BusinessMagazin

Tag: angajatori

  • 3 din 5 companii vor acorda tichete cadou angajaţilor de Crăciun

    3 din 5 companii care acordă beneficii extrasalariale angajaţilor vor oferi anul acesta tichete cadou cu ocazia Crăciunului, potrivit unei analize Sodexo, derulată cu scopul de a identifica principalele tendinţe în utilizarea şi acordarea tichetelor cadou în România. Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de aproximativ 1.500 de companii şi pe baza informaţiilor comerciale Sodexo, în perioada03 octombrie – 31 octombrie 2016.

    Majoritatea companiilor care vor oferi tichete cadou angajaţilor de Crăciun sunt din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Timiş, Arad şi Prahova.Din totalul companiilor, aproximativ 50% îşi desfăşoară activitatea în servicii, distribuţie şi sectorul industrial. Ca de obicei, companiile multinaţionale, indiferent de sectorul de activitate, sunt printre angajatorii care oferă tichete cadou şi de Crăciun.

    În acelaşi timp, peste 50% dintre companiile care vor acorda tichete cadou cu ocazia Crăciunului în acest an au între 1 şi 19 angajaţi.Pentru această categorie de angajatori,unde nu există,de regulă,un departament specializat de resurse umane, tichetele cadou reprezintă o soluţie foarte uşor de implementat.

    „Tichetele de masă reprezintă, în continuare, cel mai accesat beneficiu extrasalarial acordat de angajatori în România, dar tichetele cadou se află în topul preferinţelor sezoniere atât pentru angajatori, cât şi pentru angajaţi, care îşi pot alege singuri cadoul pe care şi-l doresc.În plus, de anul acesta, angajaţiibeneficiazăde scutirea totală de la plata impozitelor pentru tichetele cadou”, declară Adina Popa, Director de Marketing şi Dezvoltare la Sodexo Benefits & Rewards România.

    Începând cu ianuarie 2016, tichetele cadou acordate de către companii sunt scutite de impozitul pe venit şi pot fi acordate atât angajaţilor, cât şi copiilor minori ai acestora. Astfel, tichetele cadou în cuantum de 150 de lei, acordate cu următoarele ocazii: 8 Martie, Paşte, 1 Iunie şi Crăciun, precum şi la sărbători similare ale altor culte religioase, sunt neimpozabile şi sunt scutite de contribuţii sociale individuale. Anterior, tichetele cadou se supuneau impozitului pe venit de 16%.

    În acest context, Sodexo estimează că va emite anul acesta de Crăciun cu 32% mai multe tichete Cadou Pass, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
     

  • Candidaţii care dezvăluie la interviul de angajare salariul de la jobul anterior au şanse minime de creştere

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.

    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 

    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Candidaţii care dezvăluie la interviul de angajare salariul de la jobul anterior au şanse minime de creştere

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.

    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 

    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Salariul pe care îl câştigă un angajat la Petrom

    Romatsa (controlul şi dirijarea traficului aerian), Nuclearelectrica (producţia de energie electrică), ING Bank (bancar), IBM (IT) şi Oracle (IT) sunt companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii, arată o analiză a ZF pe baza datelor din bilanţurile financiare ale companiilor cu cea mai mare masă salarială din 2015.

    Demersul ZF, care a calculat salariile medii din companiile care au cele mai mari bugete de salarii din România, scoate la iveală unul dintre cele mai bine păzite secrete de către companii. În ce industrii activează companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii şi ce companii îşi plătesc mai bine angajaţii decât concurenţa, dar şi banii pe care îi lasă marile companii în economie sunt doar câteva dintre informaţiile dezvăluite de acest top. De exemplu, fiecare zi de salariu la OMV Petrom aduce 80 de milioane de lei în economie.

    Salariul pe care îl câştigă un angajat la Petrom 

  • Ce salariu câştigă un angajat la ING

    Romatsa (controlul şi dirijarea traficului aerian), Nuclearelectrica (producţia de energie electrică), ING Bank (bancar), IBM (IT) şi Oracle (IT) sunt companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii, arată o analiză a ZF pe baza datelor din bilanţurile financiare ale companiilor cu cea mai mare masă salarială din 2015.

    Demersul ZF, care a calculat salariile medii din companiile care au cele mai mari bugete de salarii din România, scoate la iveală unul dintre cele mai bine păzite secrete de către companii. În ce industrii activează companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii şi ce companii îşi plătesc mai bine angajaţii decât concurenţa, dar şi banii pe care îi lasă marile companii în economie sunt doar câteva dintre informaţiile dezvăluite de acest top. 

    Ce salariu câştigă un angajat la ING: Topul firmelor din România unde sunt cele mai mari salarii 

  • TOPUL companiilor şi băncilor din România care plătesc cele mai mari salarii. Cine sunt angajaţii care câştigă 17.600 de lei net pe lună

    Demersul ZF, care a calculat salariile medii din companiile care au cele mai mari bugete de salarii din România, scoate la iveală unul dintre cele mai bine păzite secrete de către companii. În ce industrii activează companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii şi ce companii îşi plătesc mai bine angajaţii decât concurenţa, dar şi banii pe care îi lasă marile companii în economie sunt doar câteva dintre informaţiile dezvăluite de acest top. De exemplu, fiecare zi de salariu la OMV Petrom aduce 80 de milioane de lei în economie.

    EXCLUSIV: Topul companiilor şi băncilor din România care plătesc cele mai mari salarii. Cine sunt angajaţii care câştigă 17.600 de lei net pe lună

  • Ce salariu câştigă un angajat la Banca Transilvania

    Demersul ZF, care a calculat salariile medii din companiile care au cele mai mari bugete de salarii din România, scoate la iveală unul dintre cele mai bine păzite secrete de către companii. În ce industrii activează companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii şi ce companii îşi plătesc mai bine angajaţii decât concurenţa, dar şi banii pe care îi lasă marile companii în economie sunt doar câteva dintre informaţiile dezvăluite de acest top. De exemplu, fiecare zi de salariu la OMV Petrom aduce 80 de milioane de lei în economie.

    EXCLUSIV: Topul companiilor şi băncilor din România care plătesc cele mai mari salarii. Cine sunt angajaţii care câştigă 17.600 de lei net pe lună. Ce salariu câştigă un angajat la Banca Transilvania

  • Care sunt joburile pentru care companiile oferă salarii de 1500 de euro la târgurile de joburi

    Companiile caută oameni care să ocupe cele peste 5.000 de joburi pe care le au în oferta cu care au venit la târgul Angajatori de Top. În prima zi, vineri, câteva mii de persoane au trecut pe la stadurile celor o sută de firme, însă nu toţi au avut aptitudinile necesare pentru a fi luaţi în seamă de companii – 43% dintre joburi sunt pentru candidaţi de nivel mediu sau senior.

    Printre companiile prezente, majoritatea de IT&C sau de pe piaţa bancară, a fost, pentru prima dată, Therme Bucureşti. Standul Therme a atras mulţi tineri, majoritatea atraşi de ambianţa exotică şi curioşi de cum ar fi să lucreze la cel mai mare centru de relaxare din ţară, celebru deja pentru tematica sa tropicală. Posturile disponibile la Therme sunt de ajutor barman, ajutor ospătar, lucrător în comerţ, casier, operator welness şi salvamar. Având în vedere poziţionarea centrului, angajatorul asigură şi transport gratuit pentru angajaţi.

    Standurile firmelor de retail a fost asaltate de tineri, în timp de standurile băncilor sau ale restaurantelor nu erau atât de căutate. Carrefour a stârnit un interes în rândul vizitatorilor, majoritatea foarte tineri care nu au încă studiile terminate şi care caută un job din care să se poată întreţine la facultate, în Capitală. Internship-urile şi job-urile part-time sunt, de asemenea, la mare căutare, iar la firmele de IT acestea pot fi plătite şi cu 300-400 de euro. Pentru candidaţii juniori sunt deschise 450 de poziţii în cadrul programelor de internship&trainee. Un tânăr cu mai puţin de un an de experienţă poate câştiga şi 500 de euro la multinaţionalele mari, însă firmele mari pot cere studii în domeniu. Nivelul mediu de experienţă poate însemna şi salarii de 700 de euro, iar la nivelul senior sunt salarii de 1.000 – 1.500 de euro.

    Cititi mai multe pe www.vocea.ro

  • Care sunt joburile pentru care companiile oferă salarii de 1500 de euro la târgurile de joburi

    Companiile caută oameni care să ocupe cele peste 5.000 de joburi pe care le au în oferta cu care au venit la târgul Angajatori de Top. În prima zi, vineri, câteva mii de persoane au trecut pe la stadurile celor o sută de firme, însă nu toţi au avut aptitudinile necesare pentru a fi luaţi în seamă de companii – 43% dintre joburi sunt pentru candidaţi de nivel mediu sau senior.

    Printre companiile prezente, majoritatea de IT&C sau de pe piaţa bancară, a fost, pentru prima dată, Therme Bucureşti. Standul Therme a atras mulţi tineri, majoritatea atraşi de ambianţa exotică şi curioşi de cum ar fi să lucreze la cel mai mare centru de relaxare din ţară, celebru deja pentru tematica sa tropicală. Posturile disponibile la Therme sunt de ajutor barman, ajutor ospătar, lucrător în comerţ, casier, operator welness şi salvamar. Având în vedere poziţionarea centrului, angajatorul asigură şi transport gratuit pentru angajaţi.

    Standurile firmelor de retail a fost asaltate de tineri, în timp de standurile băncilor sau ale restaurantelor nu erau atât de căutate. Carrefour a stârnit un interes în rândul vizitatorilor, majoritatea foarte tineri care nu au încă studiile terminate şi care caută un job din care să se poată întreţine la facultate, în Capitală. Internship-urile şi job-urile part-time sunt, de asemenea, la mare căutare, iar la firmele de IT acestea pot fi plătite şi cu 300-400 de euro. Pentru candidaţii juniori sunt deschise 450 de poziţii în cadrul programelor de internship&trainee. Un tânăr cu mai puţin de un an de experienţă poate câştiga şi 500 de euro la multinaţionalele mari, însă firmele mari pot cere studii în domeniu. Nivelul mediu de experienţă poate însemna şi salarii de 700 de euro, iar la nivelul senior sunt salarii de 1.000 – 1.500 de euro.

    Cititi mai multe pe www.vocea.ro

  • Brexitul începe să-şi arate faţa urâtă: Deprecierea lirei, descurajarea angajatorilor, avertismentele băncilor şi prudenţa retailerilor

     Odată cu venirea toamnei Brexitul începe să-şi arate faţa cea urâtă pentru britanici, cu una dintre cele mai mari firme de recrutare avertizând asupra reticenţei multinaţionalelor de a face angajări în Marea Britanie şi cu retailerii atenţionând că deprecierea neobosită a lirei sterline se va vedea în cele din urmă la raft prin scumpirea produselor de import şi că  incertitudinea va slăbi încrederea consumatorilor.

    Băncile străine vin şi ele cu avertismente că îşi vor muta în alte ţări o parte din personalul din Marea Britanie dacă aceasta pierde accesul la piaţa unică. În plus, o analiză a guvernului britanic văzută de ziariştii de la The Times (considerată controversată de presa pro-Brexit) arată că dacă Marea Britanie este dată afară de pe piaţa unică europeană, va pierde o zecime din veniturile din taxe. În document se estimează şi că PIB-ul britanic se va contracta cu până la 9,5% în 15 ani de la Brexit dacă ţara pierde accesul la piaţa comunitară, adică dacă va exista un „hard Brexit”, după cum scrie presa britanică.

     Analiza a reprezentat încă o lovitură pentru lira sterlină, pentru care marţi a fost a patra zi de depreciere în raport cu dolarul. Cu o depreciere de 17% anul acesta, lira a ajuns pe ultima poziţie într-un clasament al celor mai importante 16 valute din lume, potrivit Bloomberg. Căderea reflectă şi faptul că politicienii britanici, inclusiv noul premier Theresa May, nu au reuşit să clarifice cum va ghida guvernul ţara prin negocierile dure pentru ieşirea din Uniunea Europeană.

    Consorţiul Retailerilor Britanici a avertizat că vin vremuri grele pentru retaileri în condiţiile în care deprecierea lirei va duce la creşterea costurilor cu importurile, iar încrederea populaţiei este erodată de un climat de incertitudine economică creat de negocierile pentru Brexit, scrie The Guardian. Retailerii sunt prudenţi cu toate că în septembrie vânzările de alimente au fost suficient de puternice pentru a compensa scăderea cererii pentru îmbrăcăminte, iar sondajele arată că încrederea consumatorilor a continuat să crească. Consorţiul crede că este prea curând să spună că alegerea britanicilor din iunie de a pleca din UE nu afectează cheltuielile gospodăriilor. „Cifrele privind vânzările ar putea contribui la impresia că impactul Brexitului a fost parat, însă este prea devreme să tragi o concluzie deoarece nu am ajuns încă în cele mai învolburate ape”, a explicat Rachel Lund, analist de top la Consorţiul Retailerilor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro