Tag: miliarde

  • Datoria Franţei a urcat anul trecut la un nou nivel record

     Franţa a avut anul trecut un deficit bugetar de 4,8%, comparativ cu 5,3% în anul precedent. Guvernul viza un deficit mai mic, de 4,5%.

    Îndatorarea publică a continuat să crească şi a ajuns la 90,2% din PIB, de la 85,8% în anul precedent.

    Franţa trebuie să reducă deficitul bugetar sub nivelul de 3% în acest an, potriovit angajamentelor faţă de partenerii europeni, însă guvernul a admis în urmă cu o lună că nu va reuşi să realizeze acest lucru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CFR Călători estimează pierderi în urcare cu 44% în acest an

     Potrivit proiectului de buget pentru 2013, transportatorul feroviar de călători estimează venituri de 1,97 miliarde lei şi cheltuieli de 2,39 miliarde lei.

    Bugetul pentru anul trecut, aprobat în aprilie 2012, prevedea venituri mai mari cu 17%, de 2,32 miliarde lei şi cheltuieli similare cu cele programate în acest an, de 2,43 miliarde lei.

    Potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanţe, compania de stat a avut un profit net de 1,5 milioane lei în 2011, după pierderi totale de peste 690 milioane lei în intervalul 2007 – 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţările prin Prima Casă au ajuns la 3,18 miliarde euro. Se primesc 100 de dosare pe zi

     În 2013 au fost depuse 6.000 de cereri, valoarea finanţării fiind de 210 milioane de euro. În 2012 cererile depuse au totalizat 1,01 miliarde de euro, pentru 27.000 de dosare, conform datelor prezentate miercuri de Irina Constantinescu, director coordonator Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).

    “La ritmul în care se acordă garanţiile suma ar ajunge pentru tot acest an. Toate băncile care solicită suplimentarea banilor primesc bani în funcţie de ritmul creditării. Dacă se vor menţine aceleaşi condiţii banii vor ajunge pentru tot anul. Suma de 572 milioane de euro reprezintă fonduri alocate deja băncilor”, a declarat Constantinescu, la o conferinţă pe teme imobiliare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wizrom: Clienţii de ERP ai companiei au afaceri anuale de peste 16 mld. euro

    Cele câteva sute de companii care folosesc soluţii ERP ale Wizrom Software au reprezentat aproximativ 17% din contribuţia sectorului privat din PIB în 2012. Potrivit statisticilor, aproximativ 70% din PIB-ul României este generat de sectorul privat, ceea ce înseamnă 92,82 miliarde de euro – raportat la valoarea PIB pe 2012 de 132,6 miliarde euro anunţată de către autorităţi în decembrie anul trecut.

    “Forţa unei companii este dată de valoarea clienţilor acesteia şi noi am fost curioşi să aflăm această valoare. Am adunat cifra de afaceri a tuturor clienţilor Wizrom, aşa cum este afişată pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, pe soluţiile ERP şi suma rezultată a fost peste aşteptări. Marea familie a clienţilor Wizrom Software reprezintă o forţă economică la a cărei bună funcţionare contribuim şi noi, cu soluţiile noastre”, a declarat Adrian Bodomoiu, director general Wizrom Software.

    Cifra de afaceri cumulată a clienţilor Wizrom pentru soluţiile ERP a fost, în 2011 (ultimul an listat pe mfinante.ro) de 16 miliarde de euro. “Avem clienţi din toate domeniile de activitate: manufactură, servicii, comerţ, logistică şi distribuţie, transporturi, servicii financiare, construcţii şi agricultură. Wizrom este o companie solidă, puternică, dinamică, inovativă şi orientată către excelenţa în tehnologie şi servicii”, a spus Bodomoiu.

    Cu o cifră de afaceri de 6,65 de milioane de euro în 2012, 160 de angajaţi şi peste 32.000 de licenţe instalate, Wizrom Software are în portofoliul de soluţii de business ERP, CRM, SFA (automatizarea forţei de vânzare), Business Intelligence, soluţii pentru retail, logistică şi distribuţie, soluţii de salarizare şi pontaj şi multe altele.
     

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: Sergey Brin

    Brin are mai puţin 40 de ani şi o avere estimată la 20 de miliarde de dolari. S-a născut în Rusia, dar a studiat în America şi l-a cunoscut pe Larry Page în timp ce lucra la doctoratul lui la Universitatea Stanford. Familia lui a emigrat în SUA pentru a scăpa de persecuţia evreilor.

    După ce şi-a obţinut diploma în matematică şi informatică la Universitatea din Maryland, Brin a început să studieze la Universitatea Stanford unde l-a cunoscut pe Larry Page, care lucra, la fel ca el, la lucrarea de doctorat. Ca proiect de cercetare pentru universitate, cei doi au inventat un motor de căutare care afişa rezultatele în funcţie de popularitatea paginilor, după ce au ajuns la concluzia că cel mai popular rezultat este şi cel mai folositor.

    Au numit motorul de căutare după numele termenului matematic „Googol„, care înseamnă cifra unu urmată de 100 de zerouri, în scopul de a ilustra misiunea lor de organizare a unei cantităţi uriaşe de informaţii disponibile pe internet. Au început să lucreze împreună la tehnologia pentru motoarele de căutare şi au fondat împreună Google. Obiectivul lui Brin în ce privea compania era ca aceasta să devină Microsoftul internetului.

    Au strâns un milion de dolari de la familie, prieteni şi alţi investitori şi au lansat compania în 1998. Google a devenit de atunci cel mai important motor de căutare. Cu sediul în Silicon Valley, în California, prima listare publică pentru companie a avut loc în 2004 şi i-a transformat pe Brin şi Page în miliardari. Brin continuă să împartă responsabilităţile conducerii zilnice a companiei cu Larry Page şi Eric Schmidt, CEO-ul Google. În 2006, Google a cumpărat şi cel mai popular site pentru videoclipuri încărcate de utilizatori, YouTube, pentru 1,65 miliarde de dolari.

  • Zona euro respinge cel mai recent plan al Ciprului, din cauza implicării fondurilor de pensii

     Statele din zona euro şi guvernul cipriot au început o nouă rundă de negocieri pentru a ajunge la o modalitate acceptabilă prin care statul să colecteze fonduri proprii de 5,8 miliarde de euro, necesare deblocării unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro de la ţările membre ale uniunii monetare, potrivit Financial Times.

    Ultimul plan al autorităţilor cipriote prevedea restructurarea Laiki, a doua mare bancă din Cipru, şi divizarea acesteia într-o instituţie de credit care să includă activele solide şi una cu active neperformante. Depozitele mai mari de 100.000 de euro urmau să fie incluse în banca cu active neperformante, situaţie în care deponenţii ar fi urmat să înregistreze pierderi.

    Depozitele de până la 100.000 de euro, precum şi locurile de muncă de la Laiki ar fi fost garantate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S&P a retrogradat Cipru cu o treaptă, în categoria “extrem de speculativ”

     Uniunea Europeană a acordat Ciprului termen până luni să respecte condiţiile pentru deblocarea unui pachet de împrumuturi externe. În caz contrar, băncile ţării ar pierde accesul la lichiditate de urgenţă de la Banca Centrală Europeană, situaţie care probabil ar împinge instituţiile de credit în faliment, iar Cipru în afara zonei euro, potrivit Bloomberg.

    Un acord încheiat la sfârşitul săptămânii trecute de Cipru şi statele din zona euro a fost respins categoric de Parlamentul de la Nicosia, întrucât statul ar fi trebuită să obţină 5,8 miliarde de euro din taxarea depozitelor pentru a primi împrumuturi de 10 miliarde de euro de la statele din uniunea monetară.

    “Considerăm că în absenţa unei surse alternative de capital şi finanţare pentru stat, creşte riscul”, se arată într-un comunicat al S&P

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rosneft a devenit cel mai mare producător de petrol listat la bursă, după preluarea TNK-BP

     În urma tranzacţiei, BP a primit 16,7 miliarde de dolari şi 12,8% din acţiunile Rosneft, în schimbul participaţiei de 50% deţinută la TNK-BP, al treilea mare producător de petrol din Rusia, relatează Bloomberg.

    Rosneft a mai plătit 27,7 miliarde de dolari către consorţiul AAR, care reprezintă un grup de miliardari ruşi deţinători ai restului de 50% din acţiunile TNK-BP.

    “Urăm bun venit BP, ca acţionar important al Rosneft, care va participa la stabilirea strategiei grupului”, a declarat Igor Sechin, director general al Rosneft şi aliat vechi al preşedintelui Vladimir Putin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările Metro Cash & Carry România au scăzut uşor în 2012

    “În 2012 ne-am definit clar priorităţile strategice esenţiale. Am pus în aplicare o serie de măsuri adaptate la afacerile clienţilor (…)”, a spus Dusan Wilms, director general Metro Cash & Carry România.

    În anul financiar 2012, Metro Group a înregistrat, la nivel mondial, o dezvoltare puternică într-un mediu macroeconomic dificil. Vânzările grupului au crescut cu 1,2%, ajungând la 66,7 miliarde euro; în urma măsurilor legate de portofoliul de magazine, vânzările au urcat cu 2,3%. înainte de a lua în calcul factorii speciali, EBIT a atins cifra de 1,976 miliarde euro, răspunzând astfel cerinţelor revizuite ale companiei.

    Metro Cash & Carry România este parte integrantă a METRO Cash & Carry Internaţional şi a fost lansată oficial în România în luna octombrie a anului 1996, prin deschiderea primului centru de distribuţie, în Bucureşti. Astăzi, reţeaua numără 32 de magazine în 24 de oraşe.

    Metro Cash & Carry şi-a continuat creşterea vânzărilor, în anul financiar 2012, prin expansiunea reţelei sale internaţionale, care cuprinde 29 de ţări. În 2012, vânzările au crescut cu 1,7%, ajungând până la 31,6 miliarde euro, la această tendinţă pozitivă contribuind Rusia, China şi mai ales Turcia.
     

  • Cine este Dimitri Ribolovlev, oligarhul miliardar cu interese în Cipru

    Ribolovlev, locul 13 în topul bogaţilor din Rusia, este medic, dar în 1990 a intrat în afaceri cu îngrăşăminte chimice, preluând compania Uralkali.În 1996, la 29 de ani, a fost acuzat că a plănuit uciderea unui partener de afaceri şi a fost arestat timp de 11 luni.

     Feţele nevăzute ale crizei cipriote: un bilet de avion către Cipru este marfă rară la Moscova

    La proces a fost achitat iar unii jurnalişti din presa occidentală au speculat posibilitatea unui dosar “fabricat”. În închisoare Ribolovlev a fost “presat” să îşi vândă acţiunile deţinute la Uralkali, în schimbul unor mari sume de bani şi a eliberării sale. A refuzat şi declara, într-un interviu, că este pregătit s stea şi zece ani în închisoare. În cele din urmă a fost eliberat, după ce investigatorii au identificat adevăraţii vinovaţi.

    Dar în 2010 şi-a vândut participaţia la Uralkali cu 6,5 miliarde de dolari; în prezent deţine un fond de investiţii spacializat pe industrie.
    Oligarhul mai este cunoscut pentru faptul că deţine imobilul La Belle Epoque din Monaco, în valoare de 300 de milioane de dolari, o vilă în Hawaii, pe care a cumpărat-o de la Will Smits cu 20 de milioane de doalri, precum şi fostul conac din Palm Beach al lui Donald Trump, pe care l-a cumpărat în 2008 cu 95 de milioane de dolari.

    În 2011 a cumprat, alături de alţi investitori, două treimi din  acţiunile clubului de fotbal AS Monaco. Iar anul trecut a cumpărat pentru fiica sa, Ecaterina, apartamentul în valoare de 88 de milioane de dolari al fostului CEO al Citigroup Sandy Weill.

    Dimitri Ribolovlev mai este şi eroul unuia dintre cele mai costisitoare divorţuri din istorie, atunci când s-a despărţit de soţia sa Elena.