Tag: timp

“Nu vreţi un pahar cu ţuică?” ne-a invitat la masă Gheorghe Dănuleţiu, alias “Ghiţă Ciobanul”, în stilul ospitalier cu care ne-a obişnuit în campaniile publicitare care l-au făcut celebru. De data aceasta, nu a trebuit să mergem până în “vârfu’ muntelui” din Jina pentru a-l întâlni pe Ghiţă. De o săptămână, îşi petrece tot mai mult timp în Capitală, unde se ocupă de magazinul inaugurat săptămâna trecută în cadrul Pieţei Progresul. Ghiţă vinde acolo produse din lapte, rezultatul celor 1.000 de oi pe care le are, dar şi ale altor 1.000 ale lui “cumnatu’”,  şi 700 ale unui “tovarăş”.

Ghiţă vinde produse lactate, dar şi din carne de vită sau porc: un kilogram de caş costă 23 de lei, un kilogram de caş afumat, 27, salamul de vită – 35 de lei, ceafa de porc – 31 de lei, cârnaţii afumaţi -37, iar lista continuă cu alte specialităţi realizate de familia ciobanului.

“Luaţi de gustaţi”, ne-a spus el  în timp ce ne întindea o bucăţică de telemea marca Jina pe vârful cuţitului. Era îmbrăcat într-o bluză Lacoste, la care a asortat clopul cu care s-a făcut cunoscut în reclame. Cumnatul şi “tovarăşul” erau şi ei în magazin, înfruptându-se din produsele proprii şi dintr-o pâine mare, ca la Jina. Sora lui Ghiţă, “cea cu miţoasele”, era concentrată pe clienţi. Deşi era ora prânzului, într-un interval de zece minute, în magazinul ciobanului au intrat şase oameni. Ghiţă nu a calculat încă numărul zilnic de clienţi, dar a observat că sunt oameni care intră în magazin doar ca să îl vadă, “dau autografe, fac poze cu oamenii, unii se bucură că m-au văzut.” Curioşi sunt însă şi ceilalţi comercianţi de produse lactate, “vin şi ei să vadă câţi clienţi am”. 

“Păi am oi de când eram mic, a avut tata şi ne-au rămas nouă. E o tradiţie la noi în familie. Am 1.000 de oi numai ale mele, dar mai are şi fratele şi cumnatul meu. Până acum vindeam în zonă la intermediari, dar toată lumea care venea la Jina îmi spunea “Hai la Capitală, hai la Capitală” şi am decis să vin aici să îmi vând marfa. Am făcut un magazin 100% natural”, a explicat Ghiţă motivele sosirii în Bucureşti. Chiar dacă cei patru au închiriat un apartament în apropierea pieţei, nu au apucat încă să vizite oraşul: “Bucureştiul încă nu-l cunosc, dar cred că e frumos. Nu am ce face în oraş, trebuie să stau aici. De multe ori aducem produsele zilnic, în funcţie de cum se vând”.

Ghiţă îşi desfăşoară activitatea într-un cadru specific zonei din care vine. Din decor nu lipsesc covoarele din piei de oaie, icoana situată cu faţa spre răsărit şi ornamentele din lemn adus de la Jina. 

El recunoaşte cu sinceritate că a venit la Bucureşti ca să aibă un beneficiu de pe urma imaginii pe care şi-a creat-o din faimoasa campanie publicitară. “Câştigul din reclame nu e atât de important. Important este să ştii să te foloseşti de imaginea pe care ţi-o faci, să ştii să profiţi de lucrul asta. Nu înseamnă doar o grămadă de bani. Şi cât îmi permite contractul vreau să încerc să profit de acest avantaj”, mărturiseşte Ghiţă. Pentru el, experienţa filmărilor pentru campania publicitară devenită virală pe reţelele de socializare a fost una plăcută: “Nu mi-a fost greu, pentru că eu eram obişnuit cu filmatul şi cu lucrurile de acest gen. Cei din familie au fost foarte înţelegători cu mine şi au acceptat să apară şi ei în reclamă”. Păstorul a fost găsit de creativii de la McCann, autorii campaniei “Români cu iniţiativă”, prin intermediul fotografului Dragoş Lumpan, pentru care Ghiţă a pozat în urmă cu câţiva ani.

Sociabil şi glumeţ, ciobanul se mândreşte cu faptul că oamenii îl recunosc şi îl roagă să se fotografieze cu el sau chiar să le ofere un autograf. “Sunt oameni care vin doar să mă vadă, chiar îmi cer şi autografe. Alţii vin ca să vadă dacă avem clienţi. Fac poze cu oamenii şi mă bucur că vin la noi.”, a mai declarat el.

Ghiţă şi-a luat afacerea în serios şi ne-a spus că nu vrea să se oprească aici. Are în plan să aducă şi alte sortimente din carne, dar aşteaptă momentul potrivit: “Am tăiat zece porci şi o să continuăm şi cu brânza şi cu mezelurile, o să aducem mai multe feluri de carne. Deocamdată mai investim. Nu ştim cât am vândut până acum, pentru că nu ne-am făcut nici un calcul. Merg înainte nu contează ce o să se întâmple.”

Ghiţă a mărturisit că ştie că are şi un dezavantaj: poziţionarea magazinului. Acesta este situat la etajul Pieţei Progresul, în timp ce majoritatea comercianţilor de produse lactate şi din carne se află la parter. Ghiţă nu se lasă afectat de acest amănunt, pentru că i-a plăcut locul, iar “clienţii vin la tine oriunde dacă le place produsul tău”.

Deşi prezenţa lui are un impact major în magazin, Ghiţă nu va fi acolo permanent. Va veni ocazional, pentru că trebuie să se ocupe cineva şi de oile de acasă. După cum ne-a mărturisit, a doua zi va pleca din Bucureşti şi are de parcurs 300 de km până la Jina, apoi încă 300 până la stână.

Dar magazinul rămâne pe mâini bune: clienţii vor fi întâmpinaţi de sora şi cumnatul lui Ghiţă.