mari bănci de pe piaţa românească după active, dar şi în topul profitabilităţii, a transmis că a avut un profit net preliminar de 332,4 mil. lei, în creştere cu 21,2% faţă de perioada similară a anului trecut. Pe partea de creditare, CEC Bank susţine că a acordat credite noi de circa 9 mld. lei şi a înregistrat o creştere a portofoliului total de credite de 15,1%. Banca nu a transmis informaţii privind venitul din primele nouă luni din 2021 şi soldul creditelor.

În ceea ce priveşte creditarea, în 2020, CEC Bank avea un sold al creditelor acordate sectorului privat de 21,9 mld. lei, în creştere cu 10% faţă de nivelul de 19,9 mld. lei din 2019.

Între 2019-septembrie 2021, CEC Bank susţine că a înregistrat profituri nete cumulate de 1,05 mld. lei, care sunt înregistrate ca rezultat nerepartizat, iar decizia privind repartizarea profiturilor, inclusiv pentru plata de dividende, aparţine acţionarului, adică Ministerului Finanţelor, potrivit informaţiilor transmise de CEC Bank la solicitarea ZF.

„Acestea sunt înregistrate ca rezultat nerepartizat, decizia privind repartizarea profiturilor, inclusiv pentru plata de dividende, aparţinând acţionarului. Precizăm că în cazul majorării capitalului social prin înglobarea rezultatelor din anii anteriori, profiturile realizate ar fi rămas permanent la dispoziţia băncii, în timp ce acordarea împrumutului subordonat înseamnă că banii vor fi rambursaţi către acţionar cu dobândă, care, în acelaşi timp, poate să încaseze şi dividende“, a transmis CEC Bank.

CEC Bank va trebui să ramburseze împrumutul subordonat acordat pe 10 ani într-o singură tranşă, acesta urmând să fie acordat la o rată de dobândă compusă din ROBOR la 3 luni plus o marjă stabilită în condiţii de piaţă la momentul acordării împrumutului în urma consultării cu Comisia Europeană, şi care se va menţine neschimbată pe perioada de derulare a împrumutului. Ieri, ROBOR la 3 luni era de 2,80% pe an.

Neîndeplinirea „obiectivelor şi cerinţelor“ incluse în Planul de Afaceri 2019-2023 pentru banca de stat, inclusiv neacordarea de către Acţionar (Ministerul Finanţelor) a împrumutului subordonat către CEC Bank poate determina Comisia Europeană să reanalizeze condiţiile în care a aprobat, la finalul lunii octombrie 2019, majorarea de capital, potrivit notei de fundamentare la ordonanţa care include împrumutul de 1,4 mld. lei de la bugetul de stat pentru CEC Bank.

De la infuzia de capital din 2019 şi până în prezent, CEC Bank susţine că şi-a consolidat poziţia pe piaţă şi şi-a îmbunătăţit profitabilitatea.

Dar de ce nu foloseşte CEC Bank propriul profit pentru capitalizare aşa încât să îndeplinească astfel cerinţa minimă de fonduri proprii.

„CEC Bank – la fel ca oricare altă bancă – poate continua business-ul sau îl poate dezvolta în funcţie de capitalul existent, iar dacă cerinţele legale de capital se modifică, atunci se impune actualizarea corespunzătoare a nivelului capitalurilor. În cazul de faţă, cerinţele MREL impun existenţa unor fonduri proprii suplimentare, iar pentru asigurarea acestora a fost nevoie de o decizie din partea acţionarului. Aceasta a fost luată în 2019, prin planul de recapitalizare a băncii supus aprobării Comisiei Europene. Angajamentele asumate de statul român, în calitate de acţionar al CEC Bank, pentru susţinerea dezvoltării Băncii şi totodată pentru creşterea nivelului de intermediere bancară includ majorarea de capital efectuată la sfârşitului anului 2019, precum şi acordarea unui împrumut subordonat care să permită conformarea cu noile cerinţe de capital stabilite conform cadrului MREL“, explică CEC Bank.

În Planul de Afaceri aprobat de Comisia Europeană a fost prevăzut ca acest împrumut subordonat de la acţionar să fie acordat în anul 2021. „Precizăm că sursele atrase de la clienţi nu se află printre categoriile de pasive eligibile pentru acoperirea cerinţei MREL“, potrivit CEC Bank.

Dar ce obiective are CEC Bank în perspectivă – după primirea împrumutului de 1,4 mld. lei de la Ministerul Finanţelor? Intenţionează CEC Bank să majoreze cota de piaţă pe creditare, cota de piaţă după active, să-şi îmbunătăţească eficienţa?

CEC Bank susţine că intenţionează să folosească infuzia de capital de la stat pentru creşterea cotei de piaţă, pentru a extinde volumul de credite acordate, precum şi pentru modernizarea băncii, în special prin investiţii în sistemele informatice proprii.

„Această infuzie de capital sub forma unor fonduri proprii de nivel II este necesară pentru ca CEC Bank să devină o instituţie competitivă şi să realizeze două obiective majore. Pe de-o parte – consolidarea poziţiei şi creşterea cotei de piaţă a CEC Bank: majorarea fondurilor proprii este necesară pentru a extinde volumul de credite acordate. În perioada 2019- septembrie 2021, CEC Bank a înregistrat o creştere de 37% a activelor. Cea de-a doua prioritate vizează modernizarea băncii, în special prin investiţii în sistemele informatice proprii, în condiţiile în care CEC Bank a suferit din cauza lipsei de investiţii din ultimii ani, iar unele sisteme informatice actuale sunt depreciate şi nu pot acomoda cerinţele consumatorilor moderni sau creşterea volumului de operaţiuni (eg bancomate din 2006 în funcţiune şi în 2020)“, a mai răspuns CEC Bank pentru ZF.

Împrumutul de la Ministerul Finanţelor este necesar pentru a asigura conformarea cu reglementările europene privind acoperirea cerinţelor de capital şi pasive eligibile (MREL) şi a fost inclus în Planul de Afaceri aprobat de Comisia Europeană în 2019. plan care a stat la baza majorării capitalului social al băncii şi care a trecut testul investitorului privat prudent. Mai mult, Autoritatea de Rezoluţie Bancară (BNR) a stabilit pentru CEC Bank ţinte intermediare (2022) şi finale (2024) pentru cerinţa MREL având drept instrument financiar eligibil împrumutul subordonat de la Acţionar“, a răspuns CEC Bank la întrebarea ZF legată de motivul pentru care statul trebuie să dea bani/împrumut pentru CEC Bank şi de ce acum.

Sursele de acoperire a cerinţelor MREL trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: să aibă scadenţe suficient de lungi, să confere certitudine juridică în contextul aplicării instrumentului de recapitalizare internă şi să nu inducă efecte de contagiune în sistemul financiar. Printre sursele acceptate se află: elementele de capital, împrumuturile subordonate şi obligaţiunile cu clauza de subordonare MREL, a explicat CEC Bank.

„Trebuie subliniat că, pentru acest împrumut, CEC Bank va plăti o dobândă, al cărui nivel va fi documentat ca fiind la nivelul pieţei pentru împrumuturi similare, iar la maturitate, suma va fi rambursată integral“, a transmis banca.

În situaţia în care CEC Bank nu rambursează Ministerului Finanţelor la scadenţă ratele de capital şi dobânzile până la data stingerii obligaţiilor de plată se vor calcula dobânzi şi penalităţi de întârziere, la nivelul celor prevăzute în acordul de împrumut, până la data stingerii integrale a obligaţiei. De asemenea, prin derogare de la prevederile art. 2517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, termenul de prescripţie a dreptului de recuperare a sumelor anterior amintite este de 5 ani, aplicându-se în acest caz termenul general de prescripţie pentru obligaţiile fiscale dat fiind că împrumutul subordonat va fi acordat instituţiei de credit din bugetul de stat pe anul 2021.

December 17, 2021
BREAKING. J.P. Morgan, cea mai mare bancă americană trimite o undă de şoc pentru România

Echipa de economişti de la J.P. Morgan consideră că Banca Naţională a României (BNR) va fi nevoită să majoreze dobânda de referinţă la 5,5% în 2023 pentru a reduce inflaţia, care a crescut la cote nemaivăzute din anii ’70, cel puţin în SUA.

În România, inflaţia a ajuns în noiembrie 2021 la 7,8% faţă de noiembrie 2020, după ce în octombrie a fost de 7,94% faţă de octombrie 2020. Această scădere se datorează plafonării preţurilor la gaze şi energie.

Într-un raport adresat investitorilor, văzut de ZF, economiştii de la J.P. Morgan spun că inflaţia va creşte la un vârf de 9% în trimestru al doilea din 2022, după ce va expira plafonarea preţurilor la energie şi gaze.

Raportul semnat de Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, fost economist la ING Bank România, şi care acum lucrează la Londra pentru J.P. Morgan, semnalează faptul că BNR este prea optimistă în privinţa evoluţiei inflaţiei.

Până acum BNR a acţionat prea târziu şi prea puţin în majorarea dobânzii de politică monetară ceea ce va implica majorări mai mari ulterioare, cum ar fi în şedinţa din 10 ianuarie 2022, când Banca ar putea creşte dobânda de referinţă cu 0,5%.

În şedinţa din noiembrie, spre surprinderea analiştilor, BNR a majorat dobânda cu numai 0,25%, de la 1,5% la 1,75%, când piaţa se aştepta la o creştere la 2%. BNR a sacrificat inflaţia pentru a susţine economia şi creditarea care în T4 au început să dea înapoi.

Conform celui mai recent raport în privinţa inflaţiei, BNR crede că ar putea readuce inflaţia la 3%, ţinta Băncii Centrale în T3 din 2023.

Potrivit J.P. Morgan, BNR prognozează, din nou, o inflaţie prea mică pe termen mediu, iar dintr-o perspectivă regională, România continuă să aibă cea mai scăzută inflaţie de bază (core – n.red), uşor sub cea din Polonia şi mult sub cea din Cehia, Ungaria şi Germania.

Economiştii notează că BNR a reacţionat cel mai puţin la creşterea inflaţiei. De asemenea, având în vedere politica guvernului, este probabil ca creşterea salariilor să rămână robustă, chiar dacă piaţa forţei de muncă nu se va înăspri atât de mult pe cât se aşteaptă.

December 16, 2021
Încă o bancă renunţă la casierii. Cum vor plăti ratele clienţii cu credite în valute

Serviciul operaţiuni cu numerar nu va mai fi disponibil la Raiffeisen Bank, banca susţnând că această decizie vine în continuarea proiectului „agenţii fără casierii”.

Însă, în mod excepţional, clienţii care au în derulare credite în valutele euro (EUR), franci elveţieni (CHF) sau dolari (USD) vor putea alimenta conturile curente în vederea rambursării ratelor aferente creditelor contractate prin depunerea de numerar, la ghişeele anumitor agenţii ale băncii.

„Urmărim în primul raând creşterea gradului dumneavoastră de satisfacţie, prin înlocuirea timpului petrecut la coadă la ghişeu pentru operaţiuni cu numerar, cu mai mult timp acordat pentru consultanţă. În continuarea proiectului nostru <agenţii fără casierii>, serviciul <operaţiuni cu numerar” nu va mai fi disponibil”, se arată într-o informare trimisă de bancă clienţilor.

Orice operaţiune de retragere de numerar din conturile curente, inclusiv pentru utilizarea în numerar a creditelor contractate de la Raiffeisen Bank, va putea fi efectuata de la orice bancomat, doar de către clienţii care deţin un card, emis de Raiffeisen Bank România.

De asemenea, operaţiunile de depunere de numerar în conturile curente, inclusiv pentru alimentarea cu numerar a contului curent în vederea rambursării ratelor la creditele în lei şi euro contractate de la bancă, va fi posibilă numai la terminalele multifuncţionale (MFM) ale Raiffeisen de către clienţii care deţin un card emis de Raiffeisen Bank România.

„Dacă pentru utilizarea creditului sau pentru alimentarea contului de rambursare efectuaţi transfer din conturile curente bancare pe care le aveţi deschise, nu se va schimba nimic, veţi putea efectua aceste transferuri din sau către alte conturi curente ca şi până acum”.

Raiffeisen Bank mai susţine că a investit şi va continua să investească şi să dezvolte canalele digitale alternative existente, dar şi să caute alte noi variante pentru a face tranzacţionarea cât mai facilaă: Raiffeisen Online/Smart Mobile, ATM-uri de generaţie nouă, flota de MFM-uri extinsă atât ca număr, cât şi ca funcţionalităţi, carduri instant etc.

„În mod excepţional, clienţii care au în derulare credite în valutele euro (EUR), franci elveţieni (CHF) sau dolari (USD) vor putea alimenta conturile curente în vederea rambursării ratelor aferente creditelor contractate prin depunerea de numerar, la ghişeele anumitor agenţii ale băncii, lista acestor agenţii putând fi regăsită pe site-ul bancii: www.raiffeisen.ro”, a mai transmis Raiffeisen Bank către clienţi.

December 6, 2021
BNR va lansa pe 1 decembrie în circuitul numismatic o replică pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Naţională în anul 1881, preţul de vânzare fiind de 100 lei

BNR va lansa pe 1 decembrie în circuitul numismatic o replică pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Naţională în anul 1881, preţul de vânzare fiind de 100 lei, exclusiv TVA, inclusiv pliantul de prezentare.

Lansarea se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Bancnota va avea 168 x 96 mm, cu o toleranţă de ±1 mm, culoarea predominantă este albastru cobalt şi este imprimată în tehnică plană, pe suport de polimer.

Pe aversul replicii se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: două ferestre transparente, într-una figurând valoarea nominală a replicii „20ˮ în stânga şi în cealalată figurând portretul împăratului Traian, laureat, orientat spre stânga. Sub cele două ferestre transparente sunt două altare cu baza înaltă, iar pe corpul altarelor se regăseşte un cartuş rectangular cu inscripţia „ROMANIAˮ. În centru, se află un cartuş curbat cu inscripţia „BANCA NATIONALE A ROMANIEIˮ, sub care sunt înscrise: numărul de serie, data emisiunii „19 Ianuariu 1881.ˮ, valoarea nominală „DOUE DIECI LEIˮ şi semnăturile guvernatorului, directorului şi casierului central.

Tot pe avers sunt imprimate: un cartuş în care este înscrisă valoarea nominală „20ˮ, de care se sprijină, în stânga, un tânăr reprezentând personificarea industriei, iar, în dreapta, un alt tânăr reprezentând personificarea comerţului, numărul de control şi anul lansării în circuitul numismatic „2021ˮ, tipărite cu cerneală de culoare neagră şi caractere de aceeaşi înălţime.

Pe reversul replicii compoziţia grafică include elemente decorative. În centru, se regăseşte un medalion cu portretul împăratului Traian, laureat; circular, este înscris textul penalităţilor şi, în partea inferioară, valoarea nominală a bancnotei „DOUE DIECI LEIˮ.

Deasupra medalionului este valoarea nominală a bancnotei „DOUE DIECI LEIˮ, iar dedesubt, un cartuş rectangular cu inscripţia ,,ROMANIA”. În dreapta şi în stânga medalionului central sunt două medalioane cu rama decorată, ce conţin ferestrele transparente.

Sub fiecare dintre medalioanele laterale se află câte un cartuş în care este înscrisă valoarea nominală ,,20”.

În scopul protejării împotriva falsificării, replica pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Naţională a României în anul 1881, include următoarele elemente de siguranţă:

•          două ferestre transparente complexe, astfel: în stânga aversului o fereastră în care figurează valoarea nominală a replicii „20ˮ, iar în dreapta aversului o fereastră în care figurează efigia împăratului Traian, laureat, orientat spre stânga;

•          valoarea nominală a replicii „20ˮ din fereastra transparentă din stânga aversului şi portretul împăratului din fereastra transparentă din dreapta aversului realizate în tehnică multiton cu luminiscenţă în două culori, sepia şi verde, vizibile numai în lumină UV;

•          anii „1881-2021ˮ imprimaţi în centru, pe avers, cu luminiscenţă albă, vizibilă numai în lumină UV;

•          sigla BNR de sub ferestrele transparente, pe avers, imprimată cu luminiscenţă roşie, vizibilă numai în lumină UV;

•          numărul de serie format din 8 cifre, imprimate central, pe avers, sub denumirea băncii centrale, cu cerneală de culoare neagră, cu luminiscenţă verde, vizibilă numai în lumină UV;

•          numărul de control format din 4 cifre, imprimate cu cerneală de culoare neagră, poziţionat în colţurile din stânga sus şi dreapta jos, identice ca secvenţă, cu luminiscenţă verde, vizibilă numai în lumină UV.

Tirajul pentru această emisiune numismatică este de 30.000 bucăţi.

Replica pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Naţională a României în anul 1881 va fi inclusă într-un pliant de prezentare redactat în limbile română, engleză şi franceză.

November 29, 2021
Proiect Ordonanţă de Urgenţă: Ministerul de Finanţe va acorda CEC Bank un împrumut subordonat de 1,4 miliarde lei în acest an, pe 10 ani, pentru capitalizarea băncii, conform cerinţelor europene

Ministerul de Finanţe, în calitate de acţionar, va acorda CEC Bank un împrumut subordonat de 1,4 miliarde lei, pentru capitalizarea băncii în linie cu cerinţa minimă de fonduri proprii (capital) şi pasive (datorii) eligibile (cerinţa MREL stabilită de către BNR), potrivit unei Ordonanţe de urgenţă a Guvernului

Având în vedere nevoile de dezvoltare şi de diversificare a produselor şi serviciilor oferite de către CEC Bank, statul român, prin Ministerul de Finanţe, a finalizat în noiembrie 2019 proiectul de recapitalizare a CEC Bank S.A. cu suma de 940 milioane lei.

În concordanţă cu majorarea capitalului social, s-au stabilit principalele obiective de activitate pentru perioada 2020-2023, astfel, CEC Bank a procedat la revizuirea şi extinderea corespunzătoare a Strategiei de dezvoltare.

În urma evaluării făcute de Comisia Europeană prin DG Competition, pentru realizarea strategiei, soluţia propusă este cea a acordării de împrumut subordonat de către acţionarul majoritar, cu o maturitate de cel puţin 10 ani, care să acopere în întregime cerinţa MREL .

Pentru a respecta regulile BNR, instituţiile de credit trebuie să constituie un stoc minim de fonduri proprii şi datorii eligibile pentru absorbţia pierderilor şi acoperirea necesarului de recapitalizare.

Astfel, potrivit proiectului de lege, pentru îndeplinirea cerinţei minime MREL, conform Planului de Afaceri 2019-2023 aprobat de Comisia Europeană, statul român trebuie să acorde CEC Bank un împrumut subordonat în sumă de 1,4 miliarde lei în anul 2021.

Banca nu deţine alte pasive eligibile pentru acoperirea cerinţei MREL, fiind astfel necesară adoptarea de măsuri urgente pentru conservarea capitalului.

”Neadoptarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ ar determina nerealizarea măsurilor prevăzute în planul de afaceri agreat cu Comisia Europeană şi neasigurarea surselor pentru constituirea capitalurilor proprii, existând riscul ca CEC Bank SA să fie obligată la aplicarea unor măsuri restrictive privind desfăşurarea activităţii, care ar putea fi impuse de către Banca Naţională a României, în dubla sa calitate, de autoritate de supraveghere şi de autoritate de rezolutie, care ar putea afecta activitatea de creditare a băncii şi implicit nerealizarea planului de afaceri care a stat la baza deciziei Comisiei Europene privind neîncadrarea măsurii de recapitalizare a CEC Bank S.A. ca ajutor de stat”, se menţionează în nota de fundamentare. a OUG.

În acelaşi timp, CEC Bank intenţionează să îşi asigure în viitor necesarul de pasive eligibile pentru acoperirea cerinţei MREL prin emisiune de obligaţiuni, sursele tradiţionale ale băncii constând în depozitele atrase de la clientelă, acestea nefiind eligible pentru scopul menţionat. În acest sens, banca a demarat deja primele acţiuni premergătoare pentru accesarea pieţelor de capital, prin iniţierea discuţiilor cu una dintre cele mai mari agenţii de rating de credit şi prin punerea bazelor unui viitor birou de relaţii cu investitorii. Următorii paşi sunt obţinerea ratingului de credit şi aprobarea unui program de tip MTN (Medium Term Note), în baza căruia banca poate realiza emisiuni succesive de obligaţiuni.

Conform discuţiilor, CEC Bank trebuie să-şi acopere cerinţele de capital ulterioare, prin emisiunea unor obligaţiuni.

Principalele bănci din România: Banca Transilvania, BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Unicredit au vândut deja obligaţiuni de piaţă pentru asigurarea cerinţei suplimentare de capital.

CEC Bank a raportat pentru primele nouă luni din acest an un profit net preliminar de 332,4 milioane de lei, în creştere cu 21,2% faţă de perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp, banca a înregistrat creşteri pe toate segmentele de activitate, astfel că valoarea activelor s-a majorat cu 20,5% faţă de septembrie 2020, la 45,1 mld. lei.

Portofoliul total de credite acordate clientelei nebancare (sold bilanţier) se ridica, la sfârşitul lui septembrie 2021, la 25,83 miliarde de lei, în creştere cu 15,1% faţă de septembrie 2020.

November 26, 2021
Avertisment de răsunet pentru România: Leul, trecut pe lista celor 4 monede care s-ar putea prăbuşi. ”România ar putea avea o criză valutară gravă în următoarea perioadă”

O analiză publicată recent de banca japoneză de investiţii Nomura arată că printre pieţele emergente cu cel mai mare risc de a se confrunta cu o criză a ratelor de schimb valutar de află România, Egipt, Turcia şi Sri Lanka, conform CNBC.

Analiza a luat în calcul indicatori precum datoria externă ca procent din produsul intern brut, raportul dintre rezervele de valută şi importuri şi indicii pieţei de capital.

„Uitându-ne înainte, perspectivele ca Rezerva Federală (banca centrală americană – n.r.) să normalizeze politica monetară şi înrăutăţirea economiei chineze nu reprezintă o combinaţie bună pentru pieţele emergente”, reiese din raportul Nomura.

Potrivit furnizorului de date CME Group, şansele ca Fed-ul să mărească ratele dobânzilor până în iunie anul viitor ajung la 75%, de la 60% luna trecută.

Datele vin într-un moment în care pieţele emergente se confruntă cu altă serie de probleme, precum mărirea deficitelor fiscale şi de cont, cât şi creşterea preţurilor alimentelor, spune gigantul financiar japonez.

Ratele mai mari ale dobânzilor nu înseamnă neapărat „un declin major” în pieţe. Astfel, companiile cu venituri puternice şi marje solide vor performa bine într-un mediu marcat de rate ridicate ale dobânzilor, explică firma de investiţii Mobius Capital Partners.

Ieri, lira turcească s-a prăbuşit după ce preşedintele Erdogan a salutat noua serie de micşorare a ratelor dobânzilor, decizia fiind urmată de o serie de proteste în Ankara şi Istanbul.

November 24, 2021
Decizie uriaşă de la Banca Transilvania. Dobânzile au crescut semnificativ peste noapte

Banca Transilvania va creşte dobânzile la produsele de economisire în lei pentru persoanele fizice şi juridice cu până la 0,65 puncte procentuale, pentru depozitele cu dobândă fixă, constituite pe o perioadă de unul, doi şi trei ani.

Potrivit datelor transmise miercuri de oficialii instituţiei bancare, noile dobânzi la depozitele Băncii Transilvania sunt următoarele:

Persoane fizice:

♦ Depozit pe 1 an: 1,9% (de la 1,6%);

♦ Depozit pe 2 ani: 2,1% (de la 1,65%);

♦ Depozit pe 3 ani: 2,3% (de la 1,85%).

Persoane juridice:

♦ Depozit pe 1 an: 1,5% (de la 0,85%);

♦ Depozit pe 2 ani: 1,8% (de la 1,35%);

♦ Depozit pe 3 ani: 2% (de la 1,4).

Asociaţii, ONG-uri, fundaţii:

♦ Depozit pe 1 an: 1,9% (de la 1,35%);

♦ Depozit pe 2 ani: 2,1% (de la 1,5%);

♦ Depozit pe 3 ani: 2,3% (de la 1,8%).

Depozitele clienţilor la nivelul Grupului Financiar BT, la sfârşitul primelor 9 luni ale anului, au ajuns la 99,4 miliarde lei, în creştere cu 9,3% faţă de începutul anului. 67,8 miliarde lei sunt economiile persoanelor fizice, iar 31,6 miliarde lei, ale persoanelor juridice.

November 17, 2021
O nouă CRIZĂ iarna asta prevestită de Steen Jakobsen, Saxo Bank, renumit pentru teoriile sale despre economie şi politică, deseori controversate

După o vizită la sediul din Copenhaga al Saxo Bank în „vremuri de normalitate”, l-am reîntâlnit pe Steen Jakobsen, Chief Investment Banker al băncii de investiţii, renumit pentru teoriile sale despre economie şi politică, deseori controversate, într-o conversaţie pe Zoom. Cum vede el noile realităţi pe care le trăim şi cum conturează acestea lumea investiţiilor?

Cred că putem descrie drept non-conformist sediul central al unei companii în a cărui sală de mese se află o replică în mărimi naturale a unui dinozaur. Aceasta, alături de alte obiecte de artă, se află în sediul central din Copenhaga al băncii daneze de investiţii Saxo Bank, vizitat şi de Business MAGAZIN în unul dintre evenimentele de presă organizate anterior pandemiei. Dinozaurul este relevant pentru cultura băncii, cunoscută pentru predicţiile anuale scandaloase referitoare la evoluţia macroeconomică şi politică la nivel global, dar reprezintă şi un simbol al faptului că dacă nu te adaptezi, poţi dispărea.

L-am reîntâlnit de această dată online pe Steen Jakobsen, Chief Investment Banker la Saxo Bank, într-o conversaţie despre provocările prezentului, felul în care acestea conturează lumea investiţiilor, dar şi schimbările cu care s-au confruntat personal el şi echipele pe care le coordonează.

„Pentru mine a fost o schimbare mare fiindcă într-un an normal de business, aş fi pe drum sute de zile pe an, aş vizita, în medie, 30 de ţări şi, evident, pandemia de COVID-19 a oprit toate aceste activităţi. Totuşi, am fost unul dintre puţinii oameni suficient de norocoşi care să meargă la muncă în toată perioada de lockdown, dar doar pentru că Saxo Bank a desemnat circa 50 de oameni care să meargă la birou”, descrie Jakobsen principala schimbare din viaţa sa profesională. Se declară astfel unul dintre norocoşii angajaţi care au putut merge la birou din rândul colegilor săi, răspândiţi în centre financiare ale lumii, precum Londra Paris, Zurich, Dubai, Singapore, India şi Tokyo.

Jakobsen spune că s-au întâmplat mai multe lucruri pe care le consideră interesante din perspectiva modului de lucru, printre care nevoia de a crea o conexiune cu colegii aflaţi în locuri diferite. „Era destul de dificil să obţii un spirit de echipă, COVID-19 a creat nevoia aceasta de a ne întâlni zi de zi, în jurul orei 8, pe Zoom, în şedinţe în care am discutat aspecte ce ţin de delegare, discuţii despre piaţă, despre clienţi, despre cum să navigăm prin această perioadă. Ca echipă am devenit nu doar o echipă mai puternică, ci o echipă mai bună, pur şi simplu pentru că eram foarte ancoraţi în realitatea creată de situaţia pandemică.”

Per ansamblu, raportându-se la muncă, spune că a învăţat trei lucruri importante. Primul dintre acestea este că pentru o echipă, abilităţile digitale foarte puternice cer nevoia de cerinţe repetitive: „Dacă noi vorbim în fiecare zi, impactul este mai mare decât dacă aş vorbi cu tine ca şef o dată pe lună sau o dată la şase luni – cred că este o putere pe care ne-o dau aceste medii digitale”. Pe de altă parte, crede, de asemenea, că nu vom pierde nevoia de interacţiune şi nu vom renunţa niciodată la întâlnirile faţă în faţă – a văzut aceasta în ultimele 8 săptămâni, în care a putut călători şi în care şi-a văzut clienţii mai fericiţi ca niciodată. „Putem avea toate tipurile de tehnologie, dar ce ne place tuturor în cele din urmă este să întâlnim alţi oameni.” Crede, de asemenea, că există multă bunăvoinţă în oameni atunci când este cel mai mult nevoie de aceasta – iar pandemia a adus un exerciţiu puternic în acest sens. Acum, în condiţiile în care în Danemarca s-a renunţat la orie restricţii de la 1 septembrie, întreaga echipă din biroul central s-a întors la birou.

În ceea ce îi priveşte pe clienţi, în nevoia de a răspunde întrebărilor acestora în contextul schimbărilor pieţei, au creat un podcast, Saxo’s MorningCall – care a devenit unul dintre cele mai bune podcasturi din lume în termeni de cifre. Evoluţia acestuia este relevantă şi dacă ne uităm la creşterea investitorilor de retail în perioada pandemică, a oamenilor normali, atraşi de lumea investiţiilor pe piaţa de capital fie datorită economiilor mai mari, a timpului disponibil avut în perioada în care au lucrat de acasă sau a fluctuaţiilor de pe piaţa de capital.

„Baza noastră de clienţi era formată în mare parte din clienţi semiprofesionişti şi profesionişti, o consecinţă a faptului că avem platforme foarte profesionale, cele mai dezvoltate în termeni de instrumente de trading dar în perioada pandemică, investitorii de retail au devenit foarte implicaţi în business, aşadar am văzut un aflux mare de clienţi, de câteva sute de mii de clienţi, din această zonă. Am avut un câştig de 25%-30% mai mulţi clienţi, per ansamblu, în perioada de COVID-19.” Economistul spune că această creştere a venit mai ales din zona oamenilor care înainte simţeau că nu au timp pentru tranzacţionare sau nu voiau să urmărească piaţa, dar care au avut dintr-o dată suficient timp pentru a se educa în această direcţie – un argument în acest sens fiind faptul că mulţi dintre ei au solicitat webinarii în care să afle mai multe despre tranzacţionare.

„Am o experienţă vastă în acest domeniu, iar aceasta este singura creştere de asemenea anvergură a implicării clienţilor pe care am văzut-o şi sunt convins că pandemia este în proporţie de 90% cauza acestei evoluţii.”

Unul dintre fenomenele generate în zona de tranzacţionare a fost cel de „meme stocks”, cel al evoluţiei neaşteptate al unor acţiuni ca urmare a abilităţii unor oameni de a se uni şi a genera mişcări uriaşe în social media (spre exemplu, fenomenul GameStop, de la începutul acestui an, în care un grup de investitori de pe Reddit, denumit wallstreetbets, cu milioane de utilizatori, a generat creşterea acţiunilor companiei GameStop, o companie care deţine un lanţ de magazine de jocuri video): „Multe dintre aceste strategii au fost foarte sofisticate dacă stăm să ne gândim şi au devenit o parte importantă a tranzacţiilor”.

„Cred în tehnologie, cred că va aduce o nouă clasă de active şi atunci când va fi definită ca o nouă clasă de active nu doar că va supravieţui, dar va înflori şi va creşte mai mare.”

Steen Jakobsen, CIO Saxo Bank

Observă că, pe măsură ce oamenii se întorc la birou şi devin mai ocupaţi, o parte dintre ei vor renunţa la investiţiile de pe piaţa de capital, însă, este de părere că oamenii tineri, cei care au sub 40 de oameni, în special femeile, sunt mult mai implicaţi în investiţii decât anterior şi în încercarea de a-şi dezvolta abilităţile de a crea un viitor financiar pentru ei.

De altfel, el crede că următoarea mişcare mare în zona de investiţii va fi o consecinţă a unui posibil grup de femei-investitori, care se vor reuni într-un grup pe Reddit şi vor ataca companiile care sunt patriarhale în natura lor. „Nu spun că o astfel de mişcare ar fi corectă sau greşită, dar credem că se va întâmpla asta.Vedem o schimbare fundamentală referitoare la cine investeşte, cum investeşte şi cum folosesc investitorii social media şi alte unelte pentru a ajunge unde îşi doresc.” Economistul crede că, deşi, filosofic vorbind, discuţiile pe această temă sunt mai ample, acestea sunt bune pentru piaţă şi, cu siguranţă, bune pentru coerenţa societăţii per ansamblu. Un alt lucru mai puţin ştiut pe care Jakobsen îl menţionează este că femeile sunt traderi mai buni decât bărbaţii: „Este pur şi simplu o constatare matematică, o consecinţă a faptului că tranzacţionează mai puţin. Există o corelaţie între cât de mult tranzacţionezi şi câştigurile tale, astfel că, pentru că femeile sunt puţin mai defensive în felul în care investesc, au o frecvenţă mai redusă a tranzacţiilor, economisesc şi fac tranzacţii mai rar, ceea ce înseamnă că în general, în medie, femeile o duc mai bine decât bărbaţii când vorbim despre investiţii.”

Un alt argument pe care economistul îl aduce în această direcţie este că în multe dintre culturile globului, femeile sunt responsabile de bugetele familiilor lor, mai mult decât bărbaţii: „În multe dintre culturi, femeia din familie decide felul în care banii sunt cheltuiţi sau investiţi, prin urmare capacitatea femeilor de tranzacţionare este probabil mai mare decât a bărbaţilor ”. Acest lucru i se pare interesant şi în contextul în care businessurile lumii se poziţionează cu preponderenţă către clienţii bărbaţi: „Avem vreo bancă din lume cu produse dedicate femeilor? Există multe bănci care poate nu spun asta, dar dacă te uiţi la felul în care îşi realizează reclamele, felul în care atrag clienţi, acesta este bazat pe simboluri specifice bărbaţilor – fotbal, oameni care sunt puternici etc. – unde este banca care ţinteşte calităţile femeilor?” Este de părere că retorica se va schimba în câţiva ani de acum încolo, iar băncile, de pildă, vor avea segmente dedicate care vor ţinti clienţii femei sau chiar mai mult decât atât, vor exista bănci dedicate în întregime femeilor.

„Din punctul meu de vedere, cred că următorii 10 ani vor fi cei mai interesanţi din istorie în politici macroeconomice şi sociale.”

Suntem sau nu într-o criză?

„Cred că suntem într-o criză, dar criza în care suntem este una a energiei – în octombrie am avut cele mai ridicate preţuri ale energiei din istorie aproape, iar asta înseamnă că avem o Europă care are deficienţe legate de felul în care asigură resursele de energie. În plus, avem ca principală agendă politică orientarea înspre schimbările climatice, care face aceleaşi resurse, petrolul şi gazele, mai scumpe, doar pentru că se insistă pe reducerea surselor de energie fosilă. Vom avea o criză, o criză care va începe şi va avea ca origine criza energiei cu care ne vom confrunta iarna aceasta”, crede Steen Jakobsen. El observă că un consumator, fie el din România sau Danemarca, va plăti cu între 25 şi 30% mai mult pentru electricitate şi gaze decât într-un an normal în iarna aceasta: „Este o taxare a consumului, dar şi a companiilor din zona de producţie. Ştiu că România are talent când vine vorba despre producţie, producţia de maşini etc – dar toate acestea implică un consum ridicat de energie, prin urmare costul marginal pentru a face afaceri în România, Danemarca, Germania va creşte, piaţa muncii va cere salarii mai mari, aşadar va exista şi o creştere a costurilor legate de muncă atunci când vine vorba despre administrarea unui business, or, alături de creşterea preţului energiei, acestea vor crea o criză”.

De asemenea, Jakobsen aminteşte: „Fiecare criză economică din istorie a început ca o criză a energiei. Aproape tot ceea ce facem în prezent implică electricitatea, stai într-un birou cu lumini, cu căldură, calculatorul, telefonul sunt încărcate cu electricitate, aşadar, abilitatea de a porni electricitatea este ceea ce face societatea noastră să funcţioneze – este poate la fel de importantă precum dobândirea hranei. Preţul alimentelor şi al electricităţii cresc alarmant, aşadar da, din păcate, suntem aproape siguri că vom avea o criză, dar o criză care va avea ca origini criza energiei, dictată de faptul că avem un mod foarte deficient de a gestiona crizele de-a lungul timpului, extindem datoria şi păstrăm dobânzile reduse, nu facem un sistem mai bun de electricitate, nu investim în surse alternative de energie, nu încercăm să scădem consumul de energie sau să îl facem mai productiv, aşadar sunt 100% sigur că vom avea o criză a energiei, şi, în procent de 70-80% sigur că vom avea o criză economică ce se va arăta şi se va simţi ca o adevărată criză economică.”

Crede că efectele vor fi resimţite în ianuarie-februarie, în momentele în care vom începe să ne plătim facturile pentru lunile de iarnă. „În ianuarie-februarie, se va simţi deja panica de la băncile centrale şi de la Guvernele naţionale din cauza încetinirii economice. Acum vedem că este puţin mai scump să ne alimentăm maşina, dar când vom plăti pentru electricitate şi căldură, chiar vom simţi aceste consecinţe.”

Când vom vedea lumina de la capătul tunelului în contextul noii crize? Steen Jakobsen crede în soluţiile ce pot fi generate de situaţiile de criză, iar odată ce situaţia va fi acceptată, va exista şi un răspuns în acest sens şi oferă drept exemplu situaţia pandemică:

„Nimeni nu s-ar fi gândit că vom avea o pandemie, iar când a început, oamenii se gândeau că vom avea un vaccin în 2-3 ani, nu în 10 luni. Cred că criza din energie îi va forţa pe cercetători, pe guverne, pe companii, să investească în dezvoltarea de surse alternative de energie, să facă lucrurile mai bine, cred că asta va face ca productivitatea să treacă la următorul nivel”.

Explică şi felul în care se raportează ei la fenomenele pe care le trăim, aşa cum le explică acest lucru clienţilor: „Creăm cerere nelimitată pentru transferul banilor, creăm bani ieftini prin dobânzi scăzute şi apoi, atunci când acea cerere merge în economia reală, pare că, din senin, nu avem suficientă ofertă; nu avem suficient lemn, aur, gaze naturale, un container care este trimis din China în Rotterdam costă 12.000 de dolari, lumea pe care o trăim este prea mică faţă de ce vrem să realizăm. În plus, mai adăugăm taxele pentru schimbarea climatului.” Nu contestă faptul că avem nevoie de politici referitoare la schimbările climatice, dar dacă insistăm ca energia solară şi eoliană să fie unicele soluţii, atunci vom avea o problemă pentru că, desigur, turbinele din România, Danemarca sau de oriunde altundeva nu pot funcţiona ca unice surse alternative de energie; o reţea electrică nu se poate baza în întregime pe acestea. „Politicienii cred asta – spun «haideţi să avem autovehicule electrice», dar acele autovehicule trebuie încărcate şi să aiba o infrastructură bună, care poate fi construită doar prin energie fosilă, nu prin energie alternativă. Aşadar, cred că ceea ce se întâmplă este că facem foarte multe greşeli acum care ne împiedică să fim mai productivi şi mai eficienţi.”

Observă că dacă acum 10 ani, tinerii voiau să lucreze pentru Facebook, în prezent, dacă vrei un job care să îţi asigure venituri bune, nu e suficient să construieşti o aplicaţie „care îţi aduce lucruri poate cu 2 zile mai repede”.

„Acum avem nevoie de surse mai bune de energie, de o modalitate mai bună de a o transporta, o modalitate mai bună de a duce investiţii în rândul femeilor – toate aceste aspecte ţin de lumea reală, nu sunt în lumea virtuală – din punctul meu de vedere cel mai optimist lucru al acestei crize este că ne va ancora mai mult în realitate, mai puţin în lumea virtuală.”

Steen Jakobsen s-a alăturat băncii de investiţii Saxo Bank în anul 2000 şi este în prezent economist şef şi Chief Investment Officer.

♦ Din rolul său, se concentrează pe strategiile de alocare a activelor şi pe analiza, per ansamblu, a peisajului macroeconomic şi politic.

♦ Este responsabil, alături de alţi experţi ai Saxo, de „Predicţiile Scandaloase” ale băncii de investiţii, un set anual de previziuni referitoare la evoluţia macroeconomică şi politică la nivel global.

♦ Abordarea lui asupra investiţiilor şi tranzacţiilor este una controversată uneori – nu ezită să ofere păreri diferite faţă de opinia majorităţii.

♦ Cu o experienţă de mai bine de 30 de ani, apare constant ca invitat al CNBC şi Bloomberg News.

Sursa: Saxo Bank

Steen Jakobsen are o părere diferită şi când vine vorba despre ESG (Environmental, Social, Corporate Governance), evaluarea gradului de conştientizare al unei firme referitor la factori sociali şi de mediu, care câştigă din ce în ce mai mult teren şi în rândul investitorilor.

„Sprijin în totalitate ideea că trebuie să facem lucrurile mai bine când vine vorba despre guvernanţă, aspectele sociale şi de mediu, dar dacă te uiţi la obiective, reducerea emisiilor de CO2, de pildă, spui că trebuie să investeşti în surse alternative de energie care fac costul marginal al energiei să scadă şi care să reducă poluarea rezultată din proces, cărbunele fiind, desigur, cel mai rău şi eolienele fiind cele mai ieftine, dar trebuie să găsim o soluţie de mijloc.” Este de părere că trebuie să investim şi să ne gândim că există soluţii care fac energia mai ieftină şi mai eficientă în felul în care este folosită. ESG face exact opusul, crede economistul: „Dacă lumea vrea să decarbonizeze sub regulile ESG, acest lucru înseamnă că lumea va deveni mai metalizată – folosirea maşinilor electrice şi a bateriilor creşte cantitatea de metale folosite în proces, creşte cantitatea de semiconductori folosiţi în proces, creşte cantitatea de aluminiu, vedem că în forma prezentă a ESG ne îndreptăm spre mai rău. Problema nu este intenţia, dar pe termen scurt trebuie găsit un teren de mijloc; mi-ar plăcea să vedem că ţările UE cheltuie cel puţin 1-2% din PIB pentru cercetare în aceste direcţii”.

Astfel, spune că rezervele lui în ceea ce priveşte ESG nu ţin de intenţie, ci de unele dintre consecinţe, cum ar fi metalizarea economiei; iar eticheta ESG devine din ce în ce mai importantă în rândul investitorilor: potrivit Bloomberg, până în 2025, activele ESG globale aflate în administrare ar depăşi valoarea de 53 de trilioane de dolari, mai mult de o treime din totalul activelor în administrare proiectate la 140,5 trilioane de dolari în acel an.

„Va exista o ruptură între toate aceste foarte bune intenţii şi felul în care lumea funcţionează cu adevărat”, crede Jakobsen.

Spre ce ar trebui să se orienteze investitorii în următorii ani?

În acest context, economistul spune că domeniile pe care investitorii ar trebui să se orienteze în următorii ani sunt companiile care dezvoltă soluţii în domeniul energiei, fie că vorbim despre companii axate pe producţia de energia regenerabilă – „Cred că acelor

companii le va merge bine mai ales pentru că vor primi bani de la Guverne”, companii axate pe securitatea cibernetică, precum şi în companii care se concentrează pe cercetare şi pe producţia de medicamente de ultimă generaţie: „Cred că în următorii 20 de ani vom putea detecta cancerul înainte ca acesta să ajungă la celule – felul în care putem face parte din asta este să investim mereu în produse şi în oameni care cred în productivitate, care cred şi investesc în oameni şi idei – care extind imaginaţia şi ne fac să ne gândim că ne îndreptăm spre un loc mai bun sau mai productiv”. Aduce ca argument faptul că 9 din 10 invenţii din lume sunt întâmplătoare – „Nu înţeleg de ce se uită lumea mereu înspre aspecte logice, matematice în a găsi soluţii, atunci când 9 din 10 invenţii mari au fost generate de întâmplări, de greşeli şi de orice altceva. Felul în care eu văd lumea în care trebuie să investim este în medicamente de nouă generaţie, poate în lumea digitală, lanţuri de blockchain, cybersecurity, transformare verde şi companii din energie. Dacă investim bani în aceste direcţii, suntem parte din soluţie, nu din problemă.”

Crede de asemenea, că vor avea un viitor bun companiile de logistică, precum şi cele axate pe servicii mai personale pentru clienţi: „Avem servicii automatizate la bancă, la supermarket, cred că oricine îndrăzneşte să meargă într-o altă direcţie, înspre servicii mai personale, care poate vor costa mai mult, va avea parte de clienţi dornici să plătească puţin mai mult pentru un serviciu mai bun, va exista un trend inversat al globalizării, vom cumpăra mai puţin, dar la un preţ mai ridicat fiindcă insistăm asupra calităţii”.

Nu exclude, de asemenea, potenţialul criptomonedelor:

„Saxo nu este o companie care să spună că Bitcoin ajunge la x mii de dolari, dar spunem totuşi că credem în tehnologie, în iluzia infinitului, că vor veni noi modalităţi de a vedea lucrurile, noi active dezvoltate online.”

Aminteşte că, la fel cum în anii 1970 nimeni nu cumpăra active imobiliare ca investiţii, după ce fondurile de pensii au decis să investească în această direcţie, lucrurile s-au schimbat. La fel s-a întâmplate cu fondurile speculative în anii ’80, cu fondurile de capital privat şi de capital de risc în anii ’90. „Cred că noile clase active din lume vor fi criptomonedele şi blockchainul fiindcă blockchainul are mult sens – ce vedem acum şi este şi mai interesant este că NFT-urile – schimbă mult industria muzicală, în special în Europa de Est. Aici, mulţi artişti au aplicat pentru platforme de NFT, ca alternativă la Spotify, care le ia 90% din venituri; acum au opţiunea ca ei să primească 90% din venituri şi 10% să meargă către NFT. Cred în tehnologie, cred că vorbim despre o nouă clasă de active şi atunci când aceasta va fi definită ca o nouă clasă de active nu doar că va supravieţui, dar va înflori şi va creşte mai mare.”

November 16, 2021
Românul care a ajuns CEO într-o ţară devenită o destinaţie de vacanţă greu de găsit pe hartă. Cum a obţinut acest rol

Pentru unii, Zambia este o ţară din Africa, pe care o pot găsi pe hartă doar după câteva încercări. Pentru alţii, este o destinaţie de vacanţă perfectă pentru a vedea cascada Victoria şi unul dintre cele mai frumoase parcuri naţionale de pe continent, South Luangwa. Pentru executivul român Cosmin Olteanu, Zambia reprezintă „acasă“ de aproape trei ani. Aici, el conduce din poziţia de CEO banca comercială AB Bank. Povestea lui – de viaţă şi de carieră – este însă mult mai aventuroasă de atât.

Eu mi-am început cariera în ceea ce se numea atunci micro-finanţare, iar acum se numeşte incluziune financiară, la ProCredit Bank Romania”, povesteşte el. Iar asta se petrecea acum aproape două decenii.

Microfinanţare înseamnă servicii bancare (credite, opţiuni de economisire, factoring, etc.) destinate micilor antreprenori, adaugă Cosmin Olteanu. A lucrat în Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară – Constanţa, Iaşi, Braşov – până în 2005, când a plecat din România la nou-creata ProCredit Bank Congo, în Kinshasa, Republica Democrată Congo – „o ţară imensă, cu o suprafaţă de zece ori mai mare decât a României şi cu o istorie postcolonială foarte sângeroasă”. Din Congo a călătorit mai departe, tot în Africa, în Madagascar, unde împreună cu o echipă de trei persoane a creat de la zero o bancă de microfinanţare.

„Din 2011 am lucrat în proiecte de IT la sediul central din Berlin (al Access Microfinance Holding AG – n.red.), iar din 2019 sunt CEO al unei bănci de micro finanţare în Zambia.” Despre Africa, cea care i-a fost acasă o bună parte din ultimele două decenii, spune că este un continent imens, mai mare decât Canada, Statele Unite şi China puse la un loc. Din punct de vedere al businessului, oportunităţile sunt imense, iar provocările sunt pe măsură. „Dar în ultimii ani s-au făcut progrese mari în ce priveşte infrastructura de transport şi cea de comunicaţii.” Zambia este o ţară amplasată în sudul continentului şi este totodată unul dintre cele mai pacifiste state din Africa, neavând conflicte în ultimii 50 de ani, de când şi-a câştigat independenţa. „Aş putea spune că singurul neajuns al Zambiei este că nu are deschidere la mare. Dar în afară de asta, e o ţară foarte bună pentru a locui cu familia.” Cosmin Olteanu locuieşte în acest stat împreună cu soţia şi cu fetiţa lor. El adaugă că oamenii sunt foarte prietenoşi şi zâmbitori. „Din punct de vedere turistic, este ţara cascadei Victoria şi a Big 5, adică animalele africane cel mai dificil de vânat – leu, leopard, rinocer, elefant şi bivol african.” Parcul Naţional South Luangwa din Zambia este considerat a fi unul dintre cele mai frumoase de pe continent. „Aţi fi surprinşi dacă aţi vedea traficul din Lusaka (oraşul-capitală – n.red.). Este extrem de civilizat, se acordă prioritate şi nu se claxonează deloc.” În capitală s-a investit masiv în infrastructura rutieră, aşa că majoritatea străzilor sunt foarte bune şi sunt iluminate cu becuri LED, alimentate de panouri fotovoltaice.

„Scena culinară este destul de plictisitoare aş spune, o masă standard aici este bazată pe nshima – care este exact ca mămăliga noastră, alături de ceva legume sau carne.”

El spune că e în continuare foarte ataşat de România, vine în fiecare an în ţară şi are două căsuţe „bătrâneşti” mici şi foarte frumoase la ţară, pe Valea Topologului. Cel mai recent a fost acasă în vară, în luna august. „Dar nu cred că mă voi întoarce în România (definitiv).” Dacă totuşi o va face, nu va fi pentru un job, ci dacă România din acel moment va fi o ţară bazată pe respect faţă de muncă şi faţă de binele comun. „Iar justiţia, educaţia, administraţia şi infrastructura vor fi la nivelul pe care toţi îl dorim.”

În acest context, dacă ar fi îndeplinite condiţiile de mai sus şi dacă ar fi să revină, spune că nu exclude să o facă nici ca angajat, nici ca angajator.

Recunoaşte totuşi că multe lucruri s-au schimbat în bine de când a plecat. „De exemplu, am interacţionat cu ANAF Piteşti exclusiv online. Mai mult, mi-am făcut programare pentru preschimbarea permisului de conducere tot online. Iar unele şosele arată mult mai bine. Da, urmăresc situaţia locală, în fiecare dimineaţă urmăresc site-urile de ştiri din România.”

A plecat din ţară în 2005 ca expat, cu gândul de a se muta peste hotare. Astăzi, cel mai dor din România îi e de familie şi de prieteni, dar din fericire WhatsAppul îi aduce pe toţi mai aproape. Ah, şi de a vorbi româneşte îi mai e dor.

„Nu aş putea să spun că îmi este cel mai puţin dor de ceva anume, pentru că prefer să îmi amintesc de lucrurile bune din ţară.” Dacă ar trebui să aleagă totuşi, ar spune că nu vrea să mai trăiască experienţele traumatizante şi umilitoare prin care trece marea majoritate a celor care ajung în spitale sau care trebuie să interacţioneze cu administraţia şi autorităţile. Iar principalele lucruri ce ar trebui îmbunătăţite în România sunt justiţia, educaţia şi infrastructura.

„Eu la Revoluţie aveam 10 ani, iar în 2005 (când a plecat din România – n.red.), la 26 de ani, mi-am dat seama că ce s-a întâmplat în 1989 a fost doar o schimbare de management, nu de sistem. Pur şi simplu nu îmi vedeam viitorul în societatea de atunci, o societate unde munca şi seriozitatea erau considerate slăbiciuni, iar valorile erau întoarse cu susul în jos.” Din păcate, spune el, a fost o decizie bună să plece. „Spun din păcate pentru că din perspectiva asta, lucrurile s-au înrăutăţit, în loc să se îmbunătăţească.”

Cea mai mare parte a carierei sale, Cosmin Olteanu şi-a petrecut-o în afara ţării, în Europa sau Africa. Despre jobul său actual, pe care îl ocupă din aprilie 2019, acela de CEO al băncii AB Bank din Zambia, el spune că este foarte interesant. „Sunt CEO al unei bănci cu 500 de angajaţi, unde împreună cu echipa de management care este extrem de puternică, am implementat foarte multe proiecte digitale.” Astfel, AB Bank a ajuns la 150.000 de clienţi, iar la anul ţinta este de a atinge pragul de 1 milion de clienţi.

„În Africa, ritmul este altul. Lucrul începe foarte devreme, aşa că eu mă trezesc la şase de dimineaţa, fac sport, apoi ajung la serviciu la 7:45, unde mai întâi mă întâlnesc cu colegii din management, apoi citesc presa internaţională şi din Romania, şi ulterior încep lucrul efectiv în jurul orei 8:30.” Ziua se termină în jurul orei 18:00, iar cea mai mare parte a timpului executivul român o petrece discutând cu colegii sau în întâlniri cu diverşi parteneri.

Despre pandemia de COVID-19, care a marcat o lume întreagă în ultimii doi ani, el spune că a fost un impuls extraordinar pentru business. „Pandemia ne-a ajutat să fructificăm eforturile făcute în ultimii ani în ceea ce priveşte digitalizarea.” În Africa, adaugă el, oportunităţile sunt imense, iar marea majoritate a adulţilor folosesc plăţi digitale sub forma de “e-wallets”, oferite de operatorii de telefonie mobilă. Practic, fiecare SIM este un portofel digital, ce îţi permite să faci plăţi, transferuri, să achiţi utilităţi şi multe altele.

„Cred totodată că pandemia a obligat managerii să reconsidere relaţia cu angajaţii pe de-o parte, iar pe de altă parte i-a forţat să aibă mult mai multă încredere în colegii lor.” Dacă înainte poate era de ajuns să fii prezent la birou, acum e important ce rezultate produci prin munca ta, indiferent dacă fizic eşti la birou sau lucrezi de acasă ori de oriunde altundeva. „E o schimbare totală de paradigmă, care va continua cu descentralizarea puterii decizionale şi cu o organizare mult mai fluidă a muncii.”

Astfel, el e de părere că aceste schimbări vor deveni permanente, iar foarte puţini angajaţi sau antreprenori vor mai petrece 2-3 ore pe zi în trafic doar ca să fie la birou. E prematur încă de ştiut toate efectele pe care această criză sanitară le va produce pe termen lung, însă un lucru e cert, nimic nu va mai fi la fel.

De la Pacific la Atlantic, pe două roţi

În 2015, pe când locuia la Berlin, în Germania, după o discuţie cu un prieten peruan, Cosmin Olteanu a luat decizia de a face o călătorie cu bicicleta din estul către vestul Americii de Sud. Nu era la primul său contact cu această regiune a lumii, timp de mai bine de un an el a locuit în America de Sud, în ceea ce descrie ca un an sabatic pe profilul său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn. Asta se întâmpla în 2010-2011.

Mai puţin de cinci ani mai târziu, a decis să plece singur, de la Pacific la Atlantic, pe două roţi, folosind ruta Interoceanic Highway. A petrecut mai bine de două luni pe drum, a ajuns până la 4.724 de metri altitudine, a parcurs 3.757 de kilometri pe bicicletă şi alţi 2.500 cu autobuzul, traversând în total trei ţări – Peru, Bolivia şi Brazilia – şi trei tipuri de relief – deşert, munte şi junglă. „A fost o aventură minunată”, concluzionează Cosmin Olteanu pe platforma pe care a creat-o special pentru această călătorie.

Interoceanic Highway (Carretera Interoceánica sau Estrada do Pacífico) este un drum ce străbate America de Sud, drum ce a fost finalizat în 2010 după investiţii de 2,8 mld. dolari.

November 13, 2021
Steven van Groningen pleacă de la Raiffeisen Bank România după 20 de ani în funcţia de Preşedinte şi CEO. Austriecii îl aduc în locul lui pe Zdenek Romanek

Grupul Raiffeisen Bank International (RBI) a desemnat noul CEO al Raiffeisen Bank România, în urma unui proces de selecţie international, iar Zdenek Romanek se va alătura echipei Raiffeisen Bank începând cu data 1 februarie 2022 şi va prelua mandatul după aprobarea de către Banca Naţională a României. El îl va înlocui pe Steven van Groningen, care a condus banca timp de 20 de ani.

“Sunt convins că Zdenek Romanek va continua, împreună cu echipa de management, parcursul de succes al băncii pe piaţa locală în era digitală. Mulţumesc întregii echipe Raiffeisen pentru cei mai frumoşi şi interesanţi 20 de ani din cariera mea profesională”, a spus Steven van Groningen, Preşedinte şi CEO Raiffeisen Bank.

Steven van Groningen, care îşi încheie mandatul de 20 de ani de Preşedinte şi CEO, va asigura conducerea băncii în perioada de tranziţie.

“Cred că băncile pot face mult mai mult pentru clienţii lor dacă folosesc mai mult şi la scară mare, în viata de zi cu zi, tehnologiile deja existente. România este o ţară şi o piaţă bancară extrem de interesantă şi aştept cu nerăbdare să lucrez pentru Raiffeisen şi să mă implic în poziţionarea băncii pentru viitor alături de noii mei colegi”, a spus Zdenek Romanek.

Steven van Groningen s-a alăturat echipei Raiffeisen în 2001, după ce grupul austriac Raiffeisen a preluat Banca Agricola, o bancă de stat aflată în proces de restructurare. A condus procesul de integrare cu subsidiara locală a grupului şi ulterior de transformare a noii bănci, dintr-una cu pierderi, într-una profitabilă.

Începând cu 2004, Raiffeisen Bank a fost an de an o bancă profitabilă, inclusiv în timpul crizei financiare din anii 2008-2009. Echipa de management condusă de Steven van Groningen a plasat Raiffeisen Bank în topul băncilor de pe piaţa locală, în principal prin creştere organică. De asemenea, în anul 2013, banca a preluat şi integrat portofoliul de retail al subsidiarei locale a Citibank. Nu în ultimul rând, Steven van Groningen a avut un rol important în dezvoltarea organizaţiilor locale ale industriei financiar-bancare, a organizaţiilor mediului de afaceri, dar şi a unor organizaţii cu rol social şi cultural.

“În numele Boardului RBI, îi mulţumesc mult lui Steven van Groningen pentru toate realizările şi pentru dedicaţie. Echipa din România a reuşit, cu leadershipul şi îndrumarea lui, să facă din Raiffeisen una dintre băncile de top ale ţării”, a spus Johann Strobl, CEO RBI. “Suntem bucuroşi, de asemenea, că am găsit în Zdenek Romanek un succesor potrivit pentru conducerea băncii. El îşi va folosi experienţa pentru a continua dezvoltarea de succes a băncii, mai ales în sfera digitală”.

Zdenek Romanek este un bancher cu o experienţă de peste 20 de ani în servicii financiare (banking, asigurări, investiţii) şi consultanţă de management, cu o expunere internaţională largă, atât în Europa Centrala şi de Est, cât şi în Europa de Vest, SUA sau Asia (Singapore şi Hong Kong).

În ultimii şase ani, a fost membru al Comitetului Director şi vicepreşedinte retail la Slovenska Sporitelna, unde a coordonat totodată transformarea digitală a băncii, iar la nivelul grupului Erste a participat la strategia şi transformarea digitală şi a condus activitatea de bancassurance.

November 13, 2021