BusinessMagazin

Tag: achizitie

  • Veşti bune pentru românii care vor să achiziţioneze o locuintă: Se schimbă radical regulile pe piaţa imobiliară

    În această săptămână, a fost publicată  în Monitorul Oficial Legea nr. 97/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcţii care schimbă radical regulile pe piaţa imobiliară privind construcţia şi livrarea de locuinţe, conform proiectului legislative.

    În luna noiembrie a anului trecut, a fost depusă la Senat o propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcţii care va regelementa piaţa de construcţii pentru cei care vor să-şi cumpere o locuinţă nouă.

    Această lege reglementează momentul în care cumpărătorii unei locuinţe se vor putea muta în imobilul cumpărat. Astfel, aceştia se vor putea muta doar după ce recepţia lucrărilor a fost efectuată, indifferent dacă vorbim despre construire, consolidare sau extindere.

    În acest context, legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 30 septembrie 2016, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Colecţie selenară

    Ce se poate face însă este achiziţia unor obiecte care par a fi confecţionate din materiale care ar putea fi suveniruri dintr-o asemenea călătorie. Din această categorie face parte colecţia Moon Rock a firmei de design Studio Furthermore din Londra, care cuprinde mese, taburete şi corpuri de iluminat ce arată ca şi cum ar fi fost lucrate din roci selenare, dar de fapt sunt confecţionate din aluminiu, scrie Dezeen. Creatorii acestei colecţii o privesc ca pe un exerciţiu de imaginaţie, explicând că au încercat să-şi închipuie cum ar arăta nişte obiecte lucrate din materiale aduse din spaţiu peste nişte ani, când acestea vor deveni uşor de procurat. 

  • Mutare surpriză: McDonald`s investeşte 300 de milioane de dolari pentru a-şi personaliza meniurile în era digitală

    McDonald`s realizează cea mai mare achiziţie a companiei din ultimii 20 de ani şi achiziţionează o companie de tehnologie pentru a-şi personaliza meniurile în încercare de a se adapta la era digitală, potrivit Bloomberg.

    Cel mai mare lanţ de restaurante din lume cheltuie peste 300 de milioane de dolari pentru a cumpăra compania Dynamic Yield, potrivit unei surse citate de publicaţia americană.

    Cu ajutorul noilor tehnologii, meniurile afişate în restaurantele lanţului vor fi diferite în funcţie de o serie de factori precum vreme – mai multă cafea când temperaturile sunt scăzute şi mai multe sortimente de îngheţată când acestea sunt ridicate. Un alt factor ar fi referinţele regionale şi momentul zilei.

    De când a preluat cârma gigantului în 2015, CEO-ul Steve Easterbrook încearcă să adapteze McDonald`s la era digitală.

     

  • Nu vreţi nişte nasturi?

    Aflată în această situaţie după ce a funcţionat vreme de 104 ani, o fabrică din sudul zonei metropolitane a Londrei, Brown & Co Buttons, a făcut un apel pe Twitter către potenţiali doritori pentru cele 30 de tone de nasturi pe care le mai avea în depozite, iar printre cei care şi-au exprimat interesul s-a aflat şi artistul chinez Ai Weiwei, care s-a arătat dornic să preia tot stocul.

    Acesta a mai realizat, de altfel, opere de artă din materiale mai puţin obişnuite, cum ar fi piese de Lego sau seminţe de floarea-soarelui. Indiferent dacă artistul îşi duce sau nu planul de achiziţie până la capăt, cele 30 de tone de nasturi nu vor ajunge totuşi la gunoi, compania primind o mulţime de cereri şi de la alte persoane care ar dori să cumpere câte ceva. 

  • Ungurii de la OTP au reuşit. Încă o tranzacţie bancară în Europa

    Grupul bancar ungar OTP a depus oferta câştigătoare în licitaţia pentru a treia cea mai mare bancă din Slovenia, Abanka – instituţie deţinută de stat, cu o ofertă de circa 300 milioane euro, potrivit ziarului local Dnevnik, citat de Reuters.

    Publicaţia scrie că OTP a fost interesată şi de achiziţia SKB Bank – unitatea slovenă a grupului francez Societe Generale – susţinând că OTP a efectuat deja procesul de due diligence.

    Guvernul din Slovenia vrea să vândă cu totul Abanka până la mijlocul lui 2019 pentru a se conforma condiţiilor impuse de Comisia Europeană în 2013, când a permis statul să ajute banca.

    Fondul Suveran al Sloveniei este instituţia care se ocupă de privatizarea Abanka.

     

     

     

     

     

  • Unul dintre principalii dezvoltatori imobiliari din piaţa locală îşi schimbă proprietarul

    AFI Europe este prezentă pe piaţa locală prin AFI Europe Romania, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de pe piaţa imobiliară pe segmentele comercial şi birouri, în prezent dezvoltând şi un proiect rezidenţial în Bucureşti. Astfel, 51% din acţiunile Africa Israel Properties au fost achiziţionate de un grup de investitori israelieni, conduşi de două companii israeliene de real-estate listate pe piaţa de capital, Big Shopping Centers şi Mega Or Holdings, împreună cu câţiva investitori instituţionali, valoarea totală a achiziţiei fiind de 1,25 mld. ILS (echivalentul a aproximativ 303 mil. euro). Prin urmare, Big Shopping Centers şi Mega Or Holdings deţin fiecare câte 13% din acţiunile AIP, în timp ce restul de 74% din acţiuni sunt controlate de mai mulţi investitori instituţionali sau tranzacţionate pe piaţa de capital.

    Big Shopping Centers Ltd. este o companie publică, listată pe Bursa de la Tel Aviv (TASE), cu activităţi pe piaţa de imobiliară din Israel. În plus, compania deţine centre comerciale în SUA şi Serbia. La sfârşitul trimestrului al treilea din 2018, portofoliul Big Shopping Centers era format din 453 de centre comerciale, cu o suprafaţă totală de 1.1 mil. mp.

    Venitul net operaţional estimat de Big Shopping Centers pentru 2018 se ridică la 588 mil. ILS (cca. 136 mil. euro). Mega Or Holdings Ltd. este o companie publică listată pe Bursa de la Tel Aviv (TASE), cu activităţi pe piaţa imobiliară, deţinând un portofoliu de 37 de active (comerciale şi logistice), cu o suprafaţă totală de 405.000 mp . Mega Or estimează un venit net operaţional de 142 mil. ILS (34,7 mil. euro) în 2018 şi 174 mil. ILS (42,5 mil. euro) în 2019.

  • Reff & Asociaţii a oferit consultanţă juridică Grupului Orbico în procesul de achiziţie a Interbrands Marketing & Distribution

    Achiziţia, care face parte dintr-o tranzacţie internaţională de amploare, prin care Orbico Group va prelua controlul asupra Interbrands în mai multe ţări, este supusă aprobării autorităţilor de reglementare. În urma tranzacţiei, Orbico Group va deveni cea mai mare companie de distribuţie din România.

    Echipa de avocaţi Reff & Asociaţii a asigurat procesul de „due diligence” juridic privind Interbrands Marketing & Distribution şi a revizuit documentaţia tranzacţiei din perspectiva legislaţiei din România. Experţii au oferit consultanţă şi în ceea ce priveşte implicaţiile legii concurenţei în contextul preluării pachetului majoritar de părţi sociale al Interbrands Marketing & Distribution, precum şi in procesul de notificare a tranzacţiei în faţa Consiliului Concurenţei din România. Echipa a fost coordonată de Georgiana Singurel, partener Reff & Asociaţii, cu sprijinul avocaţilor Cezara Szakacs, managing associate, şi Ilinca Iliescu, senior associate. Asistenţa privind procedura de notificare a concentrării economice şi alte implicaţii de concurenţă este asigurată de Florentina Munteanu, partener Reff & Asociaţii, şi Oana Bucşa, senior associate.

    Experţii Reff & Asociaţii au colaborat în acest proiect cu echipa Deloitte Legal din Polonia, care a oferit asistenţă cumpărătorului în pregătirea şi negocierea documentaţiei pentru tranzacţie.

    Cu o echipă de peste 70 de avocaţi, Reff & Asociaţii este una dintre principalele societăţi de avocaţi din România şi una dintre cele mai active în asistarea clienţilor în tranzacţii complexe de fuziuni şi achiziţii, drept imobiliar, finanţări bancare şi tranzacţii cu portofolii de credite. Reff & Asociaţii reprezintă România în reţeaua globală de avocaţi Deloitte Legal, care are peste 2.500 de avocaţi în 85 de ţări.

  • Schimbare de direcţie în strategia Lenovo

    “Orientul Mijlociu oferă o mulţime de oportunităţi în industria de centre de date. Vedem suficient spaţiu pentru ca Lenovo să îşi extindă afacerea în acest sector, a declarat Marco Andresen, directorul executiv şi vicepreşedinte al regiunii EMEA la Lenovo, în cadrul unei întâlniri cu presa organizate cu ocazia inaugurării noului sediu din Beijing.

    Lenovo a devenit un important centru de date în 2014, când a cumpărat divizia de servere x86 de la IBM. Anul acesta a marcat cea mai puternică creştere pentru Lenovo de la achiziţie, compania înregistrând venituri din centrul de date de 1,5 miliarde de dolari – un plus de 58% faţă de anul precedent.

    La finalul anului trecut, Lenovo a inaugurat noul său sediu în Zhongguancun Software Park, o zonă aflată în nord-vestul Beijingului. Compania vrea să dezvolte aici, pentru cei peste 10.000 de angajaţi, un mediu de lucru asemănător celui din Silicon Valley. Campusul celor de la Lenovo, cu cei 9.000 de metri pătraţi, are o arhitectură inedită – două clădiri legate între ele prin coridoare din sticlă. Şi standardul ecologic e unul destul de înalt, spaţiile fiind prevăzute cu panouri solare pentru alimentarea cu energie electrică, dar şi senzori pentru stingerea luminii atunci când angajaţii îşi încheie programul. Primul lucru care îţi sare în ochi e un perete de căţărare, aflat lângă recepţie, pe care angajaţii îl pot folosi în anumite zile ale săptămânii.

    Cu adevărat impresionant e magazinul de la baza clădirii, destinat angajaţilor, care permite accesul pe baza unui sistem de recunoaştere facială. Un simplu cont de WeChat (aplicaţie de mesagerie populară în China) şi poţi intra în magazin. Cumperi ce ai nevoie şi te îndrepţi spre ieşire, unde senzorii instalaţi verifică ce produse ai pe baza codurilor RFID (identificare prin unde radio – n.red.), iar camera transmite costul final contului de WeChat, care accesează contul bancar pentru a deconta plata. Fără portar, fără paznic, fără casier.

    O parte din campus poate fi vizitată de public, iar gadgeturile expuse sunt impresionante. Printre altele, am remarcat SmartVest, un fel de dispozitiv care permite accesarea în timp real a unor informaţii legate de sănătatea celui care îl poartă; sistemul e-Health, un mod de a vizualiza în 3D organele interne ale pacientului pentru a depista tumori sau pentru a clasifica imagini obţinute în urma unui examen la computerul tomograf; sau dispozitivele de realitate augmentată dezvoltate de Lenovo, pe care le-am şi testat.

    În cadrul turului de campus, am făcut o scurtă oprire şi la centrul de design, unde erau păstrate toate modelele de PC şi laptop comercializate de Lenovo. Privind la calculatoare vândute cu 10-15 ani în urmă, realizezi cât de mult au evoluat forma şi dimensiunile acestora.

    PC-ul, o afacere (încă) profitabilă

    „Este o evoluţie care va continua în mod clar, a spus Yang Yuanqing, CEO-ul Lenovo, referindu-se la performanţele atinse de regiunea EMEA. „Lenovo are un mare potenţial pe piaţa din EMEA. Suntem în prezent pe locul al doilea pe piaţa PC-urilor şi avem ambiţii de a ajunge pe primul loc (primul loc este în prezent ocupat de HP – n.red.). În special pe piaţa smartphone-urilor avem un potenţial foarte mare de creştere.

    Yang Yuanqing a fost numit CEO al producătorului din China la începutul lui 2009; el are mai mult de 20 de ani de experienţă în domeniul computerelor. Yang Yuanqing deţine o diplomă de masterat la Departamentul de Informatică al Universităţii de Ştiinţă şi Tehnologie din China, fiind, de asemenea, profesor invitat la aceeaşi universitate şi membru al Comitetului Consultativ Internaţional al Bursei de Valori din New York.

    El a ţinut să menţioneze că, fără o politică din ce în ce mai deschisă din partea guvernului chinez, Lenovo nu ar fi ajuns la nivelul din prezent. „De fapt, primul lucru pe care l-am făcut când China a devenit mai deschisă a fost achiziţionarea departamentului de PC-uri al IBM. În acest fel am devenit un pionier pentru China şi, în acelaşi timp, o companie globală. Deci, pentru noi, politica mai deschisă a reprezentat o mare parte a progresului nostru.

    În loc să se extindă pe toate pieţele, Lenovo se concentrează pe valorificarea celor mai performante – America Latină, America de Nord, Europa de Vest, India şi China. „Acum doi ani, am încercat să ne extindem în mai multe pieţe, dar această strategie a eşuat. Am învăţat din această experienţă – dacă trebuie să ne concentrăm pe profitabilitate, atunci ar trebui să ştim ce să luăm şi la ce să renunţăm. Prin urmare, ne concentrăm doar pe acele pieţe care au înregistrat o creştere bună în ultimele trimestre. Dar acesta este primul pas şi dacă reuşim să menţinem impulsul în următoarele trimestre, atunci vom avea o abordare mai agresivă de expansiune pe alte pieţe ca un al doilea pas, a mai spus Yuanqing.

    Lenovo a devenit global datorită achiziţionării departamentului de PC-uri al IBM; cât va mai rezista însă această piaţă, în condiţiile în care smartphone-ul devine dispozitivul preferat de tot mai mulţi pentru accesarea internetului? „Spre deosebire de multe altele, vedem zona de afaceri PC ca fiind foarte stabilă, atât în ceea ce priveşte volumul, cât şi creşterea veniturilor, crede CEO-ul Lenovo. „Este vorba de o industrie de 200 de miliarde de dolari. Zona PC-ului este un loc în care inovaţia se întâmplă în continuare. Astăzi, PC-ul trebuie văzut ca un dispozitiv IoT (Internet of Things – n.red.) şi este datoria noastră să dezvoltăm computere cât mai inteligente.

    În acest sens, este nevoie de big data, tehnologie pe care compania o foloseşte pentru dezvoltarea şi inovarea PC-urilor. „Deci există încă mult loc pentru dezvoltare. Dar astăzi PC-urile fac parte din strategia noastră mai inteligentă în domeniul IoT.

    În trimestrul III din 2018, cel mai recent pentru care există rezultate, livrările de PC-uri tradiţionale la nivel global au totalizat 67,4 milioane de unităţi, o scădere de aproape 1% faţă de perioada similară din 2017, potrivit datelor International Data Corporation (IDC). Piaţa PC-urilor tradiţionale a părut să se stabilizeze încă din 2017, iar cererea solidă apărute în regiuni-cheie şi zone emergente a generat chiar o tendinţă de creştere în al doilea trimestru din 2018.

    Piaţa americană de PC-uri a înregistrat un plus, totalizând livrări de peste 17,2 milioane unităţi. În zona EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) vânzările s-au menţinut stabile, reflectând interesul mai mare al clienţilor către laptopuri.

    În vreme ce Lenovo (prin parteneriatul cu Fujitsu) a înregistrat o creştere în America de Nord, asigurându-şi primul loc cu o cotă de piaţă de 24% la nivel global, HP a avut un plus de doar 0,2%, fiind cel de-al zecelea an consecutiv de creştere. Dell a egalat Lenovo la creştere (5,8% faţă de trimestrul III din 2017) şi şi-a extins cota de piaţă la 17,8%; Acer a depăşit Apple şi a urcat pe locul al patrulea, investind în continuare în dezvoltarea portofoliului de bazat pe sistemul de operare Chrome.

    Focus pe servicii

    În ceea ce priveşte tehnologia 5G, Yuanqing spune că aceasta „va conduce întreaga afacere. Toate unităţile IoT vor fi conectate în viitor, ceea ce înseamnă creşterea cerinţelor privind lăţimea de bandă, ceea ce înseamnă că avem nevoie de 5G. El este de părere că 5G va întrerupe întreg sistemul tradiţional de comunicare.

    Inteligenţa artificială, un alt subiect la zi în tehnologie, reprezintă o direcţie pentru care Lenovo alocă fonduri semnificative. „În fiecare an cheltuim aproximativ 1,5 miliarde de euro în cercetare şi dezvoltare, iar partea pe care o cheltuim pe AI a crescut constant în ultimii ani. Unităţile Smart IoT sunt pe drum. Vedem difuzoare inteligente, AR, VR, IoT comerciale şi investim în dezvoltarea unor astfel de produse. Noi le numim produse inteligente, deoarece pot învăţa atât prin big data, cât şi de la generaţiile anterioare. Lenovo dezvoltă o infrastructură mai inteligentă şi investim în transformarea inteligentă, chiar şi pe plan intern. Folosim machine learning pentru a ne îmbunătăţi prognoza lanţului de aprovizionare, care aduce beneficii producţiei noastre.

    În ultimul trimestru, Lenovo a raportat venituri din servicii de aproape 700 milioane dolari – aproximativ 6% din veniturile totale. Ca grup, Lenovo a înregistrat venituri totale de 13,4 miliarde de dolari în al doilea trimestru, în creştere cu 14% faţă de anul precedent. Pentru cel de-al treilea trimestru consecutiv, compania a obţinut o creştere de două cifre a veniturilor.

    În regiunea EMEA există şi alţi jucători noi, printre care SAP, Microsoft, Alibaba Cloud, Amazon Web Services şi Oracle, însă Lenovo, care este în principal o companie de dispozitive, îşi concentrează treptat atenţia asupra industriei de servicii. „Veţi vedea că Lenovo devine din ce în ce mai activă în servicii în lunile următoare – atât pe partea comercială, cât şi pe partea consumatorilor – acesta este viitorul, a mai spus Marco Andresen.

  • Se SCHIMBĂ total faţa Bucureştiului: Gigantul Afi vrea să cumpere cel mai MARE proiect imobiliar din inima Capitalei, aflat în paragină de peste 20 ani

    Sub rezerva încheierii cu succes a acestei tranzacţii, AFI Europe va deveni acţionarul majoritar al acestui proiect, cu o participaţie de 75%. Restul pachetului de 25% din acţiuni este deţinut de autorităţile române (15%) şi de investitori terţi (10%).

    AFI Europe va derula operaţiunile de diligenţă care, dacă vor fi încheiate în mod satisfăcător, vor conduce la semnarea unui pre-contract de vânzare-cumpărare.
    Contractul definitiv de vânzare-cumpărare este supus îndeplinirii anumitor condiţii.

    Anul trecut, AFI Europe Romania a achiziţionat un teren de 4,3 hectare în proximitatea AFI Cotroceni, unde va dezvolta un proiect mixt de birouri, spaţii comerciale şi locuinţe. Alte proiecte majore ale companiei includ AFI Tech Park, un complex de birouri situat în centrul Bucureştiului, a cărui primă fază a fost deja finalizată, AFI City, primul proiect rezidenţial al companiei în România, în cartierul Bucureştii Noi din nordul Capitalei, şi AFI Braşov, un proiect mixt de birouri şi spaţii comerciale.

     

  • Antreprenorul din Timişoara care a trecut de la calculatoare second-hand la piaţa imobiliară

    Achiziţia acestui imobil a venit la pachet cu multe lucruri de învăţat, testând diverse tehnici şi modele de achiziţie şi închiriere. Practic, am adaptat modelul refurbished din IT în zona de real estate”, descrie antreprenorul Dan Iliescu cele mai recente proiecte ale sale. Timişoreanul a dezvoltat, încă din 2002, CIT Group, care a ajuns în prezent principalul jucător de pe piaţa produselor IT refurbished (distribuitor de echipamente IT second-hand sau recertificate – n.red.), după cum descrie el compania. În 2017, CIT Grup a înregistrat venituri de peste 6 milioane de euro, iar aproximativ 70% din venituri au fost asigurate de reţeaua proprie de distribuţie de produse IT refurbished, care depăşeşte 3.500 de distribuitori înregistraţi.

    Cel mai recent pariu al său însă este în imobiliare: în urma efectuării unor workshopuri de real estate cu Robert Kiosaki (om de afaceri american, fondator al Rich Dad Company, instituţie care oferă consultanţă în finanţe – n.red.), Dan Iliescu a identificat pe piaţa din Timişoara o nişă pe care a ales să se poziţioneze. Astfel, el a creat în Dumbrăviţa (cea mai bogată comună din România, aflată în imediata proximitate a Timişoarei) un office hub pentru companii.

    „Achiziţionăm clădiri vechi, cu structură de calitate, iar uneori suntem uimiţi cât de bine au gândit arhitecţii acum 15 – 20 – 30 de ani clădirile, ce structură de rezistenţă au”, descrie Iliescu strategia prin care şi-a propus să dezvolte proiectele imobiliare, anunţată în această toamnă.  

    Suprafaţa totală a clădirii este de 2.400 de metri pătraţi. Parterul este destinat retailului, iar etajele, spaţiilor de birouri, având suprafeţe cuprinse între 22 şi 132 metri pătraţi.

    Pentru Dan Iliescu, clădirile vechi sunt fascinante şi oferă ca exemplu în acest sens clădirea cumpărată de la Nokia, prima clădire de office din Timişoara, pentru care arhitecţii au gândit acum câteva decenii terase interioare verzi şi terase exterioare, dar şi numeroase spaţii de socializare. „Spaţiile de birouri sunt absolut customizabile ca suprafeţe, cu o înălţime suficientă, suprafeţe vitrate foarte mari, multă lumină, parcare proprie în centrul oraşului – această clădire putem spune că este cea mai bine deservită din zona centrală a oraşului.”

    Pentru achiziţia clădirii Nokia, CIT Grup a plătit 6,2 milioane de euro, tranzacţia fiind susţinută şi prin credite obţinute de la instituţii bancare.

    „Ne bucurăm că noi am reuşit să ţinem această proprietate în portofoliul unei firme bănăţene. Este o realizare importantă şi ne dorim ca prin această achiziţie, aşa cum am reuşit în Dumbrăviţa, să creăm un office hub, un pol de business destinat în special firmelor mici şi medii care au nevoie de o locaţie centrală, la costuri decente.”

    În ceea ce priveşte viitorii chiriaşi, ca structură, 60% din suprafaţă va fi destinată companiilor mici, 30% unor multinaţionale cu birouri de talie mică sau medie, iar 10% va fi alocat conceptului de shared office. „Ne-am propus ca în final, pe lângă terasele interioare şi exterioare existente, să avem inclusiv piscină, rooftopuri verzi, iar clădirea să devină smart şi autonomă, să îşi producă propria energie electrică”, descrie antreprenorul următoarele planuri de dezvoltare a proiectului.

    „Timişoara are o ofertă diversă şi bine consolidată, cunoaşte un val de dezvoltare fără precedent”, remarcă Dan Iliescu. „Noi ne vom poziţiona diferit. Deşi avem un amplasament central, vom practica un nivel al chiriei de 8 euro/mp. În zonă, preţurile de închiriere cu serviciile incluse pentru o astfel de clădire trec de 15 euro/mp şi pot ajunge chiar şi la 20 euro/mp.”

    În ceea ce priveşte piaţa imobiliară de la nivelul întregii ţări, Iliescu spune că aceasta are un mare potenţial. „În acest moment cunoaştem în detaliu doar piaţa din Timişoara, dar începem să studiem şi alte oraşe. Sunt foarte multe oportunităţi şi posibilităţi de nişare. Bătaia mare este în zona clădirilor A, dar majoritatea firmelor din România nu sunt acolo.” Prin urmare, fondatorul CIT Grup spune că se gândeşte la achiziţionarea unor clădiri aflate în alte oraşe importante.
    „După finalizarea implementării procesului de refurbishing a clădirii Nokia, vom analiza în ce măsură mai oferă Timişoara alte oportunităţi pe această nişă şi în funcţie de acest lucru vom decide dacă următoarea noastră achiziţie va fi sau nu locală.”

    Conceptul dezvoltărilor imobiliare în spaţii vechi poate fi considerat o replică a primei afaceri a antreprenorului timişorean, distribuitorul de echipamente second-hand, axat pe comercializarea de produse precum calculatoare, laptopuri, monitoare, culminând cu serverele vechi, între 20 – 60% mai ieftine decât cele noi.

    CIT Group se adresează cu aceste produse deopotrivă persoanelor fizice, dar mai ales companiilor, deopotrivă consumatori finali, cum ar fi companiile cu parcuri IT mari care aleg produsele refurbished pentru că au o garanţie de până la trei ani, dar şi servicii de postvânzare la fel ca în cazul echipamentelor noi, precum şi redistribuitori de echipamente IT de dimensiuni mici şi medii. Fondatorul CIT Grup remarcă faptul că firmele mici şi medii au început să înţeleagă – uneori cu costuri imense – că nu se pot lupta cu marii retaileri care au discounturi mari la furnizori şi că nu pot rezista pe piaţă cu marje de 2 – 5%.  

    Potrivit unui interviu acordat anterior, Dan Iliescu a intrat în afaceri încă din adolescenţă: a primit două calculatoare de la tatăl său – „nu ştiu nici azi de ce a cumpărat două“ – şi s-a gândit că ar putea să facă bani lăsându-i şi pe alţii să le folosească. „M-am gândit să le închiriez, să dau şi altora acces la calculator. Şi aşa, de la două calculatoare am ajuns la zece. Am pus apoi bazele unui club de PC şi am reuşit să fac o înţelegere cu o firmă mare de IT din Timişoara. Ei apelau la mine pentru testarea produselor în cadrul acelui club.“

    A petrecut un an în Statele Unite, în cadrul unui program de student exchange, şi s-a întors decis să urmeze calea antreprenoriatului. „Când m-am întors în ţară am reuşit să vând calculatoarele cu un preţ apropiat de cel cu care le cumpărasem. Am înţeles că era o oportunitate acolo şi acela a fost practic momentul zero al companiei“, povesteşte Iliescu. Au urmat apoi o serie de contracte cu mai multe firme din Timişoara, CIT Grup devenind practic distribuitor. Timp de cinci ani au vândut numai monitoare, ulterior dezvoltând şi partea de calculatoare, servere şi alte componente.

    Compania a crescut chiar şi în perioada de criză, atunci când mulţi comercianţi au avut probleme în a-şi vinde produsele. „Pe noi criza ne-a ajutat, pentru că oamenii au început să cumpere lucruri care să merite banii. Erau mult mai atenţi, iar pe noi acea atenţie ne-a ajutat. Am avut creşteri în acea perioadă şi avem creştere şi acum, de 30 – 40% pe an“, spunea Iliescu.

    În prezent, aproximativ 70% din venituri sunt asigurate de reţeaua proprie de distribuţie de produse IT refurbished, care depăşeşte 3.500 de distribuitori înregistraţi. În acelaşi timp, 25% din cifra de afaceri este asigurată de vânzarea către segmentul B2B, iar diferenţa, de achiziţiile făcute de persoane fizice.
    Cererea de birouri din afara Bucureştiului – Timişoara, Braşov, Craiova, Iaşi şi Cluj-Napoca – a totalizat în primul trimestru al anului 2018 17.000 metri pătraţi.

    Aproape jumătate din cererea din afara Bucureştiului a fost înregistrată în Timişoara (8.239 metri pătraţi), în timp ce 30% din spaţiile închiriate (5.100 metri pătraţi) au vizat Cluj-Napoca, potrivit ZF. Companiile din domeniile IT şi servicii profesionale au fost cele mai active, cu aproape 60% din totalul închiriat. În ceea ce priveşte stocul de birouri, în Timişoara, dezvoltatorii au anunţat proiecte de 83.000 metri pătraţi, în Cluj-Napoca, stocul va creşte cu 43.000 metri pătraţi, în Braşov urmează să fie livraţi 25.000 metri pătraţi, iar în Iaşi doar 9.200 metri pătraţi.

    „Din păcate, stilul de viaţă actual face ca tot mai mulţi români să nu mai aloce timp pentru a achiziţiona produse de calitate, ci doar în funcţie de aparenţe, fără să aprofundeze costurile ulterioare de utilizare, durabilitate, impactul asupra sănătăţii, timpul pierdut în utilizare sau rezistenţa”, descrie Dan Iliescu comportamentul pe care l-a observat în rândul clienţilor. „La început am vrut să fim cei mai ieftini, dar am înţeles cu timpul că acest lucru nu se poate. Aşa că am decis să fim cei mai buni, să încercăm permanent să inovăm în branşă. Avem în continuare şi produse ieftine, pentru cei care le doresc, dar ne concentrăm pe alte aspecte“, descrie antreprenorul strategia companiei.