BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Guvernul lui Enrico Letta a obţinut votul de încredere în Parlamentul italian

     Executivul său a obţinut majoritatea atât în Camera deputaţilor cât şi în Senat. În Senat, unde votul era ceva mai riscant, guvernul a obţinut 173 de voturi pentru, 22 de voturi peste majoritatea absolută.

    Votul a fost organizat după plecarea lui Silvio Berlusconi şi a unei părţi a trupelor sale din majoritatea de dreapta-stânga constituită în aprilie.

    “Nu vom permite ca Italia să recadă”, a declarat Letta, în faţa Camerelor. Conform economiştilor, Italia se pregăteşte să iasă din cea mai lungă perioadă de recesiune de după război.

    Însă aceasta rămâne marcată de tensiuni sociale.

    Miercuri, militanţii “forconi”, mişcare heteroclită care reuneşte agricultori afectaţi de fiscalitate, comercianţi şi şoferi au manifestat blocând intersecţiile sau căile ferate în mai multe oraşe. La Milano, au avut loc confruntări între suporterii olandezi ai echipei Ajax şi camionagii care blocau traficul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul are agenda plină: Aproape 200 de proiecte aşteaptă să fie dezbătute în şediţa de astăzi

    Pe listă au fost incluse, printre altele, proiecte pentru normele de aplicare a programului privind câinii fără stăpân, alocarea de bani către unele primării, suplimentarea bugetelor Serviciului Român de Informaţii, Ministerului Justiţiei, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Public, noua strategie de privatizare a Hidroelectrica, reducerea numărului de certificate verzi în sectorul energetic, bugete de venituri şi cheltuieli ale companiilor de stat, fonduri pentru universităţi, declararea de interes naţional a turneului final al Campionatului European de Fotbal din 2020, pentru care România figurează printre pretendentele la dreptul de organizare, ocuparea unor posturi vacante la nivel ordonatorilor principali de credite ai administraţiei locale, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul lasă Fiscul să amâne până la un an termenul de rambursare a TVA şi impozitelor, daca este nevoie de inspecţie fiscală prealabilă

    Noile reguli care vor reglementa comportamentul statului în relaţia cu firmele vor fi introduse prin modificarea Codului de procedură fiscală, relevă un proiect de ordonanţă de urgenţă obţinut de MEDIAFAX.

    Modificarea va fi introdusă în contextul în care Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF) a fost obligată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la începutul acestei luni, să plătească unei companii dobânzi penalizatoare de 5 milioane lei pentru rambursarea cu întârziere a TVA.

    În prezent, Codul de procedură fiscală reglementează un termen general de soluţionare a cererilor contribuabililor, inclusiv pentru cererile de restituire a impozitelor achitate fără a fi datorate sau pentru cererile de rambursare a taxei pe valoarea adăugată, termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii. După acest interval, firmele au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului de soluţionare a cererii, respectiv din a 46 zi de la data înregistrării cererii de restituire, dacă termenul nu a fost extins.

    Guvernul arată însă că sunt situaţii în care o cerere de restituire sau de rambursare este soluţionată în urma unei inspecţii fiscale anticipate, caz în care legea nu prevede efectul acestei acţiuni asupra termenului general de soluţionare de 45 de zile, şi că este reglementată doar situaţia în care, pentru rezolvare, organul fiscal are nevoie de informaţii suplimentare pe care le solicită contribuabilului, termenul fiind prelungit astfel cu perioada cuprinsă între data solicitării informaţiilor şi data comunicării acestora.

    Cu aceste argumente, Guvernul intenţionează să creeze cadrul legal care să îi permită să prelungească termenul de soluţionare a unei cereri de restituire sau rambursare în situaţia în care, pentru rezolvarea acesteia, este necesară inspecţia fiscală anticipată. În acest caz, termenul va fi prelungit cu durata inspecţiei fiscale, dar nu mai mult de 6 luni de la înregistrarea cererii.

    Exceptate vor fi cazurile în care pentru contribuabilul solicitant se află în curs de desfăşurare o cercetare penală în legătură cu săvârşirea unor fapte de evaziune fiscală sau dacă organul fiscal a solicitat informaţii suplimentare de la autorităţile fiscale din alte state.

    Conform legii actuale, durata efectuării inspecţiei fiscale este stabilită de către organele de inspecţie fiscală sau, după caz, de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor locale, în funcţie de obiectivele inspecţiei, şi nu poate fi mai mare de 3 luni. În cazul marilor contribuabili sau al celor care au sedii secundare, durata inspecţiei nu poate fi mai mare de 6 luni.

    Guvernul va interveni însă şi asupra acestei prevederi, argumentând că, pentru a soluţiona situaţiile în care, din motive obiective, este necesară o perioadă de inspecţie mai mare, va putea fi prelungită durata acestei inspecţii, în limita duratei maxime deja stabilite.

    “Durata maximă de efectuare a inspecţiei fiscale poate fi prelungită, cu aprobarea conducătorului organului de inspecţie fiscală, pentru motive justificate. Prelungirea duratei se aduce la cunoştinţa contribuabilului şi nu poate depăşi durata maximă“, prevede ordonanţa pregătită de Guvern.

    Coroborând prevederile articolelor enumerate, rezultă că termenul legal poate fi prelungit până la maxim un an în cazul în care există un dosar de urmărire penală, sau Fiscul are nevoie de dateă suplimentare de la autorităţile fiscale din alte state.

    Executivul susţine că prin această măsură se urmăreşte “optimizarea duratei de efectuare a inspecţiei fiscale şi, implicit, eficientizarea activităţii de administrare a creanţelor fiscale”.

  • Taxa de intrare în cazinouri va creşte de la 20 de lei la 50 de lei

     “La cazinou, dacă pierdeai la o masă şi câştigai la alta, atunci trebuia să fii impozitat, dar ăia erau banii cu care ai venit. La fel, la slot-mashine, nu se poate evidenţia cât a fost câştigul real al jucătorului. Pe aceste zone nu s-a încasat absolut nimic la bugetul de stat. Absolut tot ce s-a încasat vine de la bingo şi pariuri, precum şi din premiile de la loterie”, a spus preşedintele Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN).

    Guvernul va adopta o ordonanţă de urgenţă prin care se va stabili că nu vor mai fi impozitate veniturile obţinute de către persoane fizice din jocuri de noroc tip slot-machine, videoloterie, pariuri în cotă fixă, jocuri de noroc on-line, jocuri caracteristice cazinourilor şi cluburilor de poker.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lovitură de teatru: Guvernul vrea să aplice acciza de 7 eurocenţi doar la benzină, cu o amânare de 3 luni la motorină. Care este impactul asupra bugetului

    El a precizat că ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a plecat la Bruxelles pentru a discuta cu oficialii Comisiei Europene despre această temă, având consultări cu şi cu Fondul Monetar Internaţional.

    Potrivit informaţiilor disponibile, în România se consumă circa 5,7- 5,8 milioane de tone de carburanţi, din care 75% reprezintă consumul de motorină.

    Potrivit BP, o tonă de benzină este echivalentul a 1.351 de litri în timp ce una de motorină este echivalentul a 1.192 de litri. Acest lucru înseamnă că într-un an în România se consumă circa 7 miliarde de litri de benzină şi motorină.

    Cei şapte cenţi care se vor adăuga de la începutul anului viitor reprezintă un plus la preţul final de circa 40 de bani pe litru, potrivit calculelor ZF care iau în considerare cursul BNR din 1 octombrie 2012, la care s-a anunţat că se vor calcula accizele, TVA-ul de 24% şi inflaţia. Pe scurt, asta înseamnă că pe actualele date, benzina şi motorina se vor scumpi de la anul cu circa 7%, aducând în conturile statului circa 650 de milioane de euro în plus. Din acestă sumă, aproape 490 de milioane de euro reprezintă numai banii care s-ar genera din scumpirea motorinei într-un an. Dacă se amână scumpirea cu trei luni, rezultă că la bugetul de stat nu se vor colecta circa 120 de milioane de euro.

    Întrebat de Ziarul Financiar cum va acoperi impactul asupra bugetului, premierul Ponta a declarat că “Liviu Voinea are soluţia. Vom vedea cum va negocia la Uniunea Europeană limitele deficitului”.

    Premierul nu a precizat dacă deficitul va fi majorat 

  • Guvernul nu va mai impozita venituri din jocuri de noroc, pe motiv că nu poate afla cât se câştigă

    Modificarea va fi operată de Guvern prin ordonanţă de urgenţă, conform proiectului obţinut de MEDIAFAX.

    În prezent, veniturile obţinute de persoanele fizice din jocuri de noroc sunt considerate venituri impozabile şi cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, iar Codul Fiscal nu cuprinde reglementări care să excludă din sfera impozabilă veniturile realizate de persoanele fizice ca urmare a participării la anumite tipuri de jocuri de noroc.

    Cu argumentul “dificultăţilor întâmpinate” în aplicarea reglementărilor actuale referitoare la determinarea câştigului obţinut de fiecare participant persoană fizică la anumite tipuri de jocuri de noroc, Guvernul se pregăteşte să elimine din sfera impozabilă a veniturilor realizate din jocuri de noroc de tipul slot-machine, videoloterie, pariuri în cotă fixă, jocuri de noroc on-line, precum şi jocurile specifice cazinourilor şi cluburilor de poker.

    “Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a identificat o serie de neajunsuri în aplicarea prevederilor fiscale în cazul veniturilor realizate de persoanele fizice ca urmare a participării la anumite tipuri de jocuri de noroc. Astfel, s-a constatat că este dificilă determinarea venitului obţinut de participant, de la acelaşi plătitor sau organizator de jocuri de noroc, pentru anumite tipuri de joc: slot-machine, videoloterie, pariuri în cotă fixă, jocuri de noroc on-line, jocurile specifice cazinourilor şi cluburilor de poker. Având în vedere dificultăţile întâmpinate în aplicarea reglementărilor actuale, se propune eliminarea din sfera impozabilă a veniturilor realizate din tipurile de jocuri mai sus menţionate”, se arată în proiectul de ordonanţă.

    În document se arată că propunerea privind neimpozitarea veniturilor realizate din participarea la anumite tipuri de jocuri de noroc va fi aplicabilă şi în cazul celor realizate din jocuri de noroc on-line ce vor fi licenţiate în România în perioada următoare, cu asigurarea că, până la acest moment, statul român nu a eliberat nicio licenţă sau autorizaţie de funcţionare pentru niciun organizator de jocuri de noroc on-line.

    Conform documentului, “eventualele” reduceri ale veniturilor bugetare rezultate din neimpozitarea acestor venituri urmează să fie compensate cu încasările “provenite din modificarea taxelor” prevăzute de legislaţia în materie pentru desfăşurarea activităţii în domeniul jocurilor de noroc, “legislaţie ce urmează a fi aplicată odată cu intrarea in vigoare a acestei ordonanţe”.

    În aceste condiţii, impactul financiar asupra bugetului de stat estimat ca urmare a aplicării acestei modificări este estimat ca pozitiv, cu un plus de 34,2 milioane lei.

    Documentul obţinut de MEDIAFAX include şi exemple de situaţii în care autorităţile au constatat că există “dificultăţi în aplicarea prevederilor fiscale”, respectiv în determinarea câştigului la nivelul fiecărui participant şi, implicit, a impozitului aferent.

    Astfel, o primă situaţie întâlnită în practică se referă la jocurile de tip slot-machine, iar argumentul Guvernului este că, prin natura sa, jocul de tip slot-machine presupune o activitate de scurtă durată, repetată chiar de mai multe ori pe zi, de multe ori concomitent la mai multe aparate ori în mai multe locaţii, cu diverse câştiguri, astfel încât jucătorului nu i se poate determina câştigul.

    În ceea ce priveşte jocul de videoloterie (Video Lotery Terminal -VLT), este avută în vedere eliminarea din sfera impozabilă a câştigurilor de la acest tip de joc cu justificarea că menţinerea acestui impozit generează o situaţie de concurenţă neloială între organizatorii de jocuri tip slot-machine şi loteria naţională care operează jocul de videoloterie (VLT).

    În ceea ce priveşte pariurile în cotă fixă, este explicat de asemenea că menţinerea acestui impozit generează o situaţie de concurenţă neloială între organizatorii de jocuri tradiţionali (land base) şi cei care vor opera pariuri în cotă fixă on-line.

    Aceleaşi dificultăţi în determinarea câştigurilor realizate de participanţii la tipurile de jocuri menţionate anterior sunt invocate ca fiind identificate şi în cazul celor obţinute de persoanele fizice din jocurile de noroc caracteristice activităţii cazinourilor, precum şi celor caracteristice activităţii cluburilor de poker.

  • Ponta va pleca la Johannesburg, pentru a asista la funeraliile lui Nelson Mandela

     “Luni seara, voi pleca la Johannesburg, pentru a participa la funeralile fostului preşedinte sud-african Nelson Mandela,” a spus Ponta pentru MEDIAFAX.

    Într-un comunicat transmis ulterior de Guvern se arată că prim-ministrul Victor Ponta va merge marţi, 10 decembrie 2013, în Africa de Sud, pentru a participa la funeraliile naţionale ale fostului preşedinte Nelson Mandela, care vor avea loc pe stadionul FNB din Johannesburg.

    Cincizeci şi trei de şefi de stat şi de guvern au confirmat că vor merge în Africa de Sud pentru a participa la funeraliile lui Nelson Mandela, a anunţat duminică ministrul sud-african de Externe, Maite Nkoana-Mashabane, citat de AFP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sesizări la DNA pentru contractul cu Bechtel. Posibile fapte de natură penală comise de foştii miniştri Dobre, Vlădescu, Macovei, Berceanu

    Inspectorii guvernamentali arată, printre altele, că înţelegerea cu Bechtel a fost modificată, în 2009, fără respectarea dispoziţiilor legale, ceea ce a condus la prejudicii pentru stat.

    Conform raportului, renegocierea contractului, stabilit iniţial la “valoarea corectă” şi certificată ca atare de 2,2 miliarde euro, a fost iniţiată, în 2005, fără un mandat din partea Guvernului, fiind doar un mandat acordat de fostul ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre (PDL), iar lucrările fiind întârziate. Negocierile au fost coordonate de Gheorghe Dobre şi fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu.

    Prin încheierea unui acord de modificare la contract, în baza unei hotărîri de guvern iniţiată de Dobre şi avizată de Vlădescu şi fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, statul a fost păgubit cu 40 milioane euro, prin reclasificarea acestei sume, acordate iniţial cu titlu de avans, drept cheltuieli de mobilizare, cu încălcarea dispoziţiilor legale. Inspectorii arată că miniştrii ştiau, conform notei de fundamentare a hotărîrii de guvern, că aveau obligaţia recuperării acestei sume.

    Pentru crearea unei “aparenţe de legalitate”, a fost însă acceptată creşterea cheltuielilor de mobilizare de la 30 milioane euro la 70 milioane euro, cu toate că acestea se refereau la activităţi anterioare încheierii construcţiei, iar construcţiile erau deja începute din 2004.

    Inspectorii îi acuză astfel pe miniştrii Dobre, Vlădescu şi Macovei că au creat un artificiu pentru a justifica faptul că Bechtel a păstrat 40 milioane euro.

    Inspectorii mai arată că în acrdul de modificare a fost extinsă cu un an perioada lucrărilor, ceea ce a majorat costul total cu cel puţin 12 milioane euro, ca rezultat al aplicării costurilor indirecte de capital cu un milion euro pe lună.

    În raport se mai arată că, în 2009, contractul a fost din nou modificat de către fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu (PDL) şi directorul CNADNR Cristian Duică, doar printr-un protocol deşi era necesară măcar o hotărâre de guvern, ceea ce a avut drepr consecinţe plata către Bechtel a 29,4 milioane euro, sumă necertificată de către reprezentantul beneficiarului, respectiv al dirigintelui de şantier. Suma includea şi contravaloarea lucrărilor care includeau vicii de calitate.

    Ulterior, în 2011, printr-un memorandum al Guvernului care indica un cost total de 9,9 miliarde euro şi o economie, neargumentată însă, de 6 miliarde euro, Bechtel a mai primit încă 115 milioane euro pentru “soluţionarea pretenţiilor”.

    În raport este prezentată şi o sinteză a majorării costurilor în perioada 2006-2011, arătându-se că suma de plată a fost ridicată de la 343,1 milioane euro la 695,7 milioane euro, pentru secţiunea 2B a autostrăzii şi de la 214,7 milioane euro la 509,6 milioane euro pentru secţiunea 3C. Cheltuielile indirecte de capital pentru cele două secţiuni au fost majorate de la 28,8 milioane euro la 84 milioane euro.

    Costurile de proiectare la secţiunea 2B au urcat de la 4,5 milioane euro la 5,6 milioane euro.

    Valoarea totală efectiv plătită către Bechtel, calculată iniţial la 2,2 miliarde euro pentru întreaga autostradă, a fost de 1,2 miliarde euro pentru doar 52 kilometri realizaţi, reprezentând 12,5% din lungimea totală a autostrăzii. Pe o distanţă de 60,5 kilometri, 15,7% din lungimea totală, lucrărle au fost doar începute, nu şi finalizate.

    În raport se mai arată că reprezentanţii Companiei Naţionale pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) nu au pus la dispoziţia Corpului de Control originalul contractului, iar acesta nici nu a fost găsit în pofida căutărilor la mai multe instituţii, fiind obţinute doar copii certificate. În final, la CNADNR a fost identificat un exemplat marcat “conform cu originalul”, în limba engleză, care ar fi originalul documentului aflat în posesia statului.

    Inspectorii guvernamentali arată că, în urma controlului, au rezultat acte şi operaţiuni care pot întruni elementele constitutive ale unor fapte de natură penală săvârşite de foştii miniştri Gheorghe Dobre, Sebastian Vlădescu, Monica Macovei şi Radu Berceanu şi fostul şef CNADNR Cristian Duică, fiind sesizată astfel Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

    Raportul de control va fi trimis şi Serviciului Român de Informaţii (SRI), CNADNR, ministerelor Transporturilor, Finanţelor, Justiţiei, Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Departamentului pentru Proiecte de Investiţii, Secretariatului General al Guvernului, Cancelariei premierului şi Curţii de Conturi.

  • Proiectul care egalizează vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi, avizat de Guvern-surse

    Proiectul, propus de Ministerul Muncii, modifică Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

    Atingerea acestor vârste de pensionare se va realiza prin creşterea graduală a vârstelor standard, în raport cu data naşterii.

    Astfel, în perioada ianuarie 2011 – ianuarie 2015, vârsta de pensionare a femeilor va creşte de la 59 de ani la 60 de ani, iar cea a bărbaţilor, de la 64 la 65 de ani.

    După ianuarie 2015 va continua creşterea graduală a vârstei de pensionare doar pentru femei, de la 60 la 63 de ani până în anul 2030, fiind reglementată şi creşterea stagiului minim de cotizare la 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

    Începând din ianuarie 2035, femeile se vor pensiona, ca şi bărbaţii, la 65 de ani, la un stagiu complet de cotizare de 35 de ani şi un stagiu minim de cotizare de 15 ani. Măsura se va aplica femeilor născute după decembrie 1970.

    În perioada ianuarie 2011 – ianuarie 2015, stagiul minim de cotizare va creşte de la 13 la 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

    De asemenea, stagiul complet de cotizare va ajunge la 35 de ani pentru femei şi bărbaţi, urmând ca până în ianuarie 2015 stagiul complet de cotizare pentru femei să crească de la 28 la 30 de ani, iar pentru bărbaţi de la 33 la 35 de ani. După această perioadă va continua creşterea graduală numai pentru femei, de la 30 la 35 de ani până în 2030.

    În nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de Lege pus în dezbatere publică se arată că egalizarea vârstelor de pensionare se circumscrie Recomandărilor de ţară ale Comisiei Europene transmise României.

  • Premierul ucrainean sugerează o remaniere a Guvernului

    “Guvernul ar trebui să lucreze fără impedimente, ca un mecanism adaptat. Nu am reuşit să facem tot ce ne-am planificat. Cei care au eşuat în a-şi face treaba, care nu se bucură de încrederea poporului şi care au făcut greşeli trebuie să dea socoteală în faţa societăţii şi a legii”, a declarat Azarov, miercuri, în cadrul unei şedinţe guvernamentale.

    “Vom extrage, de asemenea, concluzii cu privire la numiri şi le vom supune preşedintelui spre analiză”, a adăugat el.

    Autorităţile ucrainene au suspendat în mod brusc, la sfârşitul lui noiembrie, semnarea unui acord de asociere cu Uniunea Europeană, aflat în pregătire de mai multe luni, reorientându-se către Rusia.

    Această schimbare de poziţie a provocat manifestaţii din partea opoziţiei şi o mobilizare fără precedent de la “revoluţia portocalie” prooccidentală din 2004.