BusinessMagazin

Tag: sua

  • Washingtonul îndeamnă Kievul la formarea unui Guvern de tehnicieni

    Purtătorul de cuvânt al preşedintelui american Barack Obama, Jay Carney, a apreciat că Ianukovici, destituit de Parlament, “nu conduce în mod activ ţara la ora actuală”.

    Colega sa din cadrul Departamentului de Stat american, Jennifer Psaki, de asemenea, a afirmat că “Ianukovici şi-a pierdut legitimitatea”. Psaki şi Carney au declarat că Washingtonul nu ştie unde se află preşedintele ucrainean destituit.

    Carney a subliniat că Parlamentul ucrainean “l-a ales pe noul său preşedinte în mod legal”. “Şi noi susţinem o normalizare (în Ucraina) în termeni legali şi de ordine publică, pentru a asigura buna funcţionare a instituţiilor”, a adăugat el.

    Totuşi, purtătorul de cuvânt al lui Obama nu l-a calificat pe preşedintele Parlamentului ucrainean, Oleksandr Turcinov, drept preşedinte interimar al ţării, post în care acesta a fost desemnat duminică de către deputaţii ucraineni.

    “Noi colaborăm cu Ucraina şi cu partenerii noştri europeni, precum şi cu Rusia pentru a susţine un proces paşnic, care să răspundă dificultăţilor cu care se confruntă Ucraina”, a declarat Carney.

    El a evocat “necesitatea de a forma un Guvern de coaliţie pluripartidist, un Guvern de tehnicieni care pot ajuta Ucraina să ia deciziile importante, mai ales în domeniul economic şi financiar, în aşteptarea alegerilor anticipate”.

    Potrivit purtătorului de cuvânt, Statele Unite consideră că preşedintele rus Vladimir Putin, cu care Obama a discutat vineri despre criza din Ucraina, este interesat de o tranziţie paşnică a puterii la Kiev.

    “Nu există nicio contradicţie în faptul că Ucraina şi ucrainenii se apropie de Europa şi că ei păstrează legăturile culturale şi economice de lungă durată cu Rusia”, a subliniat Carney.

    La rândul ei, Psaki a respins posibilitatea că Ucraina ar fi teatrul unor lupte de influenţă între Statele Unite şi Uniunea Europeană pe de-o parte şi Rusia pe de alta.

    “Dorinţa noastră este de a vedea o Ucraină unită şi prosperă”, fapt ce ar fi în interesul tuturor, a afirmat ea.

  • Şeful celei mai mari bănci din Canada se va retrage cu o pensie de 2,2 milioane de dolari pe an

     Clark (66 de ani) va ieşi la pensie la 1 noiembrie, după ce a petrecut aproape 14 ani la conducerea instituţiei de credit. Pensia primită de acesta conform contractului de muncă îi va reveni soţiei sale în caz de deces, transmite Bloomberg.

    Pensia a fost calculată utilizând media anuală a salariului lui Clark în perioada de 36 de luni când a fost cel mai bine plătit în cariera sa, la care se adaugă un procent fix stabilit în 2010, a anunţat banca.

    Planul de pensionare de care beneficiază executivul este compus conform cu practici mai vechi, care nu se mai aplică directorilor executivi care s-au alăturat băncii începând din 2009.

    Clark lucrează la Toronto-Dominion începând din anul 2000 şi a preluat funcţia de CEO în 2002. Cel mai important proiect al său la conducerea băncii a fost extinderea în SUA, în care a investit 25 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reciclare cu profit: a doua viaţă a unui furtun (GALERIE FOTO)

    Lemnul recuperat de la copacii tăiaţi în urma afectării de un parazit se transformă în accesorii pentru iPhone, hârtia în genţi de damă şi, mai nou, furtunurile de pompieri devin piese de mobilier.

    Această din urmă idee i-a venit americancei LauraLe Wunsch, care, prin intermediul companiei sale, Oxgut, reciclează furtunurile PSI scoase din uz din diverse motive, dar pe care pompierii nu se îndură să le arunce la gunoi, scrie San Francisco Chronicle.

    Compania fondată de LauraLe Wunsch confecţionează din furtunurile astfel recuperate scaune, preşuri, papuci de casă, huse pentru tablete, tocuri pentru ochelari sau chiar hamacuri.

  • Iarna grea din SUA a reuşit să îngroape şi dolarul

    Datele Rezervei Federale din New York au indicat o înrăutăţire a climatului de afaceri în februarie, iar indicele încrederii în piaţa construcţiilor rezidenţiale a avut cea mai mare scădere din 1985 încoace, posibil şi din cauza iernii deosebit de severe din SUA.

    În acelaşi timp, datele Trezoreriei arată că investitorii au vândut active americane în valoare de aproape 120 mld. dolari numai în decembrie, iar ieşirile nete de capital din piaţa de acţiuni au ajuns anul trecut la 214 mld. dolari, în timp ce zona euro a atras intrări nete de 111 mld. dolari. Zona euro a avut anul trecut un excedent record al contului curent de 216 mld. euro, în timp ce SUA a avut un deficit de aproape 400 mld. euro.

    “Faptul că euro a fost cea mai puternică monedă în 2013 poate fi clar atribuit acestor decalaje legate de balanţa de cont curent şi de fluxurile de investiţii”, a comentat Alan Ruskin, economist al Deutsche Bank.

    Seria datelor economice defavorabile a continuat şi după căderea de miercuri a dolarului, cu un nou raport al pieţei imobiliare care arată că din cauza iernii aspre, vânzările de locuinţe au scăzut în ianuarie cu 5,1% în ianuarie, la 4,62 mil. unităţi, cel mai slab rezultat din iulie 2012 până acum.

  • Rezerva Federală a SUA impune băncilor străine reguli mai stricte privind capitalul şi lichidităţile

    Propunerea iniţială, prezentată în 2012, se referea la băncile cu active de peste 10 miliarde de dolari. Creşterea pragului de la care se aplică aceste standarde de la 10 miliarde de dolari la 50 de miliarde de dolari face ca numărul băncilor mari afectate de decizia Fed să scadă de la 25 la aproximativ 17, transmite Bloomberg.

    Băncile afectate de standardele Fed, care le-ar putea obliga să îşi majoreze capitalul, susţin că acestea vor conduce la creşterea costurilor împrumuturilor şi la scăderea profitabilităţii. Bănci străine precum Deutsche Bank şi Barclays, cu operaţiuni mari în New York, au încercat în ultimii patru ani să determine autorităţile americane să renunţe la aceste reglementări.

    “Decizia Fed va exercita presiuni asupra europenilor să promoveze un regim mai strict de reglementări bancare”, a declarat Barbara Matthews, director general al BCM International Regulatory Analytics, o firmă de consultanţă din Washington.

    Noile standarde vor intra în vigoare în iulie 2016, cu un an mai târziu faţă de propunerile iniţiale, şi au rolul să prevină riscul ca guvernul SUA să fie nevoit să salveze de la faliment o bancă străină cu operaţiuni în America.

    Şi Marea Britanie este pe cale să adopte reglementări de tipul celor din SUA, prin care să oblige băncile să includă operaţiunile într-o singură subsidiară.

    Uniunea Europeană, care a criticat planurile SUA, a avertizat că va lua măsuri de reacţie. De la declanşarea crizei europene a datoriilor, autorităţile naţionale de reglementare din Europa au împiedicat transferurile transfrontaliere de fonduri între unităţile băncilor regionale.

    Fed încearcă să prevină repetarea crizei din 2008, când a acordat împrumuturi de urgenţă în valoare de 538 de miliarde de dolari diviziilor din SUA ale băncilor europene.

    “Balcanizarea” finanţelor globale va reduce rentabilitatea industriei bancare cu până la 3 puncte procentuale, estimează Huw Van Steenis, analist la Morgan Stanley.

    În 2012, regiunea Americilor a generat jumătare din veniturile bancare la nivel global şi circa 60% din profituri, a arătat Van Steenis. Din aceste profituri, numai 60% au fost ale unor bănci din Statele Unite.

    Băncile cele mai afectate de măsura Fed ar putea fi Deutsche Bank şi Barclays, a mai spus Van Steenis.

    Regulile americane referitoare la băncile străine ar putea afecta în total circa 100 de instituţii financiare înregistrate în afara SUA şi care au operaţiuni în această ţară. Cele mai mici vor fi nevoite să înfiinţeze comitete de risc în SUA. Băncile mari vor avea mai multe obligaţii, inclusiv de înfiinţare a unei structuri de tip umbrelă, care să respecte standardele americane referitoare la capital şi lichidităţi. Cele mai mari bănci vor fi supuse şi testelor de stres aplicate de Rezerva Federală.

    Companiile străine pot avea în prezent zeci dacă nu sute de entităţi legale în SUA, iar multe dintre acestea nu sunt obligate să dezvăluie informaţii financiare.

    Banca franceză Natixis şi Rabobank Groep din Olanda ar putea fi avantajate de majorarea pragului de active dincolo de care trebuie creată o companie holding pentru operaţiunile americane, potrivit datelor Bloomberg.

    Deutsche Bank, Barclays, Credit Suisse şi alte companii specializate în operaţiuni de trading în SUA sunt cele mai afectate de noile standarde, întrucât depind de finanţarea wholesale pentru necesarul de dolari.

    HSBC din Londra, Banco Santander din Spania şi ale bănci concentrate pe operaţiuni bancare de retail în SUA depind mai mult de finanţarea din depozite şi respectă deja reglementările americane privind capitalul şi lichidităţile.

    Deutsche Bank risca în 2010 să înregistreze la divizia din SUA un deficit de capital de până la 20 de miliarde de dolari, pe care l-a redus la circa 2 miliarde de dolari prin intermediul unei părţi din capitalul atras de compania mamă. Banca germană ar trebui încă să îşi reducă balanţa contabilă cu circa 140 de miliarde de dolari, pentru a respecta noile prevederi americane referitoare la capitalul minim obligatoriu şi ar putea face acest lucru prin separarea de operaţiunile din America Latină, a arătat Van Steenis.

    Barclays ar putea avea un deficit de capital de 10 miliarde de dolari în SUA. Înregistrată la Londra, Barclays este afectată de două ori, având în vedere că Marea Britanie a adoptat reglementări similare.

    Institute for International Bankers a avertizat în aprilie anul trecut că băncile membre ar putea fi nevoite să îşi restrângă operaţiunile pe piaţa titlurilor de Trezorerie din SUA, ceea ce ar putea conduce la reducerea pieţei cu 330 de miliarde de dolari, respectiv cu 10%, generând costuri mai mari de finanţare pentru guvernul SUA.

  • Raport oficial: Creşterea salariului minim în SUA ar trimite în şomaj 500.000 de angajaţi

     Congressional Budget Office (CBO) este o agenţie fără afiliere politică, subordonată Congresului Statelor Unite, care este însărcinată să furnizeze date şi analize economice către legislativ.

    Agenţia critică astfel, pentru a doua oară într-o perioadă de numai câteva săptămâni, o măsură economică importantă promovată de Casa Albă, scrie Financial Times.

    Preşedinţia SUA susţine majorarea salariului minim, în trepte, în următorii ani, cu scopul de a reduce diferenţa de venituri dintre bogaţi şi cea mai săracă pătură a populaţiei.

    CBO notează, în raport, că 16,5 milioane de angajaţi din SUA plătiţi cu ora ar beneficia de majorarea veniturilor în urma adoptării măsurii, sprijinită de Obama şi de congresmenii Partidului Democrat. Agenţia consideră de asemenea că această evoluţie ar conduce la creşterea cererii interne din economie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TOPUL celor mai bogaţi zece preşedinţi ai SUA. Bill Clinton, singurul fost preşedinte american în viaţă care se menţine în clasament

     Bill Clinton se clasează al 10-lea în top – întocmit pe baza activelor deţinute de către cei 43 de preşedinţi, ca de exemplu terenuri, economii strânse în timpul vieţii, estimate în funcţie de câştigurile obţinute la locurile de muncă, moşteniri şi bunuri imobile. El a obţinut venituri de milioane de dolari în urma scrierii unor cărţi şi de peste 100 de milioane de dolari prin susţinerea unor conferinţe. Soţia sa, fostul secretar de Stat Hillary Clinton, prezentată de analişti ca viitorul candidat democrat în alegerile prezidenţiale din 2016, a început să câştige, la rândul ei, la fel de bine.

    Hillary Clinton ar fi primit în avans, pe o carte scrisă anul trecut, suma de 14 milioane de dolari, şi a câştigat sute de mii de dolari la fiecare conferinţă susţinută, o sumă care rivalizează cu cea încasată de către soţul ei, potrivit portalului. 24/7 Wall St. estimează averea netă a celor doi soţi Clinton la suma de 55 de milioane de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Europa, continentul tinerilor şomeri

    În total, 1,38 milioane de greci sunt fără loc de muncă, au anunţat autorităţile elene. La polul opus se găseşte Irlanda, care pe parcursul anului trecut a avut cea mai mare scădere a şomajului din UE, de la 14% în decembrie 2012 la 12,1% în decembrie 2013, în timp ce rata şomajului în rândul tinerilor s-a redus de la 28,7% la 24,6%.

    Conform Eurostat, în 21 dintre cele 28 de ţări UE, rata şomajului tinerilor se situează peste 20%. Dimensiunile crizei în Europa apar şi mai clar prin comparaţie cu SUA: de la rate similare ale şomajului în 2009-2010, SUA au ajuns acum la 6,6%, în timp ce în zona euro şomajul este dublu.

  • Mesaj de la Washington: Nu daţi vina pe SUA

    Janet Yellen a explicat că Fed va continua să reducă treptat ritmul tiparniţei de bani pe măsură ce economia se ameliorează (de la cumpărări de obligaţiuni de 85 mld. dolari în septembrie trecut, a ajuns în februarie la 65 mld. dolari), însă a precizat că problemele cărora trebuie să le răspundă Fed sunt şomajul pe termen lung (unde peisajul arată mai rău decât cifra oficială de 6,6% a şomajului) şi inflaţia, care rămâne mult sub ţinta Fed de 2% pe an.

    În ianuarie, cca 3,6 milioane de americani erau fără lucru de mai bine de şase luni, ceea ce înseamnă 36% din totalul şomerilor, în timp ce alţi 7 milioane lucrau cu normă redusă.

    Yellen a comentat cu suverană indiferenţă turbulenţele financiare care afectează economiile emergente în contextul reducerii stimulentelor monetare ale Fed, arătând că Fed  îşi face doar datoria trasată de Congres, de a stimula ocuparea forţei de muncă şi a asigura stabilitatea internă a preţurilor, iar “recenta volatilitate de pe pieţele financiare nu prezintă niciun risc substanţial pentru perspectiva economică a SUA”, astfel încât nu există motive ca banca centrală americană să-şi modifice politica monetară.

    Mai mult, raportul Fed difuzat cu ocazia discursului lui Yellen sugerează că vulnerabilitatea economiilor emergente faţă de turbulenţele financiare variază în funcţie de propriile lor dezechilibre economice – cu alte cuvinte, ţările afectate n-ar trebui să caute vinovaţi la Washington dacă au probleme.

    În ianuarie, bursele din economiile emergente au avut scăderi de 24% (Argentina), 8,7% (Turcia), Brazilia (8,2%), 6,6% (China), iar monedele au căzut faţă de dolar cu 23% (Argentina), 7,2% (Rusia), 6,6% (Africa de Sud), 5,9% (Chile), 5,2% (Turcia).

  • REPORTAJ: Povestea Danei, singurul român din delegaţia SUA care trăieşte la Soci un alt “vis american”

    Se lasă cu greu înduplecată să răspundă la nişte întrebări. “Eu nu fac nimic special, sunt angajată la federaţia de schi şi atât. Nu vreau să mă dau mare”. Îi spun că nu e vorba de laudă, ci de o modalitate de a spune o poveste. Una care se dovedeşte mai târziu a fi cu happy-end, un “story” în care eroina îşi vede împlinit “visul american”, dar total diferit de conceptul lui clasic. Acceptă.

    Dana, singurul român care face parte din numeroasa delegaţie a Statelor Unite ale Americii deplasată la Jocurile Olimpice de la Soci, a plecat la 17 ani, în 1993, din România împreună cu familia în SUA. A studiat informatică la Universitatea din Denver, pe care a absolvit-o în 2007. În urmă cu 12 ani a obţinut şi cetăţenia americană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro