BusinessMagazin

Tag: apa

  • Fenomenul straniu din Groenlanda. Cum poate dispărea un lac uriaş aproape instantaneu

    Glaciologii au fost martori la un astfel de eveniment pentru prima oară în 2006, când un lac care se întindea pe 5,6 kilometri pătraţi a secat în mai puţin de două ore. Conform Live Science, în prezent specialiştii observă des fenomenul ce are loc în mod regulat în Groenlanda. În fiecare an,  apar sute de lacuri temporare pe suprafaţa Groenlandei, însă după câteva săptămâni sau luni acestea seacă, apa scurgându-se prin crăpăturile din calota de gheaţă.

    În cadrul unei expediţii recente, cercetătorii au putut observa un aspect alarmant al lacurilor ce dispar misterios. Lacurile ce seacă au început să apară tot mai des în zonele interioare ale ţărmului. Conform studiului, fenomenul se poate produce deoarece lacurile apărute pe timpul verii sunt secate printr-o reacţie în lanţ produsă de o reţea vastă, interconectată de crăpături aflate sub gheaţă. De asemenea, în ultima perioadă creşterea temperaturilor a dus la mărirea acestor crăpături.

    ”Lacurile care seacă într-o anumită regiune produc alte crăpături ale gheţii ce duc la secarea lacurilor din alte zone,” a declarat coautorul studiului Marion Bougamont, glaciolog din cadrul Universităţii din Cambridge. În cadrul studiului, Bougamont şi colegii săi au utilizat modele 3D ale reţelei de crăpături şi imagini din satelit ale calotei de gheaţă din Groenlanda pentru a studia reacţia în lanţ. Ei au descoperit că secarea unui singur lac poate destabiliza alte zone îngheţate din apropiere. Astfel se formează noi crăpături zilnic care seacă alte lacuri şi reacţia se intensifică zilnic. Într-un incident, cercetătorii au observat secarea a 124 de lacuri în doar cinci zile. Chiar şi lacurile formate cu mult în interiorul ţărmului au fost vulnerabile reacţiei de secare în lanţ.

    CITEŞTE CONTINUAREA ÎN DESCOPERĂ

  • Un “paradis” pus la pământ de secetă. Cetăţenii se simt ca în comunism. Au o raţie de 50 de litri de apă pe zi din cauza secetei şi a fost declarat „dezastru naţional”

    În primul rând, Cape Town a anunţat că măsurile de economisire a apei, care înseamnă ca fiecare cetăţean să utilizeze mai puţin de 50 de litri de apă per zi, au ajutat oraşul să declare „Ziua Zero ” data de 4 iunie 2018.

     
    Mmusi Maimane, liderul Alianţei Democratice din Africa de Sud (DA), care conduce atât oraşul Cape Town, cât şi provincia Western Cape, a scris într-o postare pe Twitter:
     
    „Pot să anunţ oficial că Ziua Zero a fost restabilită pe data de 4 iunie 2018. Datorită eforturilor locuitorilor din Cape Town, consumul de apă a scăzut la 526 de milioane de litri per zi. Să continuăm să reducem consumul!”.
     
    Într-o altă postare pe reţeaua de socializare Twitter, el a arătat că utilizarea medie a apei în Cape Town, un oraş de aproximativ patru milioane de locuitori, a fost sub 550 de milioane de litri, în comparaţie cu doi ani în urmă, când s-a înregistrat un consum de un miliar de litri pe zi.
     

  • În 2017, Apa Calipso a înregistrat o crestere a cifrei de afaceri cu peste 30%

    „Numai în 2017 am investit aproximativ cinci milioane de lei în modernizarea şi eficientizarea capacităţii de producţie şi ne-am extins reţeaua de colaboratori . Am pus accent pe reducerea amprentei de carbon şi am investit în tehnologii noi de ambalare care reduc consumul de plastic cu 60 de tone anual.  Creştem organic şi natural”, declară Daciana Siderache, director general Apa Calipso. 

    Ea adaugă că „2017 a fost unul bun din punctul de vedere al volumelor, dar a adus şi provocări considerabile, precum creşterea importantă a preţului ambalajelor determinată de evoluţia preţului petrolului la nivel mondial sau presiuni interne venite din zona fiscalităţii fluctuante”.

    Comăania îşi propune să investească în eficientizarea şi extinderea capacităţii de producţie si de depozitare, şi se axează, de asemenea, pe reducerea cantitatii de plastic ajunsă pe piaţă. Pentru anul acesta, compania şi-a planificat un buget de investiţii de patru milioane de lei.

    „Consumatorii încep să pună accent pe calitatea şi puritatea apei. Preţurile mici nu mai reprezintă o componentă importantă când vine vorba despre apă. Pe piaţa apelor îmbuteliate, consumatorul este atent la caracteristicile apei pe care o consumă şi se informează cu mai mult interes asupra a ceea ce scrie pe etichetă. Se face tot mai mare focus pe puritatea apei, cantitatea de nitriţi sau reziduul fix”, spune reprezentanta companiei. 

    Cele mai importante coordonate în analiza apei o reprezintă reziduul fix, cantitatea de nitriţi şi Ph-ul. Conform reglementărilor în vigoare, în România, o apă minerală este bună de băut dacă reziduul fix este mai mic de 500 mg/l, iar Ph-ul trebuie să fie cât mai apropiat de Ph-ul corpului uman.

  • Particule mici de plastic, descoperite în apa îmbuteliată din mai multe ţări

    În cadrul investigaţiei au fost testate 250 de sticle de apă îmbuteliată cumpărate din nouă ţări, iar testele au arătat că în medie acestea conţineau 10 particule de plastic per litru, fiecare mai mare de grosimea unui fir de păr.

    Testele au fost realizate la Universitatea de Stat New York din Fredonia.

    “Nu este vorba de a indica cu degetul anumite branduri; arată cu adevărat că este pretutindeni, că plasticul a devenit un material atât de răspândit în societatea noastră şi că ajunge în apă”, a declarat Sherri Mason, profesor de chimie la universitate din Fredonia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu cât sunt suprataxate băuturile de către companiile aeriene low-cost. Marja de profit la fiecare sticlă de apă vândută de Ryanair este de 1300%

    Analiza a arătat creşteri de sute şi chiar mii la sută faţă de preţul produsului din supermarket. O marjă de profit de 1800% s-a înregistrat la supa instant care intr-un supermarket se găseşte la preţul de 0,17 dolari, în timp ce pe o cursă Flybe aceeaşi supă costă 3,60 dolari. Ryanair, celebra linie aeriană low cost, este în top cu mai multe produse: apă (marjă profit de 1300% 0, 16 dolari în supermarket şi 2,34 de dolari în avion), baton de ciocolată (1,56 dolari vs 0,56 dolari), chipsuri (1,95 dolari vs 0,79 dolari).

    Oferirea de snack-uri la suprapreţ este o metodă pentru companiile aeriene low-cost să aducă venituri în plus, iar mulţi călători sunt dispuşi să plătească aceste sume fie pentru că se află la începutul vacanţei şi vor să se simtă bine sau la final când vor să scape de valuta rămasă.

    Poate preţurile din avion nu ar trebui comparate cu cele din supermarket, ci mai degrabă cu cele din cafenele. Sigur, o cafea instant nu este la fel de bună ca una dintr-o cafenea, dar clienţii din restaurant nu au voie să vină cu propriile băuturi, mâncare, pe când în avion este permis acest lucru (cu produse cumpărate din aeroport, care şi acestea sunt la suprapreţ).

  • Lacul fără fund din România, locul în care oamenii şi-au aruncat bogăţiile de frica cotropitorilor

    De ochiul de apă ascuns privirilor curioşilor se leagă poveşti despre care oamenii locurilor spun că au un sâmbure de adevăr. Lacul Vulturilor, format la peste 1.400 de metri altitudine, se află într-o zonă puţin cunoscută de turişti, cu peisaje sălbatice.

    „Turiştii vin aici să se bucure de liniştea locului şi de frumuseţea munţilor sălbatici. În imediata vecinătate a „Lacului Vulturilor” se află singura zonă unde pot fi întâlnite caprele negre, protejate de lege, acestea fiind pe cale de dispariţie. Din cauza diferenţelor notabile de temperatura din zonă, pe timp de iarnă, traseele turistice în această zonă sunt greu accesibile din cauza troienelor şi zăpezilor parcă nesfârşite”, a declarat pădurarul de la cantonul de lângă lac Nea Teodor Cârdei.

    Cele două nume ale acestui lac provin din două legende. Denumirea de ”Lacul Vulturilor” îi revine datorită marelui scriitor Alexandru Valhuţă şi a însemnărilor sale făcute în opera sa, „România Pitorească”.

    Alexandru Vlahuţă spune că acesta ar fi fost sălaşul de primăvară al vulturilor, ei având obiceiul să işi înveţe puii să zboare în această regiune: “vin vulturii, primăvara, de beau apă ca să întinerească, aici îşi învaţă puii să zboare, deasupra acestei oglinzi fermecate mijesc de somn, cu aripile-ntinse, trufaşii regi ai înălţimilor”. Superba legendă a dat numele lacului, devenind, datorită lui Vlahuţă, cunoscut în toată ţara sub numele de ”Lacul Vulturilor”,scrie tarameanaturala.ro

  • Florin Călinescu: „Dl. Manda zice ca in anumite situatii, protestatarii pot fi hidratati cu tunuri cu apa. Ca in Germania. Ca asa e in democratie”

    Pe Facebook, Florin Călinescu a scris: „Dl. Manda a devenit celebru ca fiind barbatul Olgutei.
    Omul zice ca in anumite situatii, protestatarii pot fi hidratati cu tunuri cu apa. Ca in Germania. Ca asa e in democratie.

    Ok.Stimabile, vorbiti cu partidul, sa ne faca o democratie si un nivel de trai ca acolo si p-orma da-i cu tunul…

    Claudiu Manda, citat de Mediafax: „În Germania s-a întâmplat aşa, au fost alegeri într-o sală, aşa cum prevedea legea, afară cei care au huiduit au fost luaţi cu jeturi de apă. Nu am făcut o sugestie, am spus că aşa este în Germania, unde este democraţie. Au libertatea să protesteze, dar într-un cadru legal”.

  • Cele mai profitabile afaceri agricole pe suprafeţe de teren cuprinse între 50 mp şi 2 hectare din Romania

    Ing. Achim Gabriel, cultivator cu experienţă de mure şi zmeură ne-a oferit o serie de sfaturi preţioase pentru înfiinţarea unei culturi care să aducă profit.

    Pregătirea terenului înaintea plantărilor de zmeur şi mur

    Inginerii Pepinierelor Fundulea recomandă ca pH-ul solului unde se înfiinţează plantaţia să fie cuprins între 5,5-7.0 . Terenul poate fi drept dar şi în pantă, însă este important ca apa să nu băltească pe sol deoarece în acele zone plantele cu siguranţă vor putrezi.

    Înaintea plantării, solul trebuie arat la o adâncime de maxim 30-35 cm pentru a se păstra apa în sol.

    Când arătura s-a uscat se va interveni cu utilaje de mărunţire a solului disc sau freză, fiind recomandat ca terenul să fie mărunţit cu câteva zile înaintea plantării.

    Cum plantăm drajonii de zmeur şi butaşi de mur?

    Arbuştii fructiferi se vor planta în gropi sau brazde de maxim 15 cm adâncime, o adâncime de plantare mai mare de 15 cm putând împiedica drajonarea urmând după sine uscarea plantelor.

    În momentul plantării, terenul trebuie să aibă reveneală (umiditate în sol), să fie umed în interiorul gropii. Dacă acest lucru nu este posibil în mod natural, udaţi locul în momentul plantării butaşilor cu aproximativ 500-800 ml apă/groapă.

    ”Dacă bugetul vă permite, este recomandat ca pentru apa pe care o introduceti în gropi să folosiţi şi stimulenţi de înrădăcinare”, ne-a explicat ing. agronom Gabriel Achim, angajat al Pepinierelor Fundulea, pepinieră autorizată care se întinde pe patru hectare în extravilanul oraşului Fundulea. 

    Cititi mai multe pe www.agrointel.ro

  • Locul din România de care statul român şi-a bătut joc. Zeci de mii de străini îl vizitau anual – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • Aşa să tot faci afaceri. Au cumpărat o casă cu un dolar iar acum este evaluată la 2,4 milioane de dolari – GALERIE FOTO

     Era o construcţie în stil victorian, dar condiţiile din Palmetto nu permiteau reabilitarea completă a casei; cei doi au decis, astfel, să plătească 250.000 pentru a muta casă în Tampa Bay, Florida.

    Cei doi au plătit urcarea casei pe un bac, transportul pe apă şi descărcarea ei la 32 de kilometri distanţă. Soţii Corbett s-au apucat apoi de renovare; ei au estimat că pot readuce frumuseţea vilei în trei ani, dar au subestimat munca necesară.

    A durat astfel şapte ani pentru ca vila să fie gata, iar investiţia s-a ridicat la 1,9 milioane de dolari. Ei au listat-o apoi la preţul de 5 milioane de dolari, dar puţini s-au arătat interesaţi.

    Casa s-a vândut în cele din urmă în 2014 pentru 1,15 milioane de dolari şi a reapărut recent pe site-urile de imobiliare din Tampa Bay, Florida la un preţ de 2,4 milioane dolari.

    Vila are 650 de metri pătraţi, lift interior şi chiar o piscină de tip lagună, cu propria cascadă artificială.

    Sursa: Daily Mail