BusinessMagazin

Tag: banci

  • BNR va majora dobanda de politica la 9% – analisti

    Mai multe amanunte, aici.

  • Cate credite ne mai permitem

    Piata bancara a ultimelor zece luni a aratat ca un veritabil camp de lupta: eliberati rand pe rand de restrictiile impuse de banca centrala, bancherii au lansat o adevarata ofensiva a ofertelor. Creditele de mare valoare cu avans zero si ratele ce pot urca spre 65-70% din veniturile lunare au devenit magneti pentru atragerea in sucursale a doritorilor de imprumuturi.
    In fata unei competitii greu de combatut, nici bancile obligate sa-si finanteze clientii respectand inca restrictiile BNR nu au stat cu mainile in san. Armele puse in lupta: credite de pana la 20.000 de euro fara garantii, finantari in monede exotice (percepute ca foarte ieftine datorita dobanzilor mici afisate) sau posibilitatea de a rambursa in 30-40 de ani banii imprumutati.

    In acelasi timp, intr-o economie care pana spre finele anului trecut nu dadea aproape nici un semn ca va incepe sa scartaie, multi au lasat prudenta la o parte atunci cand au mers la banca sa ia un credit. Asa s-a ajuns ca in ianuarie 2008 volumul imprumuturilor acordate de banci populatiei si firmelor sa fie cu peste 70% mai mare decat in aceeasi luna a anului trecut, ajungand la peste 155 de miliarde de lei (42,3 miliarde de euro), potrivit statisticilor BNR.

    Petrecerea s-a terminat insa la fel de abrupt cum a si inceput: cresterea dobanzilor si deprecierea accentuata a leului in fata euro au cazut ca o ploaie rece. Pentru un credit in euro luat in vara anului trecut, rata lunara in lei este acum cu circa 20% mai mare, doar ca urmare a deprecierii leului si fara a mai pune la socoteala sporurile generate de dobanzile in crestere.

    Cei care s-au indatorat pe atunci la 65-70% din veniturile lunare „sunt nevoiti acum sa isi lase la banca aproape tot salariul“, spune Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank. In atari conditii, crede Dumitru, „probabil ca nu va mai trece mult pana cand aceasta intreaga nebunie a pietei bancare de anul trecut isi va arata nota de plata“.

    Frenezia cu care bancherii au adoptat normele noi de creditare „majoreaza semnificativ riscul din sistemul bancar“, considera si Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA). Astfel, in functie si de felul cum va merge economia, probabil ca procentul creditelor neperformante va ajunge anul acesta la 3% din total, estimeaza Cabat, iar pentru creditele de consum se va majora spre 6%. Prin comparatie cu nivelul actual – situat la circa 1% din total in cazul creditelor pentru populatie si firme, potrivit statisticilor BNR – cresterea e intr-un singur an de la simplu la triplu.

    O astfel de majorare pare nefiresc de mare inclusiv raportat la cele din alte tari central si est-europene. Spre exemplu, in Cehia procentul de credite neperformante este de circa 3% din total „si nu a avut tendinta de a creste pana acum“, declara pentru BUSINESS Magazin Pavel Sobisek, economist-sef al UniCredit Bank Cehia. Nici in Slovacia, o alta tara in care creditul acordat persoanelor fizice a „explodat in ultimii trei ani“, potrivit lui Liubomír Korsnák, analist la UniCredit Bank Slovacia, „calitatea portofoliilor nu a inregistrat o inrautatire semnificativa“, iar in 2007 procentul creditelor neperformante era de 3,4%.

    Exista totusi si o alta fata a tabloului, pentru ca din multe puncte de vedere experienta romaneasca se decupleaza total de cea a tarilor vecine. In primul rand, chiar daca procentul creditelor neperformante este inca foarte mic, volumul acestora a ajuns la 1,2 miliarde de lei (350 de milioane de euro) in ianuarie 2008, adica de peste trei ori mai mare fata de aceeasi luna a anului trecut. Si ritmul de crestere a creditului este in Romania cu mult mai mare decat in alte tari din regiune: in Cehia, spre exemplu, volumul creditelor de retail a crescut cu 30% pe an in cursul ultimilor ani, potrivit lui Sobisek (pe baza unei cresteri de 40% a imprumuturilor ipotecare si de 20% a celor de consum). In Slovacia, adauga Korsnák, creditul pentru populatie a avut in ultimii trei ani un ritm anual de crestere de 34%, determinat in principal de nevoia de finantare pentru locuinte.
    Mai mult decat ritmul de crestere, structura creditului starneste ingrijorare. „Se vorbeste tot mai mult, si pentru noi este un punct de atentie, despre faptul ca romanii se indatoreaza excesiv pentru a-si cumpara bunuri de larg consum“, spune Mugur Stet, purtator de cuvant al BNR. Astfel ca, desi riscul unei indatorari excesive nu este pentru Banca Nationala pentru moment decat „o tema, care poate deveni problema daca nu i se acorda atentie“, riscul vine mai ales din ponderea mare a creditului de consum.

    Pe de o parte, oamenii cumpara cu credite pe termen foarte lung bunuri care isi pierd rapid valoarea, de genul electronicelor (dar pe care trebuie sa le achite chiar si dupa ce inceteaza sa le mai foloseasca) si, pe de alta parte, „ar trebui sa se intrebe de zece ori inainte de a lua un imprumut pentru un bun care in unele situatii nu le trebuie neaparat“.

    Asa se face ca din totalul creditului pentru populatie doar 20% inseamna in Romania imprumut pentru locuinte (iar din creditul total pentru populatie si firme procentul e sub 10%). Si in aceasta privinta, proportiile sunt total diferite de cele din Cehia (unde creditele pentru locuinta reprezinta doua treimi din creditul de retail) sau Slovacia (unde 70% din totalul imprumuturilor de retail sunt pentru locuinte).

    Mugur Stet mai semnaleaza un pericol in plus in lipsa de atentie a clientilor de credite in momentul semnarii contractelor de imprumut, care in final se poate traduce tot intr-un risc de neplata a datoriilor.

    Ideea este sustinuta si de un studiu efectuat de IMAS, la cererea Asociatiei de Leasing si Servicii Financiare Nebancare (ALB), pe un esantion reprezentativ, in perioada noiembrie – decembrie 2007. „Majoritatea covarsitoare a populatiei nu intelege terminologia unui contract de imprumut, indiferent de tipul lui“, declara Adriana Ahciarliu, secretar general al ALB.

  • Pe bursele mondiale s-a instalat panica. Leul si BVB sunt prinse in vartej

    Panica s-a instalat ieri pe bursele internationale, dupa ce stirea prabusirii Bear Stearns, una dintre cele mai mari banci de investitii din SUA, a facut inconjurul Globului.

    Achizitia Bear Stearns de catre JP Morgan la un pret de zece ori mai mic decat valoarea de piata a determinat scaderi puternice pentru actiunile principalelor banci de pe Wall Street, Bear Stearns pierzand aproape 90%, in timp ce actiunile Lehman Brothers au cazut cu 22%, tragand in jos indicii burselor americane in deschidere.

    Mai multe amanunte pe www.zf.ro

  • Blocaj pe pietele interbancare; bancile se intreaba “cine urmeaza?”

    Accesul bancilor la creditele negarantate acordate de institutii concurente a scazut semnificativ, iar dealerii considera ca aceasta piata a devenit foarte discriminatorie, imprumuturile depinzand de numele bancii.

    Click aici pentru mai multe amanunte.

  • Bear Stearns se vinde pe degeaba

    Din nefericire pentru actionarii Bear Stearns, care vor primi doar doi dolari pe actiune, fata de inchiderea de 30 de dolari/actiune de saptamana trecuta si fata de 170 dolari/actiune maximul atins anul trecut, vanzarea la acest pret era singura optiune pentru a salva compania.

    Problemele au aparut vinerea trecuta, cand Jamie Dimon, CEO, a anuntat ca societatea nu mai dispune de lichiditati, desi in urma cu doua zile compania parea ca nu mai are nici o problema legata de criza ipotecara secundara.

    Intrarea in incapacitate de plata catre investitorii care au inceput sa isi retraga banii a fost cauzata si de retragerile masive ale unor clienti foarte mari.

    In ultimele doua saptamani, S3 Partners LLC si-a mutat portofoliul de active in valoare de 25 de miliarde de dolari de la Bear Stearns, miscare copiata si de Renaissance Technologies Corp., care detinea active in valoare de 30 de miliarde de dolari. Retragerile celor doi investitori mari, odata aflate de piata, au "convins" probabil multi alti investitori sa isi retraga fondurile de al Bear Stearns, rezultatul fiind deja cunoscut.

    Mutarea celor doua portofolii mari de active poate fi considerata o miscare deliberata a celor doua societati, scopul final fiind preluarea institutiei cu un pret scazut.

    Ceea ce s-a si intamplat. Cele 240 de milioane de dolari reprezinta o suma de zece ori mai mica decat valoarea companiei dupa anuntarea intrarii in incapacitate de plata, adica 30 de dolari/actiune la inchiderea de saptamana trecuta, sedinta pe parcursul careia cotatia s-a depreciat cu peste 35%.

    Comparativ, capitalul social al bancilor romanesti din varful plutonului (BCR, BRD sau Banca Transilvania) este mai mare decat pretul de vanzare al Bear Stearns.

    Ingrijoarile produse de posibilul faliment al Bear Stearns se rasfrang asupra Goldman Sachs si Lehman Brothers, doua fonduri importante de investitii care urmeaza sa anunte saptamana aceasta rezultatele partiale din primul trimestru al anului.

    Daca raportarile vor fi nefavorabile, piata de capital va suferi si mai mult. Presiunea asupra Rezervelor Federale este acum cu atat mai mare, in sedinta de maine fiind preconizata o reducere a dobanzii de referinta de cel putin 0,75%, multi analisti estimand acum o micsorare de un procent, ceea ce ar duce rata la doar 2%, jumatate din cea a Bancii Centrale Europene.

    Bursele internationale au picat in bloc de la aflarea problemelor Bear Stearns, pana acum pierderile fiind de circa cinci procente pentru marea majoritate a indicilor.

    Anuntul salvarii Bear Stearns, lansat inainte de deschiderea saptamanii bursiere in Asia pentru a preveni o retragere masiva a fondurilor detinute de asiatici in SUA, nu a putut stopa caderea burselor.

    Principalii indici asiatici au coborat intre patru si sase procente, iar europenii i-au urmat. In Europa corectia este ceva mai redusa, o parte producandu-se deja vineri. Majoritatea indicilor au pierdut circa doua procente, coborarea fiind mai accentuata in Germania, de 3,3% la aceasta ora, din cauza rezultatelor Siemens, in scadere cu 12%.

    La Bucuresti pierderile sunt de aproape 3,7% pentru blue-chips-uri, 3,2% pentru SIF-uri si 3,4% pentru bursa in ansamblu.

    Si la BVB scaderea mai accentuata poate fi pusa pe seama faptului ca vineri anuntul Bear Stearns a venit dupa inchiderea sedintei, evolutia din ultima sesiune a saptamanii trecuta nefiind afectata de noile probleme ale americanilor.

  • Banca Transilvania, majorare de capital record: 121 mil. euro

    Banca Transilvania (TLV), cea mai mare banca privata cu capital romanesc, propune actionarilor majorarea capitalului social cu 448,6 mil. lei (121 mil. euro), prin incorporarea profitului net din 2007, pentru a mentine in cadrul bancii cash-ul necesar dezvoltarii.

    Click aici pentru mai multe detalii.

  • Profitul industriei bancare va atinge un miliard de euro

    Bancile au inceput anul in tromba si au facut un profit net de 87 mil. euro in ianuarie, in crestere cu circa 28% fata de castigul din decembrie, desi au deschis inca 101 agentii.

    Amanunte pe www.zf.ro

  • Grupul BCR a castigat aproape un milion de euro pe zi in 2007

    Grupul BCR, care include cea mai mare banca de pe piata, a incheiat 2007 cu un profit de 362,1 mil. euro (dupa standardele internationale si fara costul restructurarii), in crestere cu 42% fata de 2006, adica peste tinta de 40% stabilita de Erste Bank, actionarul majoritar. Raportand castigul la cele 365 de zile ale anului, rezulta un profit de aproape 1 mil. euro pe zi.

    Amanunte pe www.zf.ro

  • Grupul BCR a castigat aproape un milion de euro pe zi in 2007

    Grupul BCR, care include cea mai mare banca de pe piata, a incheiat 2007 cu un profit de 362,1 mil. euro (dupa standardele internationale si fara costul restructurarii), in crestere cu 42% fata de 2006, adica peste tinta de 40% stabilita de Erste Bank, actionarul majoritar. Raportand castigul la cele 365 de zile ale anului, rezulta un profit de aproape 1 mil. euro pe zi.

    Amanunte pe www.zf.ro

  • Profit net record la BCR in 2007

    Profitul fara includerea costurilor de restructurare a cresut cu 42%, ajungand pana la 362,1 milioane euro, iar veniturile operationale s-au apreciat cu 21,3%, pana la 925,4 milioane euro. Profitul brut inainte de impozitare s-a majorat cu 20,8%, pana la valoarea de 335,2 milioane euro.

    Protofoliul de credite, inainte de provizionare, acordate exclusiv de banca a totalizat 10,22 miliarde euro, cu 50,1% mai mult decat in 2006, in timp ce depozitele clientilor au uract doar cu 23,6%, pana la 8,38 miliarde euro. Raportul dintre credite si depozite a ajuns astfel al 115,9%, fata de 90,7% la sfarsitul anului precedent. Creditele in lei au o pondere de 51% in portofoliul BCR, iar finantarile pentru companii mari au atins un procent de 46% din total, restul de 54% fiind credite de retial, in care sunt incluse si microintreprinderile.