Tag: arestare

  • Cine este Dimitri Ribolovlev, oligarhul miliardar cu interese în Cipru

    Ribolovlev, locul 13 în topul bogaţilor din Rusia, este medic, dar în 1990 a intrat în afaceri cu îngrăşăminte chimice, preluând compania Uralkali.În 1996, la 29 de ani, a fost acuzat că a plănuit uciderea unui partener de afaceri şi a fost arestat timp de 11 luni.

     Feţele nevăzute ale crizei cipriote: un bilet de avion către Cipru este marfă rară la Moscova

    La proces a fost achitat iar unii jurnalişti din presa occidentală au speculat posibilitatea unui dosar “fabricat”. În închisoare Ribolovlev a fost “presat” să îşi vândă acţiunile deţinute la Uralkali, în schimbul unor mari sume de bani şi a eliberării sale. A refuzat şi declara, într-un interviu, că este pregătit s stea şi zece ani în închisoare. În cele din urmă a fost eliberat, după ce investigatorii au identificat adevăraţii vinovaţi.

    Dar în 2010 şi-a vândut participaţia la Uralkali cu 6,5 miliarde de dolari; în prezent deţine un fond de investiţii spacializat pe industrie.
    Oligarhul mai este cunoscut pentru faptul că deţine imobilul La Belle Epoque din Monaco, în valoare de 300 de milioane de dolari, o vilă în Hawaii, pe care a cumpărat-o de la Will Smits cu 20 de milioane de doalri, precum şi fostul conac din Palm Beach al lui Donald Trump, pe care l-a cumpărat în 2008 cu 95 de milioane de dolari.

    În 2011 a cumprat, alături de alţi investitori, două treimi din  acţiunile clubului de fotbal AS Monaco. Iar anul trecut a cumpărat pentru fiica sa, Ecaterina, apartamentul în valoare de 88 de milioane de dolari al fostului CEO al Citigroup Sandy Weill.

    Dimitri Ribolovlev mai este şi eroul unuia dintre cele mai costisitoare divorţuri din istorie, atunci când s-a despărţit de soţia sa Elena.

  • Recursul la eliberarea condiţionată a lui Năstase, judecat luni

     Termenul de 18 martie a fost stabilit de Tribunalul Bucureşti (TB) în 4 martie, după ce această instanţă a primit dosarul de la Judecătoria Sectorului 4.

    Viorica Dinu şi Antonela Costache, care trebuiau să facă parte din completul care va judeca recursul la eliberarea fostului premier, au fost arestate preventiv pentru 29 de zile, vineri, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care sunt acuzate de luare de mită şi trafic de influenţă pentru soluţii în mai multe dosare, printre care şi cel al lui Dinel Nuţu (fost Staicu).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fraţii Mararu, în detenţie pentru alte 30 de zile. Tribunalul a prelungit măsura arestării

     Tribunalul Bucureşti a dezbătut, vineri, propunerea de prelungire a arestării preventive în cazul fraţilor Bogdan şi Răzvan Mararu, iar în final a admis cererea anchetatorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

    Decizia de vineri nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs, caz ce se va judeca la Curtea de Apel Bucureşti.

    Bogdan şi Răzvan Mararu au fost arestaţi preventiv în 13 februarie, în urma unei hotărâri a Tribunalului Bucureşti, la propunerea procurorilor. Decizia a fost atacată cu recurs, acesta fiind respins, în 5 martie, de Curtea de Apel Bucureşti.

    Cei doi sunt acuzaţi că, în toamna anului trecut, l-au pus pe Vitalie Proca să-l ucidă pe Ioan Dumitru Mironescu, pentru a se răzbuna. Aceştia i-au dat lui Proca un autoturism marca Audi A6, folosit la comiterea faptei, i-au plătit o sumă de bani şi i-au oferit elementele necesare pentru identificarea lui Puiu Mironescu, ţinând permanent legătura cu acesta, prin intermediari, înainte şi după comiterea faptei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Muzeul Luvru: Celebrul tablou “Liberté”, al lui Delacroix, a fost vandalizat

    “La Liberté guidant le peuple”, celebrul tablou al lui Eugène Delacroix, a fost vandalizat de o vizitatoare a filialei muzeului Luvru din Lens, care a reuşit să scrie un mic text pe opera de artă, dar a fost imediat arestată, a anunţat instituţia, citată de AFP. Joi seară, cu puţin timp înainte de închiderea Louvre-Lens – filială a prestigiosului muzeu parizian, situată în nordul Franţei -, femeia, în vârstă de 28 de ani, a scris cu un marker pe partea inferioară a tabloului. Ea a fost imediat blocată de un agent de pază şi un alt vizitator, predată poliţiei şi reţinută, au precizat reprezentanţii muzeului, care au depus plângere. Reprezentanţii muzeului Luvru spun că inscripţia este superficială şi se aşteaptă să poată fi curăţată uşor. “Distrugerile vor fi evaluate începând din seara aceasta, de departamentul de pictură al muzeului Luvru şi un restaurator specializat care a fost trimis la faţa locului”, au precizat aceştia, joi seară. În funcţie de “diagnostic”, se va decide dacă pictura va fi sau nu trimisă unor specialişti care se ocupă de restaurări. “La Liberté guidant le peuple” (1830), de Delacroix, este, alături de “Portrait de Balthazar Castiglione”, de Raphaël, şi “La Madeleine à la veilleuse”, de Georges de La Tour, una dintre capodoperele expuse timp de un an în noul muzeu din Lens, inaugurat pe 4 decembrie 2012 şi care a avut deja 205.000 de vizitatori.

    Mai multe pe zf.ro

  • Aaron Swartz şi privatizarea ştiinţei

    Declaraţia Universală a Drepturilor Omului cuprinde în Articolul 27 un prim paragraf care spune aşa: “Orice persoană are dreptul să ia parte în mod liber la viaţa culturală a colectivităţii, să se bucure de arte şi să participe la progresul ştiinţific şi la binefacerile care rezultă din acesta”. Participarea la progresul ştiinţific impune în mod firesc accesul la cunoaşterea deja acumulată, pentru că altfel ar fi absurd. În termeni practici, aceasta înseamnă că articolele ştiinţifice (pentru că aceasta este forma uzuală în care se prezintă cunoaşterea acumulată) are trebui să fie liber accesibile oricărei persoane.

    Putem uşor să extindem principiul şi la numeroase alte categorii de documente care nu sunt secrete prin natura lor şi nu încalcă dreptul la intimitate al altor persoane. De exemplu, imensa majoritate o documentelor produse de organizaţii finanţate din fonduri publice. În scurta sa viaţă, Aaron Swartz a susţinut acest principiu. Şi nu doar ca activist în slujba libertăţii informaţiilor. Dacă recapitulăm realizările sale tehnice vom regăsi mereu aceeaşi preocupare: RSS serveşte la distribuirea şi agregarea informaţiilor, licenţa Creative Commons (pentru care a realizat mecanismul de marcare în internet) oferă posibilitatea partajării libere a operelor de creaţie, Reddit este tot o formă de agregare a informaţiilor, proiectul Open Library spune totul prin denumire. Ideea este că informaţia este putere, iar puterea trebuie distribuită pentru a nu deveni abuzivă. Din perspectivă etică, demersul lui Aaron Swartz este justificat.

    Discutabile sunt poate mijloacele pe care le-a folosit. Într-un articol publicat în Wired, Danah Boyd (o personalitate în IT) e de părere că “nu avem nevoie de martiri, ci de schimbare” şi există multe căi prin care activismul poate produce schimbări culturale, iar confruntarea este contraproductivă. Dar… a fost oare Aaron un “robinhud”? Un articol publicat pe blogul personal de Alex Stamos – un expert în securitate informatică ce a investigat mai toate crimele informatice majore şi care urma să depună mărturie în procesul lui Swartz – explică clar şi argumentat că Aaron nu a făcut hacking, nu a spart niciun mecanism de protecţie şi nu a furat nimic.

    Reţeaua de la MIT este extrem de deschisă (este politica universităţii), iar serviciul JSTOR nu are mecanisme de protecţie (nici măcar banalul “captcha”) şi nu impune nicio limitare (nici măcar un avertisment) privind numărul de documente descărcate. Aaron a scris doar un progrămel care căuta URL-urile articolelor, pe care le descărca prin banala comandă Linux “curl” (exact ca un simplu “Save As”). Nu a încercat să ascundă urmele, nu a şters log-urile, nu a curăţat istoria browserului, nu a criptat nimic… În plus, JSTOR (spre deosebire de MIT) nu s-a plâns şi chiar a cerut încetarea anchetei.

    Imensul ecou al cazului Swartz a ajuns în cele din urmă să pună sub semnul întrebării două chestiuni majore, dintre care prima se referă la sistemul justiţiei americane. Excesul de zel al procurorilor – care şi-au dorit un “exemplu” ameninţător – ar mai putea fi scuzat, însă o lege care propune 35 de ani pentru o presupusă “crimă informatică” (care n-a afectat major pe nimeni) nu poate fi considerată decât absurdă, atâta timp cât cineva care ajută o forţă teroristă (de exemplu Al-Qaeda) să construiască arme de distrugere în masă riscă doar 20 de ani de temniţă.
    A doua chestiune (care ne întoarce la Articolul 27) se referă la sistemul publicaţiilor academice, ce s-a constituit într-un monopol opac şi discreţionar. Un exemplu de manual este în acest sens Elsevier, care publică multe reviste cu “factor de impact” ridicat.

    Abonamentul anual pentru “Biochimica et Biophysica Acta” costă 20.930 de dolari (altele sunt ceva mai ieftine) şi nu e nicio surpriză că editura funcţionează cu un profit operaţional de 36%, în condiţiile în care nici articolele, nici reviziile nu-i costă nimic. Bibliotecile britanice sunt împovărate (65% din buget), iar universităţile din ţări mai sărace sunt efectiv excluse din joc.
    De fapt, e un joc despre Putere şi poate încă e nevoie de “robinhuzi”.

  • Comisia Juridică a Camerei a avizat cererea de arestare a lui Ion Stan

    Buda a mai spus că a cerut ca plenul Camerei să se întrunească până miercuri pentru a decide în acest caz.

    Deputatul Ion Stan şi avocatul său, Doru Viorel Ursu, au participat, luni dimineaţă, mai puţin de jumătate de oră, la lucrările Comisiei Juridice, unde se dicută cererea de arestare preventivă a parlamentarului, cei doi plecând fără a face declaraţii presei.

    Decizia Comisiei Juridice în privinţa lui Ion Stan a fost amânată săptămâna trecută, la solicitarea reprezentanţilor puterii, care au cerut probe suplimentare în acest caz.

    Prin decizia de săptămâna trecută de amânare a elaborării raportului, Comisia Juridică a depăşit termenul de 1 decembrie, care a fost stabilit de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor ca data maximă până la care trebuie elaborat raportul în cazul Ion Stan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mihail Boldea, adus în ţară. Instanţa supremă a confirmat mandatul de arestare preventivă a deputatului

    Avocatul lui Boldea, George Moloman, a declarat la ieşirea din sala de judecată, că deputatul nu mai are încredere în structura DIICOT – Galaţi, motiv pentru care a cerut la Parchetul instanţei supreme aducerea dosarului la Structura Centrală.

    Moloman a arătat că face acest demers din cauză că procurorul de caz ar fi dat ordonanţă de interceptare a telefoanelor deputatului cu 48 de ore înainte ca acesta să plece din ţară.

    Potrivit unor surse judiciare, decizia instanţei ar putea fi nepublică, întrucât Boldea a cerut să nu fie fotografiat sau filmat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primarul PDL Sorin Apostu a fost reţinut pentru luare de mită

    Avocatul Gheorghiţă Mateuţ a declarat, la ieşirea de la DNA, că primarul Sorin Apostu este acuzat de luare de mită. Potrivit avocatului, în acest dosar a fost pusă sub învinuire şi soţia primarului, Monica Apostu.El a spus că nu a văzut documentele din dosar, dar că anchetatorii vizează fapte care s-au petrecut în perioada 2009-2011. “Nu există un flagrant, dar cel mai probabil există denunţător şi nu pot să spun cât de puternice sunt probele procurorilor până când nu voi vedea întregul dosar”, a declarat Mateuţ. La ora transmiterii acestei ştiri, la sediul DNA Cluj mai sunt audiate şi alte persoane vizate în acest dosar de corupţie. Avocatul a precizat că printre persoanele audiate, care au fost şi ele puse sub învinuire în acest dosar, se află oameni de afaceri ale căror firme au sau ar fi urmat să aibă contracte cu Primăria Cluj-Napoca.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cade si ultima piesa din dosarul sarbilor acuzati de genocid: Goran Hadzici

    Hadzici, fost presedinte al autoproclamatei republici sarbe
    Krajina, a fost arestat in regiunea Fruska Gora, la aproximativ 100
    de kilometri nord-vest de Belgrad.

    El este acuzat de TPI de crime impotriva umanitatii si crime de
    razboi, comise in timpul razboiului din Croatia (1991-1995),
    inclusiv de masacrul de la Vukovar, in care 264 de civili, atat
    croati, cat si persoane de alta nationalitate decat cea sarba, care
    s-au refugiat intr-un spital, au fost executate de fortele sarbe,
    dupa ce au fost batute si torturate.