In plus, efectele disparitiei sale ar fi fost considerabile:
atentatele din 11 septembrie, dar si cele din Londra si Madrid n-ar
mai fi fost, iar razboaiele din Afghanistan si Irak nu ar mai fi
fost o consecinta directa a atacurilor teroriste si nu ar mai fi
avut loc. Drept urmare, lumea ar fi fost scutita de o multime de
costuri directe sau indirecte.
O serie de estimari plaseaza costurile vanatorii lui Osama undeva
intre 370 de miliarde de dolari si peste 5.000 de miliarde de
dolari. Financial Times crede ca nota de plata a Statelor Unite
este de circa 2.000 de miliarde de dolari, iar costurile indirecte
sunt mult mai mari.
Rapoartele Congresului american estimeaza costurile militare
directe legate de interventiile din Afgahnistan si Irak la 1.283 de
miliarde de dolari, valoare neadaptata cu inflatia, iar alti
economisti vorbesc de cheltuieli totale de circa 3.000 de miliarde
de dolari. Atentatele din 11 septembrie au costat economia
americana intre 50 si 100 de miliarde de dolari in termeni de
afaceri si alte 25 de miliarde de dolari in pagube imobiliare.
Piata de capital a inregistrat in urma atentatelor scaderi
considerabile si se situa cu circa 15 procente mai jos chiar la un
an de la atentate.
Un alt program care se leaga de activitatea terorista a lui bin
Laden si de razboialele pomenite deja este cel al dronelor
zburatoare Predator, in valoare de 3.000 de miliarde de dolari. “Am
cheltuit sume importante fara a obtine o imbunatatire a fortei
militare si cu un efect foarte slab asupra economiei”, crede Linda
Bilmes, lector la Harvard, care a semnat impreuna cu laureatul
premiului Nobel Joseph Stiglitz o carte despre costurile
razboiaelor din Irak si Afghanistan.
Dar la cheltuielile militare se adauga cele legate de “razboiul
impotriva terorismului”. Profesorii John Mueller la Universitatea
din Ohio stat şi Mark Stewart de la Newcastle University din New
South Wales, Australia cred ca guvernul american a cheltuit, intre
2002 si 2009, 690 de miliarde de dolari si ca numai intarzierile
cauzate de controale dar si ale costuri mai adaugau alte 417
miliarde de dolari.
Invadarea Irakului a fost un factor declansator pentru cresterea
pretului petrolului, crestere pe care economistul de renume Joseph
Stiglitz o leaga in mod direct de declansarea crizei financiare din
2007 – 2008.
Cele 3.000 de miliarde de dolari pe care i le putem imputa lui
Osama bin Laden sunt comparabile cu cele 4.400 de miliarde de
dolari care reprezinta costurile participarii SUA la al doilea
razboi mondial pentru inlaturarea lui Adolf Hiler. Dar nu trebuie
uitat ca, in termeni strict economici, al doilea razboi mondial a
adus sfarsitul Marii crize economice din anii ’30 si a asezat SUA
in postura de lider mondial. Osama bin Laden in schimb a iscat
direct sau indirect o criza economica majora care a slabit in mod
considerabil puterea SUA.
Pentru Romania costurile militare, legate de mentinerea trupelor
in Irak si Afghanistan se ridicau in iulie 2009 la 400 de milioane
de dolari, pentru sase ani de prezenta. Costurile indirecte ale
Romaniei, legate de efectele economice ale atentatelor, de criza
economica, de majorarea pretului petrolului sunt dificil de
cuantificat, adica o buna tema de discutie pentru economisti.
Nu in ultimul rand nu trebuie uitat marele pret platit de
intreaga lume, cel in vieti omenesti, de la cei 3.000 care au
pierit la World Trade Center la miile de morti din Londra, Madrid,
Irak, Afghanistan, in Egipt, pe distrugatorul Cole sau in
Kenia.
