Harta, publicată de blogul centrului de reflecţie American Enterprise Institute, a fost creată prin compararea producţiei economice din statele americane în 2012 cu cele străine având un PIB similar. Autorul analizei este Mark J. Perry, profesor de economie la Flint campus al Universităţii din Michigan.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Fuziunea va fi cu siguranţă contestată de guvern, având în vedere că cele două companii au o cotă combinată de aproape o treime din piaţa de cablu TV din SUA.
Comcast va plăti, în acţiuni, echivalentul a 159 de dolari pentru fiecare titlu Time Warner Cable, au afirmat sursele citate.
La acest preţ, acţionarii Time Warner ar obţine un câştig de 18% peste cotaţia bursieră de la finele şedinţei de miercuri. Totodată, preţul oferit de Comcast este cu 70% peste cotaţia bursieră a Time Warner din luna mai a anului trecut, înaintea apariţiei primelor discuţii privind o posibilă preluare a companiei de către un rival.
Comcast concurează pentru preluarea Time Warner Cable cu Charter Communications, companie sprijinită de miliardarul John Malone, care controlează grupul Liberty Global, prezent în Europa prin UPC.
Charter Communications a oferit 132,5 dolari pe acţiune pentru Time Warner Cable.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Senatul, controlat de către democraţi, a adoptat cu 55 de voturi la 43 textul aprobat marţi de către Camera Reprezentanţilor, dominată de către republicani. Tehnic, legea prevede că plafonul datoriei, stabilit în prezent la 17.211 miliarde de dolari, se aplică până la 15 martie 2015.
“S-a făcut ceea ce trebuia să se facă”, a declarat senatorul republican Bob Corker, care se opune creşterii necondiţionate a limitei datoriei, dar care a votat “pentru” într-un vot de procedură în vederea votului final. “Puteam crea haos în această ţară, timp de săptămâni, sau să lăsăm acest vot în urma noastră”, a spus el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Cei 65 de deţinuţi au fost eliberaţi şi au părăsit incinta Închisorii Bagram în această (joi) dimineaţa”, a declarat pentru AFP Abdul Shukor Dadras, un membru al Comitetului însărcinat cu evaluarea statutului persoanelor deţinute în închisori afgane.
“Noi i-am eliberat. Au plecat cu maşini acasă, dar nu noi le-am organizat transportul”, a confirmat pentru AFP generalul Ghulam Farouq, şeful Poliţiei Militare a închisorii.
Kabulul a anunţat la 9 ianuarie că un total de 72 de deţinuţi de la Bagram, în apropiere de Kabul, urmează să fie eliberaţi din cauza lipsei de probe, declanşând proteste puternice din partea unor oficiali americani.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Într-o ceremonie organizată la Casa Albă, Obama a semnat un decret prin care măreşte la 10,10 dolari salariul minimum pe oră acordat persoanelor care au contracte cu statul, în cazul persoanelor angajate începând cu data de 1 ianuarie 2015. Astfel, preşedintele pune în aplicare anunţul pe care l-a făcut în discursul susţinut în Congres la sfârşitul lui ianuarie.
Salariul minim la nivel federal este, în prezent, de 7,25 dolari, şi a rămas la acelaşi nivel din 2009. Anumite state americane acordă salarii mai mari.
Obama a subliniat că, ţinând cont de inflaţie, puterea de cumpărare a persoanelor plătite cu salariul minim a “scăzut cu 20% faţă de perioada în care Ronald Reagan a intrat în funcţia” de preşedinte, în ianuarie 1981.
De mărirea salariului la 10,10 dolari, începând din 2015, vor beneficia “sute de mii de persoane”, a declarat anterior secretarul Muncii Tom Perez. El a explicat, într-o conferinţă de presă susţinută la Casa Albă, că această nouă politică ar putea fi aplicată în cadrul alocaţiilor bugetare actuale.
În fapt, doar Camera Reprezentanţilor are puterea constituţională să adopte noi cheltuieli, iar reprezentanţii din cadrul Partidului Republican, majoritari în Cameră, şi-au exprimat ostilitatea faţă de o mărire a salariului minim care, în opinia lor, ar “frâna” creşterea economică.
Însă Obama respinge această idee, subliniind că o astfel de mărire, la care a îndemnat de un an, “va ajuta milioane de americani să iasă din sărăcie”. O asemenea măsură “nu va avea un efect negativ asupra economiei, ea va stimula economia”, a dat el asigurări, îndemnând Congresul, din nou, să “dea o creştere Statelor Unite”.
Rata şomajului a atins cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani (6,6%, în ianuarie), iar creşterea accelerează (cu un ritm anual de 4,1%, în al treilea trimestru).
Spre deosebire de situaţia din Franţa, în Statele Unite salariul minim nu este mărit în mod automat, anual, cu rata inflaţiei.
Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), Statele Unite acuză o anumită întârziere, în comparaţie cu alte ţări industrializate. În 2010, salariul minim american reprezenta doar 38,8% din salariul median la nivel naţional, în contextul în care în Marea Britanie acesta atinge de 46,1%, iar în Franţa 60,1%.
Republica Moldova s-a situat pe locul 56, în coborâre cu un loc faţă de anul precedent, potrivit site-ului rsf.org.
În acest clasament care cuprinde 180 de ţări, cu una mai mult faţă de anul trecut, pe primul loc se situează Finlanda, fiind urmată în top, în ordine, de Olanda, Norvegia, Luxemburg, Andorra, Liechtenstein, Denemarca, Islanda, Noua Zelandă şi Suedia.
Ungaria se situează pe locul 64 în acest top al libertăţii presei, în timp ce Bulgaria se află pe locul 100.
În acelaşi clasament, Republica Cehă se află pe locul 13, Germania, pe 14, Polonia, pe 19, Slovacia, pe 20, Lituania, pe 32, Marea Britanie, pe 33, Slovenia, pe 34, Spania, pe 35, Serbia, pe 54, Croaţia, pe 65, Israel, pe 96, Grecia, pe 99, Rusia, pe 148, Turcia, pe 154, China, pe 175.
Pe ultimele locuri în acest loc se află Turkmenistan (178), Coreea de Nord (179) şi Eritreea, un stat din nord-estul Africii (pe locul 180)
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Creşterea comerţului electronic va fi generată în acest an în principal de extinderea rapidă a bazelor de utilizatori ai serviciilor online şi mobile pe pieţele emergente, de extinderea comerţului de pe dispozitive mobile, îmbunătăţirea variantelor pentru livrare şi plată şi de extinderea brandurilor puternice către pieţele internaţionale, se arată într-un raport al companiei de cercetare eMarketer. Datele se referă la vânzările business-to-consumer.
Regiunea Asia-Pacific, inclusiv China, va cheltui în 2014 mai mult decât consumatorii din America de Nord pentru prima dată, devenind cea mai mare piaţă regională de comerţ electronic din lume. Astfel, comerţul electronic va ajunge la 525,2 miliarde de dolari în regiunea Asia-Pacific, faţă de 482,6 miliarde de dolari în America de Nord.
China va reprezenta în acest an peste 60% din piaţa Asia-Pacific, iar până în 2017 va revendica aproape trei sferturi din afacerile din regiune în zona comerţului electronic. Începând din 2016, China va depăşi SUA.
“Occidentul trebuie să înceteze şantajarea şi intimidarea”, a declarat consilierul preşedintelui Vladimir Putin, Serghei Glaziev, într-un interviu pentru cotidianul Kommersant Ucarina, făcând referire la întâlnirea din decembrie a oficialului american cu oligarhii apropiaţi puterii de la Kiev.
“Din câte ştim, i-a ameninţat pe oligarhi că vor fi puşi pe o listă neagră a SUA dacă preşedintele Ianukovici nu cedează puterea opoziţiei. Acest lucru nu are nicio legătură cu dreptul internaţional”, a adăugat consilierul preşedintelui Putin.
“Se pare că Statele Unite mizează pe o lovitură de stat”, a mai afirmat Glaziev, adăugând că americanii cheltuie “20 de milioane de dolari pe săptămână pentru finanţarea opoziţiei şi a rebelilor, inclusiv pentru a-i înarma”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Aceasta iniţiativă va scoate la suprafaţă adevărata valoare a resurselor minerale ale Africii”, a spus Tom Butler, la Cape Town, în Africa de Sud, într-un discurs al cărui text a fost transmis la AFP.
Informaţiile geologice, care vor fi obţinute prin satelit sau prin avion, vor fi utilizate de investitori, de cercetători, dar şi de lideri politici şi autorităţi de reglementare, enumeră Banca Mondială într-o anexă.
Continentul african dispune de imense resurse naturale (petrol, cărbune, diamante) care atrag interesul companiilor străine, în special chineze, dar o largă parte a acestora rămâne neexploatată, potrivit BM.
În opinia lui Butler, valoarea pe metru pătrat a resurselor din subsolul Africii Subsahariene reprezintă doar un sfert din cea a ţărilor în curs de dezvoltare.
“Africa nu are mai puţine resurse geologice decât Canada sau Australia, însă există o cantitate imensă care încă trebuie descoperită”, a adăugat el.